Tag: Linkedin

  • Patru companii din cinci folosesc, în România, reţelele sociale pentru promovare

    La nivel mondial 97% dintre companii sunt prezente pe reţelele sociale.
    94% dintre cei ce folosesc reţelele de socializare folosesc Facebook, în timp ce Youtube este utilizat de 43% iar Linkedin de 41%. Pentru comparaţie, la nivel mondial 92% din companii folosesc Facebook, 56% Youtube şi 70% Linkedin.

    Reţelele de socializare sunt folosite cu precădere de 1 – 3 ani şi doar 39% dintre companii au un departament special pentru comunicarea prin social media. 83% cred că reţelele sociale sunt o modalitate rapidă şi eficientă de a prezenta produse şi servicii noi.

    În România, 95% dintre repondenţi asociază utilizarea reţelelor sociale cu departamentul de marketing, în timp ce la nivel global 69% asociază respectiva activitate cu departamentul respectiv.
    45% dintre companii folosesc reţelele de socializare şi pentru recrutarea de personal, iar 18% spun că vor folosi în viitor această modalitate. 
    Jumătate dintre companii postează zilnic, 15% odată la 2 – 3 zile, 21% săptămânal, 6% lunar şi 9% o dată la câteva luni.

    Reprezentanţii companiilor cred că reţelele sociale asigură creşterea expunerii pe piaţă – 83%, creşterea notorităţii commpaniei – 79%, fidelizarea clienţilor  – 52%, creşterea traficului de clineţi – 52%, creşterea vânzărilor – 46%, reducerea cheltuielilor de marketing – 37%, dezvoltarea parteneriatelor de afaceri – 13%.

  • Atentie, retelele sociale se listeaza la Bursa! Cine are de castigat?

    Desi oficialii companiei nu au vrut sa comenteze nimic,
    saptamana trecuta au curs rauri de cerneala in presa internationala
    ca Zynga, producatorul popularelor jocuri de socializare de pe
    Facebook, se va lista la bursa. Anuntul a venit la cateva zile dupa
    ce reteaua sociala de business LinkedIn, precum si Yandex, cel mai
    popular motor de cautare din Rusia, au inregistrat succese
    rasunatoare in urma listarilor. Potrivit analistilor, Zynga ar
    putea deveni companie publica mai devreme decat au speculat,
    impinsa de succesul LinkedIn si Yandex. Compania, care are 250 de
    milioane de utilizatori, a avut anul trecut venituri de 850 de
    milioane de dolari, fiind evaluata la zece miliarde de dolari.
    Pretul de listare insa va fi mult mai mare.

    Sa fie acesta semnalul unui nou boom in dot-com? Unii analisti
    spun ca da si cresterea vertiginoasa a actiunilor LinkedIn le este
    argument: pretul acestora s-a majorat inainte de listare de la 35
    la 45 de dolari, iar in primele minute de tranzactionare au crescut
    cu aproape 90%, la 85 de dolari. Compania a strans 352,8 milioane
    de dolari doar prin vanzarea a opt procente si este evaluata la
    11,6 miliarde de dolari. “Eram siguri ca valoarea LinkedIn va
    exploda, iar aceasta este o dovada pentru apetitul enorm pentru
    acest val de companii de internet de ultima generatie”, spune Paul
    Bard, director de cercetare la firma de investitii Renaissance
    Capital LLC. Bard crede ca in perioada urmatoare tot mai multe
    companii se vor lista, incercand sa profite de acest val de
    interes. Argumentul principal al celor pentru care dot.com 2.0 nu
    este posibil este mediul actual de afaceri, faptul ca afacerile din
    internet sunt acum mult mai solide, verificabile si cuantificabile
    decat in urma cu un deceniu.

