BusinessMagazin

Tag: Londra

  • ​Britanicii, împărţiţi în două tabere

    Protestatarii au pornit spre centrul Londrei cu bannere proclamând că „Cel mai bun acord nu este Brexitul“ şi „Cerem un vot al poporului“. Organizatorii au spus că au participat mai mult de un milion de oameni şi că a fost cel mai mare protest anti-Brexit de până acum.
    În acelaşi timp, o petiţie care cere revocarea Articolului 50 (referitor la ieşirea din blocul comunitar) şi rămânerea în Uniunea Europeană adunase, până la închiderea ediţiei, aproape 6 milioane de semnături. La un moment dat, petiţia strângea chiar şi 2.000 de semnături pe minut.
    Petiţia, care a fost iniţiată de o fostă profesoară de 77 de ani pe nume Margaret Georgiadou, urmează să fie discutată de parlamentarii britanici pe 1 aprilie.

  • Marea Britanie strigă „la revedere UE”: Mii de persoane au ieşit pe străzile londoneze după decizia parlamentului de a respinge Acordul Brexit

    În ziua în care Marea Britanie urma să părăsească iniţial UE, grupuri mari de oameni s-au adunat în faţa parlamentului, fluturând steaguri UE şi scandând, “Ieşire înseamnă Ieşire” şi “La revedere UE”, acuzând-o pe Theresa May de trădare.

    Pe fondul unei prezenţe mari a poliţiştilor, mai multe persoane au blocat drumul din afara parlamentului, strigând “nu vom pleca” şi “ce vrem? Brexit? Când vrem, acum? Acum.”
     
    Protestatarii, conduşi de Nigel Farage – politicianul care a convenit să organizeze referendumul în urma căruia s-a decis ieşirea Marii Britanii din UE – se va adresa mulţimii vineri după-amiază.
     
    Farage, fostul lider al Partidului Independenţei, urmează să vorbească la un eveniment “Brexit Betrayal” ca parte a culminării unui marş din Sunderland, nord-estul Angliei, până la Londra.
     

  • BREXITUL a scos în stradă zeci de mii de oameni la Londra

    După trei ani de dezbateri, încă nu se ştie cum, când sau chiar dacă Brexitul se va întâmpla, pe măsură ce Theresa May încearcă să tragă o ieşire din cea mai gravă criză politică din ultimii zeci de ani din Marea Britanie.

    May a sugerat, vineri, că s-ar putea să nu poată să treacă săptămâna viitoare prin Parlament acordul Brexit. The Times şi Daily Telegraph au anunţat că presiunea asupra premierului pentru a demisiona creşte.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • A început „marea relocare”: Active în valoare de 1.000 de miliarde de lire se mută din Londra în hub-uri din Uniunea Europeană

    Băncile, administratori de active şi companii de asigurări din Londra îşi deschid sau îşi extind huburi în UE pentru a evita ruptura creată de plecarea Marii Britanie din Uniunii Europenă.

    Marea Britanie ar fi putut părăsi Uniunea Europeană de săptămâna viitoare în mod legal, însă a cerut o amânare.
     
    Compania de consultanţă EY a evidenţiat că 23 de companii au anunţat deja transferul a circa 1.000 de miliarde de lire sterline în active, de la 800 de miliarde de lire sterline trimestrul precedent.
     

  • Start-up londonez, fondator român

    Platforma Hackajob, cofondată de Răzvan Creangă, se adresează companiilor care angajează oameni tehnici, din orice disciplină tehnologică, de la programare, până la infrastructură şi data science. „Ajutăm clienţii noştri cu specializări ca CTO (chief technology officer), head of engineering, dar şi cu specialişti începători, cum este poziţia de junior software engineer”, explică antreprenorul.

