BusinessMagazin

Tag: mandat

  • EXCLUSIV. Gândurile lui Cristoiu. Marcel Ciolacu, despre măsurile de reformă: Nu-şi asumă PNL? Îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români

    Premierul Marcel Ciolacu afirmă că îşi asumă măsurile necesare pentru a evita criza economică şi instabilitatea politică şi le transmite liberalilor că nu va accepta ipocrizia.

    “Ar fi o greşeală pe care eu nu mi-o asum sub nicio formă ca noi să nu luăm anumite măsuri în acest moment şi să lăsăm România să intre în instabilitate şi criză economică. (…) Am şi eu o răbdare. Nu voi accepta de la partenerii de guvernare ipocrizia. Nu caut vinovaţi, căutăm soluţii împreună. Mi le asum fără nici cea mai mica problemă. Trebuie să înţeleagă şi cei care au avut aceste facilităţi că atunci statul şi-a permis şi acum nu-şi mai permite. Nu voi veni cu nicio taxă nouă. În schimb, cu echitate fiscală voi veni. Mediul de afaceri trebuie să fie unul corect, concurenţial. S-a dus perioada când cunoscând pe cineva la Guvern sau Parlament se dădeau anumite excepţii”, a declarat în exclusivitate Marcel Ciolacu luni seară, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, de la Aleph News, în primul interviu acordat presei de la preluarea postului de premier.

    Şeful Guvernului este conştient că va pierde voturi din cauza acestor măsuri, dar spune că, la preluarea guvernării, a ştiut că va juca zi de zi cu mandatul de premier pe masă.

    “De când am fost investit, ştiam că voi juca zi de zi cu mandatul pe masă. Eu nu pot să mă duc acasă, să mă uit în oglindă că nu am luat măsuri, iar România să intre în instabilitate şi să piardă cel mai important tren al ei. Fiindcă nu sunt ipocrit. E posibil să pierd nişte voturi. Îmi asum acest lucru. Le voi explica şi în partid, voi ieşi de fiecare dată, dar acasă când mă duc şi mă uit în oglindă ştiu că am făcut corect ceea ce trebuia pentru România, ţară în care copilul meu va creşte”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu îi avertizează pe liberali că, dacă nu-şi asumă măsurile de reformă administrativă şi reducere a excepţiilor din Codul Fiscal, va demisiona din funcţia de premier şi se vor declanşa alegeri anticipate.

    “Nu-şi asumă PNL? Eu mi-am pus mandatul pe masă şi să vină ei să conducă. Poate să vină şi USR, că au mai condus vreo 2 ani şi jumătate şi au adus tara unde au adus-o. Am un partener de dialog în Nicolae Ciucă şi cred că marea majoritate şi din PNL, şi din PSD înţelege situaţia în care suntem. Nu le aduce niciun vot în plus când PNL şi PSD se vorbesc de rău. Peneliştii şi pesediştii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se ataca. Să înţeleagă că această coaliţie este singura coaliţie stabilă pe care şi-o permite în acest moment România. Dacă nu se înţeleg aceste lucruri, eu îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români findcă românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc. (…)”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu mai spune că în joc este destinul României, un joc peste capul lui sau al lui Nicolae Ciucă, din cauza războiului din Ucraina, care-i fac pe mulţi să-şi dorească instabilitate în ţară.

    “Dacă nu înţeleg situaţia în care ne aflăm şi în ce joc, fiindcă în joc este destinul nostru. Nu înţelegem, câtă lume, cu acest război, cu această criză de securitate regională, şi-ar dori instabilitatea României? (…) Jocul este peste capul lui Ciolacu, peste capul lui Ciucă. Să înţelegem ce se joacă în acest moment, regional şi mondial”, a mai spus şeful Executivului.

