BusinessMagazin

Tag: Lituania

  • 17 lucruri fascinante despre România, descoperite de britanici. Voi câte ştiaţi?

    1. Este casa celei mai grele clădiri din lume – Palatul Parlamentului, care a costat aproximativ 3 miliarde de dolari. Construcţia conţine 3.500 tone de cristal, 480 de candelabre şi 700.000 de tone de oţel şi bronz au fost folosite pentru uşile şi ferestrele monumentale. Guiness World Records a declarat clădirea drept cea mai grea de pe planetă.
     
    2. Aici se află şi cel mai frumos drum din lume: Jeremy Clarkson a spus că a găsit în mijlocul României cel mai frumos drum din lume – Transfăgărăşanul. 
     
    3. Românilor le place să bea – România este a cincea ţară din punct de vedere al consumului de alcool din lume, după Belarus, Rusia, Republica Moldova şi Lituania. 
     
    4. Turiştii ar putea găsi aici cel mai mare mamifer din Europa – bizonul – a fost vânat aproape până la extincţie, însă a fost readus în mai multe ţări europene, inclusiv România.
     
    5. Este adevărata casă a lui Borat – scene din filmului lui Sacha Baron Choen au fost filmate în satul Glod din România.
     
    6. În Bucureşti se află una dintre cele mai frumoase librării din lume – Cărtureşti Carusel, unde se află mai mult de 10.000 de cărţi.
     
    7. Reţeaua 4G de aici este de invidiat; calitatea reţelei ocupă locul patru din 78 de ţări. 
     
    8. Reţeaua de cale ferată este de asemenea impresionantă – aceasta are o lungime de 22.298 km şi este astfel pe locul 15 în lume din punct de vedere al dimensiunii.
     
    9. Aici există un Arc de Triumf asemănător cu cel din Paris.
     
    10. Există chiar şi o sculptură în munţi similară cu cea de pe muntele Rushmore (lângă Porţile de Fier).
     
    11. Un oraş de aici imită chiar şi semnul hollywoodian: Braşov.
     
    12. Este locul de naştere al cafelei bune: Francesco Illy, fondatorul companiei de cafea Illy, s-a născut în Timişoara; ulterior s-a mutat în Viena şi apoi în oraşul italian Trieste.
     
    13. Românii au făcut cel mai mare steag din lume: un steag de cinci tone care măsura 349 metri lungime şi 227 metri lăţime a fost făcut în România în 2013.
     
    14. Românii au mai doborât câteva recorduri: au făcut cel mai mare cârnat din lume, dar şi cel mai amre bol de gulaş. De asemenea, firma de asigurări ING Asigurări de Viaţă (acum NN) a printat cel mai mare document din lume (peste nouă metri avea acesta).
     
    15. Au inventat o sumedenie de lucruri: Nicolae Paulescu a descoperit insulina, Henri Coandă a inventat avionul cu motor şi Petrache Poenaru, stiloul. Ţara are patru laureaţi Nobel: George Emil Palade (medicină), Elie Wiesel (pace), Herta Muller (literatură) şi Ştefan Hell (chimie).
     
    16. Bisericile din România sunt spectaculoase – mănăstirea Voroneţ, de pildă, a fost denumită Capela Sixtină a României.
     
    17. În România se află şi un cimitir foarte ciudat – Cimitirul Vesel din Săpânţa. 
     
     

  • 17 lucruri fascinante despre România, descoperite de britanici. Voi câte ştiaţi?

    1. Este casa celei mai grele clădiri din lume – Palatul Parlamentului, care a costat aproximativ 3 miliarde de dolari. Construcţia conţine 3.500 tone de cristal, 480 de candelabre şi 700.000 de tone de oţel şi bronz au fost folosite pentru uşile şi ferestrele monumentale. Guiness World Records a declarat clădirea drept cea mai grea de pe planetă.
     