    Răzvan Creangă a pus bazele platformei Hackajob în 2014, împreună cu Marck Chaffey, colegul său din facultate. Ideea proiectului s-a născut după colaborarea cu o agenţie de recrutare, în acelaşi an, pentru a-i ajuta să îşi contureze şi implementeze strategia digitală.
    „Pe parcursul colaborării, am observat cum oamenii nontehnici recrutau şi evaluau oameni tehnici, ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Această situaţie, împreună cu experienţa anterioară în tehnologie, m-a făcut să mă gândesc la o platformă care poate promova oamenii tehnici bazat pe meritocraţie”, descrie el raţiunea din spatele proiectului.

    Răzvan Creangă spune că Hackajob ajută la îmbunătăţirea diversităţii din companie datorită faptului că prioritizează rezultatele exerciţiilor de programare în faţa factorilor socioeconomici, reduce timpul găsirii unui angajat, dar şi costul unui astfel de proces; este însă şi de ajutor când vine vorba despre brandingul angajatorilor. 

    La momentul actual, sunt prezenţi pe pieţele din Marea Britanie, Germania, Franţa şi Olanda. Numărul candidaţilor înregistraţi a ajuns la 75.000, iar peste 100.000 sunt, potrivit antreprenorului, interesaţi de conţinutul Hackajob, dublu faţă de anul trecut. Lucrează cu peste 1.500 de clienţi, printre care Apple, KPMG şi Vodafone.

    „Din septembrie 2016 şi până în prezent am crescut de 51 de ori la nivel de venit lunar”, descrie Răzvan Creangă rezultatele înregistrate. Au aproximativ 100 de angajaţi, dintre care majoritatea sunt în Londra, dar şi în România (în Iaşi), Franţa, Germania şi Olanda.
    „Principalul rezultat pozitiv la nivel strategic este că am reuşit să creăm cel mai mare marketplace privat pentru specialiştii în tehnologie din Europa.

    Spre exemplu, la nivel de Londra, penetrarea pieţei este de 33% pe partea de candidat”, descrie antreprenorul una dintre reuşite.
    Hackajob a atras anul trecut o investiţie de 7 milioane de dolari, valoarea investiţiilor totale ajungând la 10 milioane de dolari. „Noi, ca fondatori, nu am investit nimic din punct de vedere financiar, ci doar timpul nostru”, spune Creangă. Chiar dinainte de momentul lansării, au primit însă o investiţie de tip angel de 15.000 de euro din partea investitorului Dragoş Nicolaescu, business angel în România pe care Creangă îl cunoştea dintr-o altă afacere dintre ale sale, din sfera printării 3D. 

    Investiţia a fost direcţionată înspre dezvoltarea platformei, prin crearea instrumentelor de marketing, vânzări şi bugetare. „Cred că în această fază, a primei investiţii, un antreprenor trebuie să se concenteze pe lansarea unui MVP (Minimum Viable Product – n.red.) şi apoi pe conducerea unui proces bazat pe experimente pentru a-şi îmbunătăţi produsul bazat pe feedbackul clientului.”

    Răzvan Creangă spune că primul pas făcut de ei – pe care îl recomandă, de altfel, şi antreprenorilor români care vor să construiască un business global – a fost identificarea tipului de finanţare potrivită pentru creşterea start-up-ului lor. „Ecosistemul de finanţare era în 2014 foarte ofertant, asemenea situaţiei din prezent, şi am avut de ales dintre mai multe tipuri de investiţii, din partea investitorilor de tip business angel, venture capital şi finanţare bancară.”

    Următorul pas constă în prezentarea rezultatelor propriului start-up într-o prezentare concentrată pe indicatorii cheie ai afacerii. „În opinia mea, abilităţile fondatorilor unui start-up de a trimite mesajele prin storytelling sunt esenţiale în acest demers. Astfel, antreprenorii trebuie să capteze atenţia investitorilor de la început şi să încheie cu impact, ca în orice poveste captivantă: problema, soluţia, rezultate, planuri de viitor”, crede Răzvan Creangă.