    Listarea la bursa a companiei LinkedIn reflecta potentialul de
    revenire a ofertelor publice initiale pentru companiile de internet
    care abia incep si sunt finantate de firme de investitii. “Actuala
    situatie economica le permite intreprinzatorilor isteti sa-si
    dezvolte start-up-uri de succes”, spune Reid Hoffman, seful
    LinkedIn, citat de Bloomberg. Mai mult, el ii sfatuieste pe
    antreprenorii curajosi sa profite de starea in care economia la
    nivel mondial se afla si sa-si dezvolte businessurile. Numarul
    utilizatorilor LinkedIn a crescut la peste 100 de milioane, de la
    4,8 milioane, cat erau in 2008, si creste cu o persoana pe
    secunda.

    Succesul companiei LinkedIn a fost asemanat de analisti cu
    ofertele derulate de MasterCard si Visa in 2006 si 2008, dar in
    aceste cazuri nu a fost vorba de companii din domeniul tehnologic.
    Si Yandex NV, compania care detine un motor de cautare ce are o
    cota de piata de aproape trei ori mai mare decat cea a Google in
    Rusia, planuieste sa vanda actiuni la un pret echivalent cu cel
    putin de 23 de ori valoarea veniturilor din 2012.

    Spre deosebire de compania rusa, Google se tranzactioneaza la un
    pret de 13 ori veniturile estimate pentru 2012. “Este putin ciudat
    sa platesti asemenea multipli, dar daca asta este valoarea
    considerata corecta de piata, atunci atat valoreaza”, a declarat
    Dmitri Kriukov, fondatorul Verno Capital, care administreaza
    fonduri de aproximativ 150 milioane dolari si care s-a aratat
    interesata de actiunile Yandex.Compania care se ocupa de
    intermedierea tranzactiei Yandex a oprit programul de subscriere cu
    o saptamana mai devreme din cauza cererilor foarte mari venite din
    partea investitorilor. Oferta publica initiala care va avea loc pe
    piata americana ar putea aduce companiei 1,26 mld. dolari, aceasta
    putand fi cea mai mare oferta publica din acest an.

    Insa un boom 2.0 real in domeniul tehnologic, asemanator cu
    caderea dot-com din anii 1999 si 2000, ar putea fi confirmat numai
    dupa listarea, eventuala, a altor companii aflate pe val, cum ar fi
    platforma de microblogging Twitter sau Facebook. Cea mai mare retea
    de socializare din lume, Facebook, ar putea fi evaluata la 94 de
    miliarde de dolari dupa o oferta publica initiala, in cazul in care
    ar avea o crestere asemanatoare cu LinkedIn.

    Asa ca aprilie 2012, data cand Facebook va incepe sa isi publice
    rapoartele financiare, poate insemna mai mult decat o simpla luna
    de primavara; poate fi, spre exemplu, declansarea unei noi nebunii
    “social gold”. Mai aproape decat listarea Facebook poate fi insa
    cea a Groupon, avand in vedere ca in ultima perioada Andrew Mason,
    directorul executiv al companiei, a tot fost vazut in zona marilor
    banci de investitii, iar o stire a Reuters de la inceputul acestui
    an estima valoarea ofertei la circa 25 de miliarde de dolari. Ceea
    ce nu-i rau pentru o companie lansata in noiembrie 2008 si care are
    acum 35 de milioane de clienti inregistrati si ale carei venituri
    au crescut de la 33 mil. dolari in 2009 la 760 de milioane de
    dolari in 2010.

  • Este oferta publica LinkedIn semnalul unui nou balon dot.com?

    Analistii aseamana succesul companiei cu ofertele derulate de
    MasterCard si Visa in 2006 si 2008, dar in aceste cazuri nu a fost
    vorbe de companii din domeniul tehnologic. O bula 2.0 reala in
    domeniul tehnologic, asemanatoare cu caderea dot.com din anii 1999
    si 2000 ar putea fi confirmata numai dupa listarea, eventuala, a
    altor companii aflate pe val, cum ar fi Twitter sau Facebook.