    2. Aici se află şi cel mai frumos drum din lume: Jeremy Clarkson a spus că a găsit în mijlocul României cel mai frumos drum din lume – Transfăgărăşanul. 
     
    3. Românilor le place să bea – România este a cincea ţară din punct de vedere al consumului de alcool din lume, după Belarus, Rusia, Republica Moldova şi Lituania. 
     
    4. Turiştii ar putea găsi aici cel mai mare mamifer din Europa – bizonul – a fost vânat aproape până la extincţie, însă a fost readus în mai multe ţări europene, inclusiv România.
     
    5. Este adevărata casă a lui Borat – scene din filmului lui Sacha Baron Choen au fost filmate în satul Glod din România.
     
    6. În Bucureşti se află una dintre cele mai frumoase librării din lume – Cărtureşti Carusel, unde se află mai mult de 10.000 de cărţi.
     
    7. Reţeaua 4G de aici este de invidiat; calitatea reţelei ocupă locul patru din 78 de ţări. 
     
    8. Reţeaua de cale ferată este de asemenea impresionantă – aceasta are o lungime de 22.298 km şi este astfel pe locul 15 în lume din punct de vedere al dimensiunii.
     
    9. Aici există un Arc de Triumf asemănător cu cel din Paris.
     
    10. Există chiar şi o sculptură în munţi similară cu cea de pe muntele Rushmore (lângă Porţile de Fier).
     
    11. Un oraş de aici imită chiar şi semnul hollywoodian: Braşov.
     
    12. Este locul de naştere al cafelei bune: Francesco Illy, fondatorul companiei de cafea Illy, s-a născut în Timişoara; ulterior s-a mutat în Viena şi apoi în oraşul italian Trieste.
     
    13. Românii au făcut cel mai mare steag din lume: un steag de cinci tone care măsura 349 metri lungime şi 227 metri lăţime a fost făcut în România în 2013.
     
    14. Românii au mai doborât câteva recorduri: au făcut cel mai mare cârnat din lume, dar şi cel mai amre bol de gulaş. De asemenea, firma de asigurări ING Asigurări de Viaţă (acum NN) a printat cel mai mare document din lume (peste nouă metri avea acesta).
     
    15. Au inventat o sumedenie de lucruri: Nicolae Paulescu a descoperit insulina, Henri Coandă a inventat avionul cu motor şi Petrache Poenaru, stiloul. Ţara are patru laureaţi Nobel: George Emil Palade (medicină), Elie Wiesel (pace), Herta Muller (literatură) şi Ştefan Hell (chimie).
     
    16. Bisericile din România sunt spectaculoase – mănăstirea Voroneţ, de pildă, a fost denumită Capela Sixtină a României.
     
    17. În România se află şi un cimitir foarte ciudat – Cimitirul Vesel din Săpânţa. 
     
     

  • Ce mai face proprietarul McDonald’s în România: investiţie de 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri

    Clădirea se află în nordul Bucureştiului, are 9 etaje şi 18.600 de metri pătraţi. Imobilul este 100% închiriată, având drept principal chiriaş spitalul privat Ponderas Academic Hospital, care face parte din reţeaua de sănătate Regina Maria.

    Tranzacţia este prima din seria celor pe care le are în plan Hili Properties plc pentru România, o piaţă în care grupul are deja o prezenţa notabilă prin cele 68 de restaurante McDonald’s, menţionează comunicatul.

    Echipa de avocaţi a fost coordonată de Miruna Suciu (Managing Partner) şi Crina Ciobanu (Managing Associate), alături de avocaţii Dan Ciobanu (Partner) şi Bogdan Ghera (Senior Associate).

    Premier Capital este şi operatorul francizei McDonald’s în România, alături de Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Pe lângă parteneriatul cu McDonald’s, grupul Hili Ventures este implicat şi în distribuţia produselor Apple, dar şi ân logistică, inginerie, tehnologie şi afaceri imobiliare.