    În rândul investitorilor se numără şi Techstars, London Co-Investment Fund, Downing Ventures, Axa Venture Partners, Ahmed Medhat (specialistul care a pus bazele biroului de data science al Facebook în Londra). Creangă spune că a ales înfiinţarea companiei în Anglia fiindcă locuieşte acolo de nouă ani, încă din perioada studiilor, dar şi pentru că ecosistemul de start-up-uri este dezvoltat. Răzvan Creangă are 27 de ani şi a obţinut la Londra o licenţă în Informatică (în cadrul City University of London), dar a absolvit şi un program de masterat în Marketing Internaţional (King’s College London); şi-a completat pregătirea teoretică prin studii de Machine Learning la UCL Academy.

    Potrivit lui, tinerii antreprenori trebuie să ştie câteva aspecte esenţiale despre mediul de afaceri londonez, printre care faptul că volumul de talente este mai mare: spre exemplu, sunt peste 250.000 de dezvoltatori în Londra vs. 40.000 în Bucureşti. Totodată, accesul la talente noi reprezintă un avantaj pentru antreprenori: rata de creare de talent nou este mai mare în Londra prin existenţa unor şcoli specializate, ca UCL Machine Learning Academy, General Assembly sau alte organizaţii ca New Antrepreneurs Foundation pentru talent antreprenorial, nu neapărat în domeniul tehnologiei.

    La acestea se adaugă politicile de stimulare de investiţii în start-up-uri (cum ar fi The Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), care oferă beneficii fiscale investitorilor care investesc în start-up-uri aflate în faza de early stage, şi The Enterprise Investment Scheme (EIS), un proiect care încurajează persoanele cu disponibilităţi financiare să investească în firme mici), consultanţă şi existenţa unei reţele de specialişti şi de antreprenori pentru orice nivel de dezvoltare a afacerii (comunităţi ca Scale-up Club, Techstars, plus cea mai mare reţea de antreprenori tech care au făcut exituri şi acum sunt angels şi pot oferi sfaturi relevante din experienţa proprie), cât şi evenimente şi spaţii de lucru pentru actualii şi viitorii antreprenori.

    În ceea ce priveşte planurile lor, acestea vizează extinderea şi pe alte pieţe: „Ne propunem o creştere accelerată prin dublarea numărului de angajaţi în următorul an. Această extindere are loc în contextul investiţiilor noi în tehnologie şi datorită scalării prin internaţionalizare către noi pieţe externe”.

    Şi numărul angajaţilor va creşte în continuare; la birourile din Iaşi şi-au propus să ajungă de la 20 de specialişti la aproximativ 50; încă 30 de specialişti se vor adăuga echipei din Marea Britanie. „Ca parte a strategiei de internaţionalizare, Hackajob va deschide birouri fizice în majoritatea huburilor de tehnologie şi antreprenoriat din toată lumea”, explică Răzvan Creangă strategia extinderii. Adaugă că vor construi scalarea internaţională a companiei pe baza a trei piloni: cerinţa existentă de la clienţii curenţi, potenţialul de atragere de noi clienţi şi evenimentele macroeconomice care influenţează contextul şi potenţialul investiţional.

    „Problema principală în procesul de internaţionalizare a fost găsirea unei potriviri între produsul propriu şi piaţă (product market fit), astfel încât am pivotat de nenumărate ori, dar mereu am fost orientaţi către experimente. Am creat ipoteze pe care le-am testat în sprinturi şi, în urma rezultatelor şi în contextul unei bune comunicări cu utilizatorii noştri, am reuşit să creăm un produs potrivit pentru ambele părţi ale marketplace-ului.”