    Interviul integral aici: https://alephnews.ro/inregistrare/editie-speciala-gandurile-lui-cristoiu-7-august-2023-invitat-premierul-marcel-ciolacu/

  • Boloş, la o săptămână de la preluarea mandatului de la Finanţe

    La o săptămână de la preluarea mandatului de la Finanţe, ministrul Marcel Boloş face un prim bilanţ şi prezintă priorităţile, care includ reducerea deficitului bugetar, gestionarea eficientă a datoriei publice, reforma sistemului fiscal şi promovarea creşterii economice.

    „Am avut săptămâna aceasta discuţii aplicate cu aparatul de specialitate al ministerului, în care obiectivul a fost să punem pe masă acţiuni concrete. Timpul nu este de partea noastră, dar ne-am asumat să lucrăm în ritm accelerat la planul care să răspundă nevoii de creştere a sustenabilităţii finanţelor publice, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale şi eliminarea risipei bugetare”, spune ministrul Marcel Boloş, la o săptămână de la preluarea mandatului de la Finanţe.

    De la întărirea disciplinei fiscale, simplificarea arhitecturii bugetului, creşterea competitivităţii agenţilor economici, combaterea deprivării materiale a populaţiei, bugetarea performanţei şi întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare, toate sunt obiective pentru care trebuie să fie generate soluţii la nivelul Guvernului, adaugă Boloş: „Doar aşa putem să vorbim despre un mediu propice investiţiilor, extinderea afacerilor şi creării de locuri de muncă. Un obiectiv specific pe care mi l-am setat la preluarea mandatului este digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor şi contribuabili, prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. De asemenea, voi acorda o atenţie deosebită operaţionalizării Băncii Naţionale de Dezvoltare”.

    Potrivit ministrului, priorităţile imediate ale mandatului sunt responsabilitate fiscală şi management eficient al datoriilor:

    – reducerea deficitului bugetar şi asigurarea disciplinei fiscale: „Este imperioasă reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului. Vor fi reglementate măsuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei şi sporirea eficienţei alocării resurselor. De asemenea, este prioritară consolidarea mecanismelor de control intern pentru a asigura transparenţa, responsabilitatea şi utilizarea eficientă a fondurilor contribuabililor”.

    – O strategie de gestionare a datoriei publice, pentru a minimiza costurile îndatorării: „Realitatea economică impune realizarea unui mix echilibrat de finanţare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum şi reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu. Se vor asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice preponderent în monedă naţională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, în paralel cu accesarea pieţelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare”.

    Printre priorităţi se numără şi reforma sistemului fiscal, care prevede:

    – O revizuire cuprinzătoare a sistemului fiscal.

    Se va urmări simplificarea procedurilor pentru a reduce povara fiscală asupra persoanelor fizice şi a întreprinderilor. Este necesară îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală. Se va promova un mediu fiscal echitabil şi competitiv, pentru a atrage investiţii şi a stimula creşterea economică.

    – Reforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili.

    Va fi accelerată digitalizarea ANAF, pentru a creşte baza de colectare şi pentru a preveni evaziunea fiscală. Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare precum modernizarea soluţiei de arhivare electronică şi implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF.

    Boloş menţionează şi creşterea economică şi crearea de locuri de muncă:

    – Dezvoltarea şi implementarea politicilor care promovează antreprenoriatul şi atrag investiţii interne şi străine

    – Facilitarea creşterii sectoarelor-cheie, cum sunt producţia, tehnologia şi inovarea, pentru a genera oportunităţi de angajare şi pentru a stimula expansiunea economică, prin promovarea unor scheme de ajutor de stat.

    „Îmi asum că vom institui mecanisme transparente, vom consolida responsabilitatea şi vom îmbunătăţi practicile de management financiar. Vom căuta contribuţia societăţii civile şi feedback-ul în permanenţă” , a conchis ministrul Marcel Boloş.

     

     

  • Cine a fost Silvio Berlusconi, deţinătorul unui imperiul mass-media şi una dintre cele mai controversate figuri politice care a condus Italia de 3 ori

    Silvio Berlusconi a fost un magnat italian al mass-mediei, care a ocupat funcţia de prim-ministru al Italiei în trei rânduri (1994, 2001-2006 şi 2008-2011).