    Suciu Popa a gestionat numeroase fuziuni şi achiziţii, acordând asistenţă unor companii precum Enel Investment Holding, SABMiller Limited, Central Bottling Company sau Orbico ân tranzacţiile efectuate în România.

  • Grupul hotelier Orbis a înregistrat în primul trimestru al anului afaceri de 62 mil. euro

    Orbis detine 117 hoteluri si este singurul licentiator pentru toate brandurile Accor in 16 tari: Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia. Grupul are in total 20.000 camere. Hotelurile opereaza sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles si ibis budget. Aceste branduri, recunoscute in toata lumea, ofera servicii de calitate la diferite standarde, variind de la lux de 5 stele la hoteluri buget de 1 stea.

    Veniturile mai mari, impreună cu monitorizarea costurilor, în ciuda presiunii enorme a salariilor, au avut ca rezultat o creştere cu 10,7% a EBITDAR fată de perioada comparativă a anului trecut, spun reprezentanţii grupului. Indicatorul EBITDA a totalizat 8,9 milioane de euro în primul trimestru al anului 2017, reprezentând o creştere de 43,6% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, influenţat pozitiv de tranzacţiile de de tip buyback ale hotelurilor.

    La începutul anului 2017, Orbis a finalizat o tranzacţie de cumpărare a 5 hoteluri închiriate în Budapesta (în total 1.150 de camere), cu un impact în numerar de 64,1 milioane de euro; în primul trimestru al anului, compania a anunţat, de asemenea, o nouă tranzacţie de cumpărare a Sofitel Budapest Chain Bridge (357 de camere). Ţinând cont de strategia noastră de restructurare a portofoliului, în primul trimestru, am semnat, de asemenea, un acord de vânzare şi de franciză pentru 2 hoteluri din Polonia: Mercure Karpacz şi Mercure Jelenia Góra, cu scopul concentrării filialelor Orbis asupra capitalelor şi a centrelor de afaceri cheie din regiune.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea, am semnat în 2017 două contracte de franciză pentru hoteluri noi: ibis Styles Varşovia (220 camere) şi MGallery by Sofitel Tarcin Forrest Resort & Spa (64 de camere) care intră pe o piaţa nouă – Bosnia şi Herţegovina. În afară de dezvoltarea uşoară a activelor, există şi alte patru proiecte viitoare vizand hoteluri proprii: ibis Styles Warszawa (178 camere), ibis Styles Szczecin (148 camere) şi ibis budget Gdańsk Posejdon (76 de camere). Aceste hoteluri se vor alătura portofoliului grupului în următorii ani.

    “Performanţele noastre operaţionale sunt solide şi prognozele sunt stabile, motiv pentru care a fost recomandată Comitetului de Supraveghere plata dividendelor la 0,4 EUR pe acţiune, pentru a împărti beneficiile cu investitorii care au încredere în noi, luând în considerare alocarea corespunzătoare între investiţii pentru creştere şi randament adus acţionarilor”, spune Gilles Glavie, preşedinte şi CEO al Orbis.

  • Eurostat: România are a patra cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul din UE

    Printre statele membre UE care deţin date valabile, cele mai mari creşteri ale volumului comerţului cu amănuntul au fost remarcate în Slovenia (16,8%), Luxembourg (12,9%), Lituania (7,6%) şi România (7,5%). La polul opus se situează Belgia (-3.2%), Malta (-0.9%) şi Denemarca (-0.2%).