    Răzvan Creangă spune că una dintre provocările aduse de procesul de internaţionalizare se leagă de păstrarea culturii companiei în echipele internaţionale nou create. „În opinia mea, soluţia este ca echipa internaţională să petrească timp în biroul-mamă, iar noul country manager să fie 100% aliniat cu misiunea, valorile şi viziunea companiei.”
    Are şi câteva sfaturi pentru tinerii care vor să îşi construiască o afacere: „Să îşi găsească ikigai (concept japonez care se referă la fericirea de a fi mereu ocupat) şi de acolo să pornească. De asemenea, să fie o persoană orientată către date şi informaţii, să facă experimente şi să îşi îmbunătăţească ideea sau afacerea mereu şi să fie determinaţi să continue chiar şi atunci când întâmpină dificultăţi majore”. Adaugă că, referitor la internaţionalizare, este important „să îşi creeze un «playbook» cu ceea ce înseamnă extinderea într-un alt teritoriu care va cuprinde de la strategii noi de atragere de clienţi, până la schimbări de text pe platformă şi adaptare la produs”. 

  • Bancherii au în continuare un motiv să iubească Londra: Salariile fabuloase

    Londra continuă să rămână unul dintre cele mai prolifice medii de lucru pentru bancheri, în ciuda incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din UE, potrivit CNBC.

    Datele publicate de compania de resurse umane Emolument, care a analizat 4.475 de salarii şi bonusuri ale bancherilor care lucrează în segmentul de front-office în Londra, Paris, Frankfurt şi Milano, arată că tot capitala Marii Britanii rămâne cea mai atractivă în materie de remuneraţii.

    În timp ce salariile cumulate cu bonusuri pot varia în Londra între 60.000 lire sterline şi aproape 500.000 lire steriline – de la analist până la managing director – situaţia arată diferit în celelalte centre financiare ale Europei.

    „Dacă băncile londoneze şi-ar muta forţa de muncă în alte oraşe europene, pachetele medii compensatorii ar scădea. De la analist până lla managing director, Londra oferă cele mai ridicate salarii şi bonusuri din piaţă”, potrivit studiului realizat de Emolument.

    Astfel, în Paris veniturile cumulate variază între 50.000 lire sterline şi puţin peste 300.000 lire sterline, în timp ce Frankfurt prezintă o variaţie 50.000 lire sterline – până în 300.000 lire sterline, iar Milano sub 50.000 lire sterline – până aproape de 350.000 lire sterline.

     

     

     

     

  • Ce a făcut Londra cu traficul infernal? Costă 60 de lei pe zi să treci cu maşina prin centrul oraşului în timpul săptămânii

    Londra este cunoscută pentru metodele prin care încearcă să reducă poluarea şi să evite congestionarea traficului, în special în centrul oraşului, iar metoda principală este cea a taxării suplimentare a şoferilor – ceea ce i-a determinat pe mulţi britanici să aleagă metroul sau trenul, potrivit Bloomberg.

    În ultimii 10 ani, Samantha Basham conducea peste 25 km pe zi  din suburbiile Bexley-ului către locul ei de muncă din centrul Londrei, însă de anul trecut a început să meargă cu trenul.

    Taxele introduse în Londra pentru decongestionarea traficului au ajuns să îi scoată câteva sute de lire sterline din portofel în fiecare lună.

    „Zilele astea nu mai conduc deloc. Iau trenul chiar dacă trebuie să car după mine toate lucrurile într-o valiză mare”, spune Basham, 45 ani, un makeup artist specializată în apariţii mediatice.

    Basham este printre miile de londonezi care s-au întors înspre sistemul public de transport de când oraşul a început să introducă taxe în 2003.

    Acum, taxele au ajuns până la 11,5 lire sterline pe zi (circa 63 de lei), pentru a intra cu maşina personală în centrul Londrei între 7 dimineaţa şi 6 dupăamiaza în timpul săptămânii.

    În centrul oraşului perimetrul este îngrădit cu camere care fotografiază plăcuţele de înmatriculare.

    Agenţia pentru transport municipal din Londra a anunţat că au redus traficul cu 30% în timpul săptămânii în centrul oraşului.