    Numarul utilizatorilor LinkedIn a crescut la peste 100 de
    milioane, de la 4,8 milioane in 2008, si creste cu o persoana pe
    secunda. Venitul mediu al unui utilizator este de 109.000 dolari.
    Un alt numar relevant este 243 de milioane, sunt dolari si
    reprezinta veniturile companiei in 2010 (70% din bani vin din
    abonamente). Optimistii cei care nu cred in dot.com 2.0, admit o
    “goana dupa aurul social” dar cred ca acum afacerile sunt mult mai
    solide, verificabile si cuantificabile decat in urma cu un
    deceniu.

    Asa ca aprilie 2012, cand Facebook va incepe sa isi publice
    rapoartele financiare, poate insemna mai mult decat o simpla luna
    de primavara; poate fi, de exemplu, declansarea unei noi nebunii
    social gold. Mai aproape decat Facebook poate fi Groupon, mai ales
    ca directorul executiv Andrew Mason a tot fost vazut in zona
    marilor banci de investitii.

  • Vezi cum arata birourile gigantilor internetului (GALERIE FOTO)

    Iar daca vrei sa iti faci un CV profesionist, apelezi la
    LinkedIn. Dar te-ai intrebat oare ce se ascunde in spatele acestor
    site-uri?


    Incont.ro iti arata poze din birourile acestor companii
    si cum
    se distreaza angajatii chiar la locul de munca, evident, totul
    pentru a fi cat mai creativi!

  • Groupon ia in calcul o listare la bursa pentru 2011

    Planurile de listare la bursa ale unor nume precum Facebook sau
    LinkedIn au determinat tot mai multe companii din domeniul online
    sa puna in discutie o asemenea varianta.La scurt timp dupa
    atragerea unei finantari de 950 de milioane de dolari, compania
    care ofera cupoane de reduceri Groupon ia serior in calcul
    posibilitatea de a se lista la bursa in a doua jumatate a acestui
    an, scrie Bloomberg. Oficialii companiei discuta deja cu sase banci
    in acest sens, potrivit unor surse apropiate situatiei.

    Ca si in cazul Facebook, intentiile s-au accentuat in preajma
    unei runde de finantare care a evaluat compania la o suma
    consistenta, in cazul Groupon de 4,75 de miliarde de dolari.
    Printre investitorii care au finantat afacerea cu un total de 950
    de milioane de dolari se numara Andreessen Horowitz, Greylock
    Partners (care detin 1,5% din facebook) si Kleiner Perkins Caufield
    & Byers.

    Recent, Andrew Mason, directorul executiv al Gropuon, a refuzat
    o oferta de preluare de 6 miliarde de dolari de la Google, tocmai
    in ideea ca la o posibila listare la bursa compania pe care o
    conduce ar putea obtine o suma mai mare.Oficialii companiei au
    refuzat sa faca vreun comentariu cu privire la discutiile in
    vederea unei listari.
    Planurile de listare la bursa ale unor nume precum Facebook sau
    LinkedIn au determinat tot mai multe companii din domeniul online
    sa puna in discutie o asemenea varianta.

    La scurt timp dupa atragerea unei finantari de 950 de milioane
    de dolari, compania care ofera cupoane de reduceri Groupon ia
    serior in calcul posibilitatea de a se lista la bursa in a doua
    jumatate a acestui an, scrie Bloomberg. Oficialii companiei discuta
    deja cu sase banci in acest sens, potrivit unor surse apropiate
    situatiei.

    Ca si in cazul Facebook, intentiile s-au accentuat in preajma
    unei runde de finantare care a evaluat compania la o suma
    consistenta, in cazul Groupon de 4,75 de miliarde de dolari.
    Printre investitorii care au finantat afacerea cu un total de 950
    de milioane de dolari se numara Andreessen Horowitz, Greylock
    Partners (care detin 1,5% din facebook) si Kleiner Perkins Caufield
    & Byers.

    Recent, Andrew Mason, directorul executiv al Gropuon, a refuzat
    o oferta de preluare de 6 miliarde de dolari de la Google, tocmai
    in ideea ca la o posibila listare la bursa compania pe care o
    conduce ar putea obtine o suma mai mare.Oficialii companiei au
    refuzat sa faca vreun comentariu cu privire la discutiile in
    vederea unei listari.