    Potrivit Britannica, după ce a absolvit Universitatea din Milano cu o diplomă în drept, Berlusconi a devenit dezvoltator imobiliar, acumulând o avere considerabilă până în anii 1970. În 1974 a creat firma de televiziune prin cablu Telemilano, infiintând Canale 5 în 1980, prima reţea de televiziune comercială din Italia. Până la sfârşitul deceniului, posturile create de Berlusconi dominau undele de emisie italiene. Cu timpul, Berlusconi şi-a diversificat semnificativ afacerile, una dintre cele mai cunoscute investiţii ale sale fiind reputata echipă de fotbal AC Milan. Şi-a consolidat imperiul sub umbrela holdingului Fininvest, un vast conglomerat care a ajuns să controleze peste 150 de întreprinderi.

    În 1994, Berlusconi a fondat Forza Italia („Hai, Italia!”), un partid politic conservator, fiind ales prim-ministru în acelaşi an. Din nefericire pentru el, primul mandat s-a dovedit a fi unul foarte turbulent. La scurt timp după ce a preluat funcţia în mai 1994, oficialii au lansat o anchetă de corupţie asupra imperiului său de afaceri, iar disputele din cadrul coaliţiei de guvernare au culminat cu dezertarea partidului Lega Nord (Liga Nordului) în decembrie. Confruntat cu un vot de neîncredere, Berlusconi şi-a anunţat demisia la 22 decembrie 1994, dar a rămas în funcţie ca interimar până în ianuarie 1995. Ulterior, a fost condamnat pentru fraudă şi corupţie, dar verdictele au fost în cele din urmă anulate. În pofida acestor acuzaţii şi a criticilor privind controlul pe care îl deţinea asupra unei mari părţi a presei italiene, a rămas în continuare liderul partidului Forza Italia. Promiţând reduceri de taxe, mai multe locuri de muncă şi pensii mai mari, a condus o coaliţie de centru-dreapta spre victorie la alegerile parlamentare naţionale din 2001 şi a devenit din nou prim-ministru.

    Odată ajuns în funcţie, Berlusconi s-a confruntat cu o nouă serie de provocări. El a susţinut invazia Irakului condusă de SUA, decizia sa de a trimite trupe devenind din ce în ce mai nepopulară, mai ales după ce un agent de informaţii italian a fost ucis de forţele americane în 2005. În aceeaşi perioadă, Berlusconi s-a confruntat cu o serie de critici severe din partea opoziţiei în contextul dificultăţilor economice îndurate de Italia. După ce coaliţia sa a avut rezultate slabe în alegerile regionale din 2005, Berlusconi a demisionat şi a obţinut un vot de încredere în parlament. Ulterior, el a format un nou guvern. În aprilie 2006, a candidat pentru realegere, dar coaliţia sa a fost învinsă de un bloc de centru-stânga condus de Romano Prodi. Berlusconi a contestat rezultatele, o instanţă italiană confirmând ulterior victoria lui Prodi. Berlusconi a demisionat în luna mai. Cu toate acestea, după mai puţin de doi ani, Prodi a demisionat după o serie de eşecuri politice. La alegerile naţionale din aprilie 2008, Berlusconi – în fruntea unui nou partid cunoscut sub numele de Poporul Libertăţii (Popolo della Libertà; PdL) – a câştigat un al treilea mandat de prim-ministru.