    În timp ce scopul iniţial a fost decongestionarea traficului, taxele au afectat vânzările de autoturisme, încât în 2017 erau 710.000 de maşini înregistrate în Londra, în scădere cu 2% faţă de 2009, în contextul în care la nivelul Marii Britanii vânzările au crescut în acastă perioadă cu 11%.

     

     

  • Oraşul din Europa care a devenit în 2018 capitala violenţelor

    O fată de 17 ani a murit datorită unor plăgi prim împuşcare în Tottenham, nordul Londrei şi un om a fost înjunghiat fatal în sudul Londrei duminica trecută.

    „Primarul este extrem de îngrijorat de crimele violente din capitală, fiecare viaţă pierdută din cauza violenţei este o tragedie. Oraşul nostru rămâne în continuare unul din cele mai sigure din lume, însă Sadiq vrea să-l facă şi mai sigur şi să pună capăt acestui flagel al violenţei”, a spus un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan într-o declaraţie.
     
    Au fost 14 crime în Londra în luna februarie, faţă de New York unde au fost 14. În martie, 22 de oameni au pierit din cauza violenţei din Londra, în timp ce 21 de crime au fost comise în New York.
     
    Dacă s-ar include şi cifrele pe ianuarie, în New York ar fi avut loc mai multe crime, oraşul din SUA fiind similar ca suprafaţă şi populaţie cu Londra, însă autorităţile londoneze sunt îngrijorate de creşterea numărului crimelor, în special a celor în care s-a folosit un cuţit.
     
    Şeful poliţiei londoneze, Cressida Dick, spune că găştile folosesc mediul online pentru a propaga violenţa, adăugând că disputele dintre tineri escaladează mult mai repede pe paginile de social media.
     

  • Rămăşiţele pământeşti ale exploratorului care a descoperit Australia, descoperite la Londra

    Arheologii au anunţat, vineri, că au descoperit într-un cimitir uriaş situat lângă gara Euston o plăcuţă din plumb care fusese aşezată pe sicriul căpitanului din marina regală Matthew Flinders.

    Flinders, care a publicat “A Voyage to Terra Australis”, un volum care descrie rezultatele expediţiei sale în Australia, între anii 1802 – 1803, ce dovedeau că aceasta este un continent, a fost înmormântat pe 23 iulie 1814.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai exotică prezenţă din lista investitorilor în UiPath

    Start-up-ul local UiPath, specializat în dezvoltarea de soluţii software pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii, care a devenit primul unicorn al României după ce anul trecut a fost evaluat la peste 3 miliarde de dolari, odată cu cea de-a patra rundă de finanţare primită, în valoare de 265 milioane dolari, are în total zece investitori dintre care trei sunt din Europa – Early Bird Ventures (Germania), Credo Ventures (Cehia) şi Seedcamp (Marea Britanie). Aceştia sunt de altfel şi primii trei investitori ai UiPath, care au finanţat start-up-ul local cu 1,5 milioane de dolari în 2015, în cadrul rundei de finanţare de tip seed, condusă de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.

    Înainte de prima finanţare, UiPath s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România – Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum.

    Astfel, UiPath a reuşit să atragă atenţia celor trei fonduri de investiţii din Europa, Early Bird Ventures, Credo Ventures şi Seedcamp, care au simţit potenţialul de creştere al start-up-ului local şi i-au anticipat succesul.

    Pe lângă Seedcamp şi Early Bird Ventures, care provin din ţări europene puternic dezvoltate, Marea Britanie şi Germania, Credo Ventures din Cehia este un investitor neobişnuit în peisajul listei de finanţatori ai UiPath.

    Fondul de investiţii cu sediul central la Praga a fost înfiinţat în 2009 de către Ondrej Bartos şi Jan Habermann, fiind specializat în finanţarea companiilor din domeniul tehnologiei şi al serviciilor financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Până în prezent, acesta a realizat în total 47 de investiţii, dintre care a condus 23, şi a făcut exit pentru şase: două din Cehia – Appiary, achiziţionat de Oracle ulterior – şi Cognitive Security, una în SUA, Represent, două în Marea Britanie, Beepl şi Click2Contact, şi una din România – Teads.tv, cunoscut şi sub numele Branient.