    Creşterea de 1,8% înregistrată în volumul comerţului cu amănuntul în februarie 2017, în zona euro, comparativ cu februarie 2016, se datorează creşterii de 2,4% pentru produsele non-alimentare, de 0,8% pentru mâncare, băutură şi tutun şi 0,5% pentru combustibilul auto. În statele membre UE, creşterea de 2,2,% a comerţului cu amănuntul vine pe fondul creşterii de 3,4% a produselor non-alimentare, de 1% a combustibilului auto şi de 0,9% la alimente, băutură şi tutun.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a dus să se angajeze pe o poziţie entry-level într-o companie, fără niciun fel de experienţă. Când a văzut salariul de 2.000 de euro pe lună a ÎNGHEŢAT

    În ianuarie 2017, zece state membre, localizate în estul Uniunii Europene, aveu reglementate salarii minime sub 500 de euro pe lună: Bulgaria (235 de euro), Romania (275 de euro), Letonia şi Lituania (cate 380 de euro), Republica Cehă (407 euro), Ungaria (412 euro), Croaţia (433 de euro), Slovacia (435 de euro), Polonia (453 de euro) şi Estonia (470 de euro).

    Romania intră în categoria statelor care au salarii minime sub 500 de euro. De la 1 februarie, salariul minim pe economie în ţara noastră este de 1.450 de lei – aproximativ 322 de euro. 

    S-a dus să se angajeze pe o poziţie entry-level într-o companie, fără niciun fel de experienţă. Când a văzut salariul de 2.000 de euro pe lună a ÎNGHEŢAT

  • Studiu DPD: Peste 90% dintre internauţii români vor să cumpere cadourile de Crăciun online

    Românii intenţionează să cumpere online cadourile de Crăciun pentru cei dragi, iar suma medie alocată shopping-ului de Sărbători se ridică la 190 euro, potrivit unui studiu* realizat la nivel european de DPDgroup. Bugetul românilor este identic cu cel al belgienilor şi dublu faţă de cât şi-au propus croaţii să cheltuiască. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de beauty şi îngrijire, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărţi sau jucării. 

    Dintre cele 21 de ţări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. Ţara noastră devansează, astfel, state cu economii mai puternice şi e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria. 

    Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenţi spun că vor achiziţona online cadouri pentru cei dragi. Astfel, ţara noastră este în fruntea statelor cu cea mai mare intenţie de cumpărare online de Crăciun. Cifrele sunt peste aşteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionaţi se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, ţară cu cei mai mulţi e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziţioneze daruri de Sărbători din e-commerce”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România, una dintre cele mai importante companii de pe piaţa locală de coletărie şi curierat expres.

    România se află pe primul loc în clasament şi după diferenţa de buget faţă de anul trecut. Potrivit sondajului, 43% dintre respondenţi vor aloca anul acesta sume mai mari pentru cadouri. Românii sunt urmaţi în top de lituanieni, iar la polul opus se află Germania, ţară în care doar 14% dintre internauţi vor aloca bugete mai mari pentru surprizele de sub brad.  

    Ce cadouri vor primi românii de Crăciun

    Produsele pe care vor să le pună românii sub brad sunt, cu precădere, cele de înfrumuseţare şi de îngrijire corporală, preferate de 55% dintre respondenţi. La polul opus se află pantofii, jocurile video, articolele sportive şi electrocasnicele, care reprezintă o opţiune de cadou pentru mai puţin de 20% dintre cei intervievaţi.

    Doar lituanienii mai consideră produsele de înfrumuseţare, în proporţie de 52%, prima variantă de cadou pentru cei dragi. În schimb, cărţile sunt pe primul loc în lista de daruri de Sărbători pentru cehi, unguri, austrieci, belgieni, nemţi, italieni, portughezi sau elveţieni. Pe de altă parte, jucăriile ocupă prima poziţie în topul preferinţelor pentru croaţi, polonezi, sloveni, estoni, francezi, letoni, olandezi şi spanioli.

    * Studiul a fost efectuat în toată reţeaua europeană DPDgroup, în 21 de ţări.  În România, studiul s-a realizat în perioada 19 septembrie – 7 octombrie, pe un eşantion de 1.017 respondenţi. 

    Despre DPD

    DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Cu o echipă de peste 600 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual 8,5 milioane de colete.