    În 2009, Berlusconi a fost implicat într-o serie de scandaluri sexuale, fiind acuzat inclusiv de o relaţie întreţinută cu un model adolescent. În urma turbulenţelor, cea de-a doua soţie a lui Berlusconi, Veronica Lario, a cerut divorţul, deşi premierul a negat orice comportament nepotrivit şi a dat vina pe duşmanii săi politici pentru răspândirea zvonurilor răuvoitoare. În cursul aceluiaşi an, Curtea Constituţională a Italiei a anulat o lege din 2008 care îi acordase premierului imunitate împotriva urmăririi penale în timpul mandatului. Astfel, Berlusconi putea fi judecat pentru acuzaţii de corupţie şi fraudă fiscală înainte de încheierea mandatului. Dezacordurile continue dintre Berlusconi şi Gianfranco Fini, preşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, l-au determinat pe Fini şi pe susţinătorii săi să părăsească PdL în iulie 2010. Cu toate acestea, guvernul lui Berlusconi a supravieţuit voturilor parlamentare de încredere din august, septembrie şi decembrie. În februarie 2011, Berlusconi a fost trimis în judecată pentru că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu o prostituată de 17 ani şi ar fi abuzat de puterea sa pentru a-şi acoperi faptele. 

    În timp ce economia Italiei se clătina pe fondul crizei datoriilor din zona euro, comportamentul lui Berlusconi – în special conflictul public cu ministrul de finanţe Giulio Tremonti – a început să afecteze în mod direct poziţia internaţională a ţării. Berlusconi a cunoscut o scurtă creştere a popularităţii interne în octombrie 2011 – chiar şi politicienii din opoziţie ajungând să-l laude – când cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-au exprimat public îndoiala cu privire la capacitatea lui de a adopta reformele economice necesare pentru redresarea Italiei. La 8 noiembrie 2011, Berlusconi şi-a pierdut majoritatea în parlament în urma unui vot privind bugetul, care a fost interpretat pe scară largă ca un vot de încredere neoficial. Umberto Bossi, şeful Ligii Nordului, principalul partener de coaliţie al lui Berlusconi, l-a îndemnat pe premierul aflat în dificultate să demisioneze. În aceeaşi zi, după ce s-a întâlnit cu preşedintele italian Giorgio Napolitano, Berlusconi a anunţat că va demisiona de îndată ce parlamentul va aproba reformele bugetare propuse de el. Aprobarea finală a venit la 12 noiembrie, iar Berlusconi a demisionat câteva ore mai târziu.

    În afara mandatului de prim-ministru, Berlusconi a rămas o figură foarte proeminentă, atât prin imperiul său mediatic, cât şi ca acuzat în procesele penale aflate în curs. În octombrie 2012, a fost găsit vinovat de fraudă fiscală într-un caz în care era implicată reţeaua sa de televiziune Mediaset şi a fost condamnat la patru ani de închisoare. Berlusconi şi-a anunţat revenirea în politică în decembrie 2012, o mişcare care a contribuit la declanşarea prăbuşirii guvernului premierului tehnocrat Mario Monti. În februarie 2013 au avut loc alegeri generale, o coaliţie de centru-stânga, condusă de Pier Luigi Bersani, cucerind camera inferioară a parlamentului. Cu toate acestea, blocul lui Berlusconi a obţinut suficiente locuri în Senat pentru a putea, cu ajutorul Mişcării populiste Cinci Stele a lui Beppe Grillo, să împiedice adoptarea oricărei legi. Pe cale de consecinţă, parlamentul a fost suspendat, fiind pentru prima dată când un astfel de eveniment a avut loc în istoria postbelică a Italiei. La mai puţin de două săptămâni după alegeri, Berlusconi a fost condamnat la un an de închisoare pentru că a obţinut ilegal şi a asigurat publicarea conţinutului unei interceptări telefonice a poliţiei care implica un rival politic.

