Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi, în cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an.
De asemenea, BNR a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie.
Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Măsura adoptată astăzi de BNR a fost în linie cu aşteptările majorităţii analiştilor, care au anticipat că BNR va majora dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale (pp), de la 6,25% până la 6,75%, după ce în octombrie banca centrală a surprins piaţa cu o creştere de 0,75 pp, peste estimările celor mai mulţi economişti.
Totuşi, în scenariile unor analişti a existat şi varianta creşterii ratei-cheie cu 0,75 pp, la 7%.
La şedinţa de politică monetară precedentă, din octombrie, BNR a majorat dobânda-cheie cu 0,75 pp, de la 5,5% până la 6,25%, după ce şi în august creşterea a fost tot cu 0,75 pp, de la 4,75% până la 5,5%, iar în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75%.
Mai jos, comunicatul integral privind hotărările CA al BNR pe probleme de politică monetară:
Rata anuală a inflaţiei a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influenţa continuării scumpirii alimentelor procesate şi a energiei electrice, contrabalansată doar parţial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotaţiei petrolului.
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere şi în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05 la sută în iunie), în condiţiile descreşterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii preţului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării preţului carburanţilor.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creşteri consemnate de preţurile alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest trimestru de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8 la sută şi la 10,2 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv 7,9 la sută în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă faţă de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului, implicând o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea uşoară a creşterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condiţiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la creşterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populaţiei, iar un altul modest, dar în creştere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuţia variaţiei stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net şi-a mărit marginal influenţa expansionistă în trimestrul II, în condiţiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creştere a volumului exportului şi cel al volumului importului de bunuri şi servicii, ambele în scădere uşoară faţă de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a diminuat uşor dinamica anuală înaltă, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variaţia în ascensiune a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a înjumătăţit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului precedent, dată fiind şi ameliorarea evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare.
Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.
Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerţul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, contrabalansate doar în mică măsură de uşoara redresare a comerţului auto-moto. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcţii s-au redinamizat puternic în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti.
Importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat însă semnificativ creşterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe; ritmul a crescut mai pronunţat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de media trimestrului precedent, şi ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanţială a balanţei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice şi al războiului din Ucraina.
Efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în luna august, în condiţiile reducerii numărului de angajaţi în sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat uşor, dar în contextul unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum şi de incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.
Principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au reluat ascensiunea în octombrie sub influenţa majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accelerat creşterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deşi mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei.
Pe acest fond, precum şi în contextul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de apreciere faţă de euro în octombrie, doar parţial şi temporar inversată spre finele lunii.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a întrerupt descreşterea în luna septembrie, rămânând la 16 la sută (15,9 la sută în august), în condiţiile în care noua decelerare a creşterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sută în septembrie, de la 71,8 la sută în august.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.
Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 –, precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.
Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili, în timp ce balanţa integrală a riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflaţiei se echilibrează, în contextul evoluţiilor recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi al determinanţilor majori ai acestora.
Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023.
Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, 8 noiembrie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 5,25 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 14 noiembrie 2022, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 22 noiembrie 2022, la ora 15:00.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2023.