    Start-up-ul local Branient, fondat de Emi Gal în urmă cu zece ani, a primit în total o finanţare de 2,7 milioane de dolari în trei runde de finanţare desfăşurate în 2009 (seed), 2010 (seed) şi 2012 (series A), Credo Ventures conducând ultima rundă de finanţare, în valoare de 1,8 milioane de dolari, alături de alţi cinci investitori. Brainient s-a dezvoltat în baza conceptului că publicitatea video poate fi mai eficientă dacă este personalizată şi interactivă. Brainient poate realiza un profil detaliat al userului, bazat pe date contextuale, de la profilul sociodemografic la localizare şi dispozitivul folosit la momentul din zi sau starea vremii. Ulterior, în septembrie 2016, start-up-ul local a fost cumpărat de compania Teads din New York (SUA), care deţine cea mai mare platformă de tip marketplace din lume pentru reclame video online.

    Partenerii fondurilor de investiţii Early Bird Ventures şi Credo Ventures, Dan Lupu şi Ondrej Bartos, fac parte şi din boardul UiPath, iar împreună cu Seedcamp au continuat să susţină financiar UiPath şi în următoarele două runde de finanţare, în valoare de 30 milioane de dolari, respectiv 153 milioane de dolari, acestora alăturându-se şi alte fonduri de investiţii, însă din SUA – Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG.

    Accel, primul investitor din SUA al UiPath, care s-a numărat şi printre primii investitori ai Facebook, a fost reprezentat de românca Luciana Lixandru, partener în cadrul fondului de investiţii american, care a condus tranzacţia, cea de-a doua finanţare, din cadrul biroului de la Londra. Ea a intrat în boardul UiPath din care fac parte, pe lângă fondatorul Daniel Dines, şi partenerii fondurilor de investiţii care au finanţat start-up-ul, Early Bird Ventures, Credo Ventures, Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, CapitalG şi Accel – Dan Lupu, Ondrej Bartos, Carl Eschenbach, S. Somasegar, Laela Sturdy, respectiv Rich Wong – şi vicepreşedintele gigantului american NetApp, prezent în topul celor mai valoaroase 500 de companii din lume (Fortune 500), Tom Mendoza.

    Totodată, în finanţarea de 30 de milioane de dolari a fost implicată şi Ana-Maria Andronic, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi specializaţi în IT, care ocupă poziţia de head of intellectual property and technology în cadrul societăţii DLA Piper.

    Pe lângă fondurile americane de investiţii Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG, la cea de-a patra rundă de finanţare, de 265 milioane de dolari, s-au alăturat listei de investitori UiPath alte patru fonduri din SUA: Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, IVP (Institutional Venture Partners) şi Maritech Capital Partners.

    Astfel în prezent, şapte din cei zece investitori ai UiPath sunt din SUA.

    De altfel, înaintea de primirea celei de-a doua finanţări, start-up-ul UiPath, desprins în 2015 dintr-o companie locală specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, şi-a mutat sediul central în New York (SUA), centrul de dezvoltare rămânând însă în România. Compania are de asemenea birouri şi în alte ţări din întreaga lume – în Marea Britanie (Londra), Franţa (Paris), India (Bangalore), Singapore şi în Japonia (Tokio), finanţările primite fiind utilizate atât pentru dezvoltarea produsului, cât şi pentru extinderea echipei la nivel local, dar şi mondial.

    Potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului, UiPath SRL este deţinută în totalitate de entitatea din SUA – UiPath Inc., administrator fiind Marilena Vişan. În decurs de doi ani, afacerile UiPath SRL au sărit de la 1,1 milioane lei în 2015 la 47,6 milioane lei (10 milioane euro) în 2017, conform datelor raportate de companie la Finanţe.