    În timp ce procedurile judiciare împotriva lui Berlusconi au continuat, clasa politică italiană a încercat să rezolve blocajul parlamentar. În aprilie 2013, Berlusconi şi PdL au trecut la susţinerea lui Enrico Letta, un membru moderat al Partidului Democrat (Partito Democratico; PD), fiind astfel format un guvern de coaliţie. Un alt proces a ajuns la final în iunie 2013, când Berlusconi a fost găsit vinovat de intreţinerea unor relaţii sexuale cu o prostituată minoră, fiind condamnat la şapte ani de închisoare şi interzicându-i-se să mai ocupe funcţii publice. Ca în cazul celorlalte procese în care a fost implicat, executarea sentinţei a fost amânată, până la încheierea procesului de apel. În august 2013, cea mai înaltă instanţă din Italia a confirmat condamnarea lui Berlusconi pentru fraudă fiscală, deşi pedeapsa a fost redusă la un an, ca urmare a unei legi adoptate pentru a reduce supraaglomerarea închisorilor. Verdictul a marcat prima condamnare efectivă a lui Berlusconi, însă vârsta sa a făcut puţin probabilă condamnarea sa la închisoare. Fostul prim-ministru a fost supus, de asemenea, unei interdicţii politice de cinci ani, dar această parte a sentinţei a fost trimisă la o instanţă inferioară pentru revizuire înainte de executare.

    La 28 septembrie 2013, cu doar câteva zile înainte ca o comisie să se pronunţe asupra expulzării sale din Senat, Berlusconi a retras PdL din guvernul Letta. În timp ce administraţia de cinci luni a lui Letta părea să fie pe punctul de a se prăbuşi, Berlusconi s-a confruntat cu o revoltă din interior, deoarece zeci de parlamentari PdL au promis că vor susţine guvernul. Berlusconi a făcut brusc cale întoarsă, iar la 2 octombrie 2013, cu PdL participând din nou la coaliţia de guvernare, Letta a supravieţuit cu uşurinţă unui vot de încredere. Mai târziu, în aceeaşi lună, Berlusconi a relansat PdL sub denumirea Forza Italia. Aripa moderată a partidului, care s-a alăturat lui Letta şi a forţat întoarcerea lui Berlusconi, s-a desprins ulterior sub conducerea lui Angelino Alfano pentru a deveni partidul Noul Centru-Dreapta (Nuovo Centrodestra; NCD).

    Pe măsură ce se apropia decizia finală privind apartenenţa lui Berlusconi la Senat, acesta şi-a retras din nou sprijinul faţă de guvern, trecând Forza Italia în opoziţie. Letta a supravieţuit confortabil votului de încredere rezultat, cu sprijinul NCD. După mai multe luni de amânări, la 27 noiembrie 2013, Senatul a votat pentru excluderea oficială a lui Berlusconi. Decizia a fost însoţită de o interdicţie de şase ani de a ocupa funcţii publice, o sentinţă care a prevalat asupra interdicţiei politice anterioare şi l-a privat pe Berlusconi de imunitatea în faţa justiţiei de care se bucurase în calitate de deputat.

    Deşi i s-a interzis să mai ocupe funcţii politice până în 2019, Berlusconi a continuat să conducă Forza Italia şi a promis că va rămâne un personaj important pe scena politică italiană. A fost pus pe tuşă pentru scurt timp din cauza unei operaţii la inimă în iunie 2016, dar, în câteva luni, Berlusconi şi-a folosit din nou imperiul mediatic pentru a influenţa electoratul italian. Premierul PD Matteo Renzi propusese un referendum constituţional care promitea să reducă semnificativ puterea Senatului, iar primele sondaje de opinie indicau că membrii Forza Italia erau deschişi la această propunere. Cu toate acestea, Berlusconi s-a pronunţat ferm împotriva referendumului, acesta fiind respins cu o majoritate covârşitoare în decembrie 2016. Renzi a demisionat, iar succesorul său, Paolo Gentiloni, a condus un guvern interimar până la alegerile care erau programate pentru martie 2018.

    În mai 2018 o curte de apel din Milano a anulat interdicţia fostului premier italian de a ocupa funcţii politice. Berlusconi a continuat să urmărească o revenire politică prin virarea spre centru şi promovarea unei agende pro-UE. Deşi a fost afectat de probleme de sănătate, Berlusconi a părăsit spitalul după o operaţie abdominală pentru a-şi relua campania pentru un loc în Parlamentul European. În mai 2019, Forza Italia a depăşit în mod semnificativ aşteptările, iar Berlusconi a câştigat fără probleme prima sa competiţie electorală de la ridicarea interdicţiei sale politice.