  • LinkedIn o ia inaintea Facebook cu listarea la Bursa

    Listarea LinkedIn ar fi astfel prima din randul retelelor de
    socializare din lume, urmand sa fie asistata de Morgan Stanley,
    Bank of America si JP Morgan, sustin sursele citate. Totusi,
    decizia listarii la bursa ar fi fost luata candva in ultimele trei
    luni ale anului trecut, dar se speculeaza ca LinkedIn se grabeste
    sa ajunga pe bursa inaintea Facebook intrucat listarea in urma unei
    companii evaluate la 50 de miliarde de dolari s-ar putea dovedi un
    esec.

    “Nu avem ce comenta cu privire la aceasta speculatie”, a
    declarat un oficial al LinkedIn. “Listarea la bursa este doar una
    dintre miscarile pe care le-am putea lua in considerare”, a mai
    spus oficialul, fara a da alte detalii.

    Ca si in cazul Facebook, informatii despre situatia financiara a
    retelei sociale si veniturile din publicitate si din diferite alte
    servicii oferite utilizatorilor de business contra cost nu sunt
    cunoscute.

    Despre valoarea care ar putea fi obtinuta pe bursa odata cu
    listarea este prea devreme de discutat, dar pe baza pretului pentru
    care sunt tranzactionate actiunile LinledIn pe piata secundara
    privata SharesPost, valoarea retelei de socializare ar fi de 2,2 de
    miliarde de dolari.

    Printre actionarii companiei se numara fondurile de investitii
    Sequoia Capital, Greylock Partners, Bessemer Venture Partners si
    banca de investiţii Goldman Sachs.

    Reteaua are in prezent peste 97 de milioane de utilizatori,
    dintre care peste 375.000 sunt din Romania, conform disponibile pe
    site-ul companiei, cifra care a crescut cu aproximativ 100.000 in
    ultima jumatate de an.

  • LinkedIn, evaluat la 2 miliarde de dolari

    LinkedIn are peste 70 de milioane de utilizatori in toata lumea.
    CEO-ul companiei, Jeff Weiner, a declarat intr-un interviu luna
    trecuta ca din ce in ce mai multe companii sunt interesate sa
    investeasca in reteaua de socializare. In 2008, LinkedIn a strans
    finantari de 78 de milioane de la investitori, potrivit
    Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hi5: Cea mai populara retea sociala din Romania

    Tinerii internauti intre 18 si 24 de ani sunt cei mai activi,
    atat ca apartenenta la retele sociale cat si ca frecventa de
    accesare a conturilor personale. Doar 20% dintre tinerii intre 18
    si 24 de ani nu au cont in cel putin una dintre retelele sociale,
    la polul opus aflandu-se persoanele peste 45 de ani, 80% dintre
    acestea nu apartin nici unei comunitati.

    Spre deosebire de membrii altor retele sociale, membrii Hi5 au o
    deschidere mai mare catre noi prieteni sau grupuri, numarul mediu
    de prieteni in retea fiind de peste 140, iar 17% apartin unui grup
    din aceasta retea.

    Ca frecventa de accesare, peste jumatate dintre membrii HI5 si
    Facebook isi acceseaza contul personal de cel putin o data pe
    saptamana, din nou tinerii fiind cei mai prezenti. Spre exemplu,
    70% dintre membrii HI5 cu varsta intre 18 si 24 de ani se
    conecteaza de cel putin 1 data pe saptamana, spre deosebire de o
    treime dintre persoanele intre 25 si 34 de ani care se conecteaza
    cu aceeasi frecventa. O situatie asemanatoare se intalneste si la
    Facebook, unde 74% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani isi
    acceseaza contul de cel putin o data pe saptamana, spre deosebire
    de 45% intre 25 si 34 de ani.

  • Internet pentru gulere albe

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact.

    Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana. “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%). Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet.

    “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori. In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua.

    “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea. Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan.

    “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe.

    “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor. “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti.

    Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”. Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile afilate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean.

    Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate. “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean.

    Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

    Pana acum, in Romania au prins mai degraba retelele sociale de divertisment, de genul Hi5 sau Neogen.ro. Prima raporta la inceputul acestui an peste 60 de milioane de membri activi, dintre care romanii ar reprezenta 4,9%, dupa cum reiese din datele Alexa.com. Urmatoarea retea in topul Alexa al siteurilor accesate de romani ar fi Neogen. ro, parte din grupul Neogen al lui Calin Fusu, care se afila pe locul 25, si Facebook, la 5 locuri distanta.

    Retelele Neogen.ro, Noi2.ro si Colegi.ro numara in total 1,5 milioane de membri, fiind necesar un singur cont de utilizator pentru oricare dintre ele. In planurile lui Fusu pentru anul acesta, o componenta importanta o reprezinta retelele sociale, care vor insemna jumatate din afacerile Neogen, estimate la 4 milioane de euro. Mai exact, cele trei retele sociale vor fi integrate intruna singura. “Colegi.ro si Noi2.ro ar urma sa devina componente ale Neogen.ro, astfel incat sa fie mai simplu de folosit”, spune Fusu.

    Totodata, seful Neogen vrea sa extinda, in noua formula, Colegi.ro si Noi2.ro si in Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, tari unde activitatea companiei se rezuma la formatul Neogen.ro. “Problema este ca omul nu vrea sa foloseasca 100 de retele sociale. Cred ca limita superioara se opreste la cel mult trei”, spune Fusu, care nu se simte deloc amenintat de noua competitie din segmentul retelelor sociale. Din punctul lui de vedere, pentru o retea afilata la inceput, conditiile actuale ale pietei s-ar putea sa fie prea dificile.

    “Mai ales daca sunt retele generaliste, cred ca sansele de supravietuire pe un termen mai lung de sase luni sunt foarte reduse”, continua fondatorul Neogen, cu precizarea ca o alta problema importanta cu care s-ar putea confrunta acestea ar fi lipsa unei mase critice de utilizatori. Comunitatea online de business este destul de mica, probabil insumand mai putin de 10% din totalul utilizatorilor de internet, dupa parerea lui Mihai Dragan – or, retelele sociale internationale aduna zeci sau chiar sute de milioane de membri. Asa incat, chiar daca exista localizare, iar continutul este exclusiv in limba romana, deschiderea si accesul la o baza mai variata de contacte sunt reduse. Pe de alta parte, se pune inclusiv problema intaietatii, asa incat, pentru multi dintre utilizatorii care au deja conturi pe anumite retele sociale, cu o agenda de contacte si legaturi, mutarea pe o alta retea ar putea parea nejustificata.

    “Eu sunt gata sa-mi sterg contul de pe Facebook si nu mi-as mai face alte conturi pe retele sociale. Nu ma ajuta in niciun fel, blogul personal si contul de pe LinkedIn sunt mai utile in contactul cu lumea decat o retea locala de business”, isi spune parerea, din perspectiva consumatorului, Costin Cocioaba, autorul blogului ecostin.com. Pentru el, LinkedIn este suficient, fiind echivalentul unui CV online, situatie in care se afila multi alti romani, motiv pentru care “este foarte probabil ca pana la finalul anului doua din cele trei retele sociale sa se inchida sau sa aiba un trafic irelevant pentru un business online”.

    Argumentul cel mai solid in favoarea retelelor sociale autohtone ar fi faptul ca exista inca multi utilizatori care nu folosesc deloc retelele online si care ar putea fi atrasi de site-urile noi de socializare. “Lansarile recente cred ca marcheaza doar inceputul si ca in scurt timp vor aparea si mai multe retele axate pe segmente diferite”, spune cu optimism Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, amintind ca si lansarea clonei romanesti a YouTube a atras foarte multe opinii negative la inceput, in urma cu doi ani. Ramane insa problema monetizarii, o problema cu atat mai spinoasa cu cat de ea n-au scapat nici multe din site-urile internationale de socializare, inclusiv MySpace si Facebook.