    După o serie de probleme de sănătate care s-au agrat în ultima vreme, Silvio Berlusconi a murit pe 12 iunie 2023, la vârsta de 86 de ani.

  • Ciucă: Foarte curând îmi voi încheia mandatul. România a rămas acel pilon de stabilitate în regiune

    România a reuşit să aibă creştere economică de 4,7%, a atras fonduri europene şi a atras investiţii străine, spune premierul Nicolae Ciucă: „Foarte curând îmi voi încheia mandatul. România a rămas acel pilon de stabilitate în regiune”.

    „Foarte curând îmi voi încheia mandatul. Vreau să spun că după un an şi jumătate în funcţia de prim-ministru, pot spune că România are şi resursa umană, are şi celelalte resurse prin care poate cu adevărat să dea consistenţă propriei rezilienţe, iar acest lucru s-a putut demonstra că în toate condiţiile create de acest conflict la graniţa noastră, cu toate problemele pe care le-a creat în energie, în inflaţie, în tot ceea ce a însemnat lanţul logistic şi de aprovizionare, inclusiv inflaţie, şi multe altele, ţara noastră, totuşi, a reuşit – o spun fără mândria păcatului biblic – am reuşit să avem o creştere economică de 4,7%, am reuşit să asigurăm atragerea de fonduri europene, care a atins cea mai mare sumă”, spune Nicolae Ciucă.

    El afirmă că, în timpul mandatului său de premier, partenerii străini au decis să investească în România.

    „Am reuşit să avem o relaţie cât se poate de onestă şi consolidată în interiorul parteneriatelor strategice, începând cu parteneriatul cu Statele Unite, cu Franţa, cu Marea Britanie, cu toţi cu cei cu care avem aceste parteneriate strategice. Mă bucur foarte mult că România a rămas acel pilon de stabilitate în regiune. România, cu adevărat, poate fi considerată pivot regional”, încheie premierul Ciucă.

    Funcţia de premier va fi preluată, la sfârşitul lunii mai, de Marcel Ciolacu, potrivit protocolului coaliţiei de guvernare.

  • Sphera Franchise Group, administrator în franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, îi prelungeşte mandatul de director financiar al lui Valentin Budeş până pe 8 mai 2027

    Sphera Franchise Group (SFG), holding care reuneşte companii care operează în sistem de franciză restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, i-a prelungit cu patru ani mandatul de director financiar (CFO) al lui Valentin Budeş, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Consiliul de Administraţie al Sphera Franchise Group informează piaţa despre prelungirea mandatului domnului Valentin Budeş în funcţia de Director Financiar al Companiei. Decizia a fost luată în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie desfăşurate în data de 08.05.2023. Noul mandat de patru ani al domnului Budeş va fi în vigoare de la 09.05.2023 până la 08.05.2027”, potrivit raportului Sphera.

    Sphera este o companie listată cu o capitalizare bursieră de 664 mil. lei şi ale cărei acţiuni intră în structura indicelui principal BET.

    Printre acţionarii companiei se numără şi antreprenorii Radu Dimofte (prin Tatika Investments Ltd cu 28,6%), Nicolae Badea prin Computerland Romania (16,9%). Alţi acţionari includ de asemenea fondurile de pensii private, atât Pilon II cât şi Pilon III.

    Compania estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro. Profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023.

    În toamna lui 2022 Valentin Budeş a acordat un interviu publicaţia BusinessMagazin în care a discutat despre portofoliul său de investiţii şi parcursul professional ca CFO la Medicover, NextGen Communications dar şi director operaţiuni financiare la Telekom România. Citiţi aici interviul :

  • Mariana Gheorghe, fosta şefă a Petrom, nu va mai candida pentru un nou mandat în Consiliul de Supraveghere al ING Group, din care făcea parte din 2015 încoace

    Mariana Gheorghe, 67 de ani, fost director general al OMV Petrom şi din 2015 încoace în Consiliul de Supraveghere al ING Group nu va mai candida pentru un nou mandat în consiliul grupului bancar astfel că olandezii au început procesul de recrutare pentru un înlocuitor, se arată în raportul anual pe 2022 al ING Group.

    “Mariana Gheorghe a anunţat că nu va fi disponibilă pentru o nouă numire în Consiliul de Supraveghere la AGA din 2023”, se arată în raportul anual al olandezilor de la ING Bank, cei care în România controlează una dintre cele mai mari instituţii de credit.

    “Doresc să le mulţumesc tuturor membrilor Consiliului de Supraveghere pentru munca, dedicarea şi angajamentul lor în acest an plin de provocări. Şi un “mulţumesc” special Marianei Gheorghe, care, după opt ani valoroşi de contribuţie, se va retrage din consiliu după Adunarea generală anuală din 2023”, este mesajul preşedintelui ING Bank.

    Prin numirea la ING în 2015, Mariana Gheorghe a obţinut una dintre cele mai înalte poziţii deţinute vreodată de un manager român la conducerea unei bănci.

    Prin urmare, olandezii au iniţiat procesul de selecţie şi nominalizarea unui candidat pentru numirea în Consiliul de Supraveghere în cadrul AGA din 2023.

    Mariana Gheorghe a fost numită membru al Consiliului de Supraveghere în cadrul Adunării Generale din mai 2015 şi a fost reconfirmată pentru un al doilea mandat de patru ani în 2019.

    Mariana Gheorghe este membră a Comitetului de nominalizare şi guvernanţă corporativă, a Comitetului de remunerare, a Comitetului de risc şi a Comitetului ESG şi va continua să îşi exercite funcţiile până la încheierea mandatului actual la Adunarea generală din 2023.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, Mariana Gheorghe a fost membru al consiliului de administraţie al Petrom, până în 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv în aprilie 2007, în urma adoptării unui sistem dualist de administrare, Mariana Gheorghe a preluat şi funcţia de preşedinte al directoratului.

    La 1 mai 2018 funcţia de director general al Petrom a fost preluată de Christina Verchere, fost preşedinte regional pentru Asia-Pacific al gigantului British Petroleum.

     


     

     

  • Mandatul lui Bogdan Badea la cârma Hidroelectrica, prelungit cu patru luni

    Directoratul Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie electrică, care urmează să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti, a fost numit vineri pe o perioadă de încă patru luni, începând cu data de 7 aprilie, neefectuându-se astfel nicio schimbare.

    Lista membrilor este următoarea:

     

     

    Sursa foto: Site-ul oficial Hidroelectrica

     

    Săptămâna trecută, Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea au ales noul consiliu de supraveghere al Hidroelectrica, cel care a stabilit directoratul, al cărui mandat ar fi urmat să expire în vară.

    Hidroelectrica a avut venituri de 9,1 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 40%, şi un profit de 4 miliarde de lei, plus 32,7%. Conform celor mai recente estimări ale KPMG, grupul este evaluat la 55 de miliarde de lei.

     

  • Legile Educaţiei: Mandatul unui rector va fi de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată

    Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a spus că vor fi mecanisme clare de verificare a diplomelor, pentru că nimeni nu âşi mai doreştee cazuri în care diplomele emise de instituţiile de învăţământ superior să nu aibă trasabilitate.

    „Ne trebuie un sistem digitalizat uşor de verificat, care să garanteze verificarea uşoară a veridicităţii acestora. Am clarificat procedurile de alegeri şi atribuţiile comisiilor consultative ale Ministerului. De asemenea, politicile de etică şi deontologie nu vor mai fi lăsate doar la nivelul codurilor de etică de la fiecare universitate, ci va exista un cod cadru adoptat prin HG. Tot în sprijinul universităţilor şi pentru a creşte transparenţa vom avea o platformă unică de raportare pentru învăţământul superior pentru a nu mai avea raportări diferite în platforme diferite. Se reduce, astfel, şi încălcarea şi birocraţia pentru universităţi şi sunt introduse sancţiuni pentru neintroducerea datelor cu caracter public: situaţia studenţilor, resurse umane, activitate ştiinţifică”, spune Deca.

    Reprezentanţii Ministerului Educaţiei consideră că autonomia universitară vine la pachet cu responsabilitatea publică şi atunci vor fi sprijinite universităţile, dar în acelaşi timp îşi doresc ca şi universităţile să răspundă în faţa societăţii şi îşi asume responsabilitatea pe care o au în misiunea pe care şi-au ales-o.

    În privinţa mandatelor rectorilor, acestea sunt limitate în mod clar, a spus Deca.

    „Durata unui mandat de rector este de 5 ani. Un mandat poate fi reînnoit o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeaşi universitate mai mult de 10 ani indiferent de întreruperile din contextul celor două mandate”, a mai spus ministrul.

  • Nuclearelectrica a prelungit cu încă patru luni mandatul de Director Financiar provizoriu deţinut de Dan Niculaie-Faranga, care ocupă funcţia din februarie 2022

    Nuclearelectrica, singurul producător local de energie nucleară, a prelungit cu încă patru luni mandatul de Director Financiar provizoriu deţinut de Dan Niculaie-Faranga, care ocupă funcţia din februarie 2022.

    El a preluat poziţia după ce fostul director financiar,  Paul Ichim, a renunţat la mandat.

    Numirea lui Dan Niculaie-Faranga a avut loc în baza recomandării Comitetului de Nominalizare şi Remunerare. Durata mandatului este de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pentru motive temeinice, până la maximum 6 luni.

    Dan Niculaie-Faranga are o experienta de peste 20 de ani în poziţii de management in domeniul financiar, in servicii financiare, dezvoltări imobilare, consultanţă, fuziuni şi achizitii, precum si in domeniul energetic.

    In ultimii 9 ani el a fost Director Direcţia Finanţări, Suport Reprezentante si Proiecte Speciale la Transgaz şi a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

    Dan Niculaie Faranga este licentiat al Facultatii de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice, al unui curs post-universitar in management bancar si bursier si a absolvit Programul Canadian M.B.A. organizat de University of Ottawa, École des Hautes Études Commerciales Montreal si Academia de Studii Economice cu specializarea in Finanţe

     

     

  • Surpriză: BRD-SocGen o numeşte pe Mădălina Teodorescu de la First Bank în funcţia de vicepreşedinte – director general adjunct pe retail şi membru în Comitetul de Direcţie al Băncii. Mandat de patru ani

    BRD – Groupe Société Générale (simbol bursier BRD) şi-a informat investitorii că, pe 7 februarie, Consiliul de Administraţie a decis numirea Mădălinei-Otilia Teodorescu, în calitate de director general adjunct retail, pentru un mandat de patru ani, începând cu 6 martie, pe postul vacant existent în cadrul Comitetului de Direcţie al Băncii.

    „Numirea doamnei Mădălina – Otilia Teodorescu este sub condiţia obţinerii aprobării Băncii Naţionale a României. Termenul mandatului începe să se calculeze din a treia zi lucrătoare ulterioară primirii aprobării prealabile a BNR”, reiese dintr-un raport publicat la Bursă.

    Acţiunile BRD sunt pe plus cu 11,5% în 2023, pe fondul unor tranzacţii în valoare de 39 de milioane de lei. În ultimele 12 luni, dinamica este de minus 27,5%, pe un rulaj de 721,5 de milioane de lei. Capitalizarea depăşeşte 10 miliarde de lei.

    Mâine, 8 februarie, banca va publica rezultatele financiare preliminare din 2022.