BusinessMagazin

Tag: limba romana

  • Băsescu: Le mulţumesc românilor din afară care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă

    “Avem o tradiţie spirituală care dovedeşte, mai ales prin limba română, că aparţinem unui spaţiu de civilizaţie europeană şi sunt convins că, atât timp cât vom fi capabili să transmitem de la o generaţie la alta bogăţia limbii române şi valorile care i-au consfinţit perenitatea în cultura europeană şi universală, putem să fim mândri de identitatea noastră şi de contribuţia pe care o putem avea împreună la viitorul marii familii europene”, arată preşedintele în mesajul său.

    “Doresc să le mulţumesc românilor din ţară şi mai ales celor aflaţi în afara graniţelor care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă şi pentru a păstra tradiţia şi obiceiurile de acasă”, a continuat şeful statului.

    “Nu este uşor, şi, de cele mai multe ori, păstrarea şi cultivarea limbii materne sunt rodul unor eforturi pe care le apreciez în mod deosebit. De asemenea, doresc să îi felicit pe cei care fac din limba română subiectul unor performanţe culturale prin care întreaga ţară şi poporul român devin cunoscute întregii lumi.”

  • Băsescu: Le mulţumesc românilor din afară care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă

    “Avem o tradiţie spirituală care dovedeşte, mai ales prin limba română, că aparţinem unui spaţiu de civilizaţie europeană şi sunt convins că, atât timp cât vom fi capabili să transmitem de la o generaţie la alta bogăţia limbii române şi valorile care i-au consfinţit perenitatea în cultura europeană şi universală, putem să fim mândri de identitatea noastră şi de contribuţia pe care o putem avea împreună la viitorul marii familii europene”, arată preşedintele în mesajul său.

    “Doresc să le mulţumesc românilor din ţară şi mai ales celor aflaţi în afara graniţelor care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă şi pentru a păstra tradiţia şi obiceiurile de acasă”, a continuat şeful statului.

    “Nu este uşor, şi, de cele mai multe ori, păstrarea şi cultivarea limbii materne sunt rodul unor eforturi pe care le apreciez în mod deosebit. De asemenea, doresc să îi felicit pe cei care fac din limba română subiectul unor performanţe culturale prin care întreaga ţară şi poporul român devin cunoscute întregii lumi.”

  • OSCE şi Finlanda finanţează cursuri de română pentru medici, primari şi poliţişti din Republica Moldova

    Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) anunţă organizarea unor cursuri de studiere gratuită a limbii române în cadrul “Programului de instruire lingvistică pentru funcţionarii publici 2013-2014”, finanţat de către Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale OSCE de la Haga şi Guvernul Finlandei.

    Potrivit unui comunicatul ANTEM, beneficiari ai cursurilor pot fi angajaţi din sistemul bugetar: primari, medici, profesori, jurişti, poliţişti, procurori sau judecători.

    O altă condiţie este ca bugetarii să nu aibă româna ca limbă maternă sau să nu o utilizeze în mod curent.

    Cursurile se vor desfăşura pe două niveluri: începători şi intermediari.

    Cursurile pentru începători se vor desfăşura în perioada septembrie 2014 – martie 2015, iar cele pentru nivel intermediar, între septembrie 2014 – decembrie 2014.

    Bugetarii moldoveni vor putea aplica pentru acest program până la 20 august.

     

  • Tiraspolul şi Chişinăul pregătesc un regulament special pentru şcolile româneşti din Transnistria

     Reprezentantul special al preşedintelui OSCE, Radojko Bogojevic, a declarat, la rândul său, că regulamentul trebuie elaborat până în septembrie. “Problema şcolilor cu predare în limba română este una acută. Vreau să vin cu un imbold ca soluţia să fie găsită până în luna septembrie, pentru ca activitatea şcolară din regiune să nu fie afectată de deciziile politice”, a afirmat Radojko Bogojevic, relatează Timpul, în ediţia online.

    Şcolile cu predarea în limba română din regiunea transnistreană au denunţat în mai multe rânduri presiunile politice din partea autorităţilor separatiste, care au avut loc în pofida avertismentelor Chişinăului şi ale organizaţiilor internaţionale. În replică, autorităţile separatiste de la Tiraspol au afirmat că şcolile cu predare în limba română din regiune ar funcţiona în anumite privinţe ilegal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2014: Candidaţii susţin astăzi PROBA SCRISĂ la limba română. Tot ce trebuie să ştii despre examenul din acest an

     Luni are loc prima probă scrisă din cadrul sesiunii iunie 2014 a Bacalaureatului, la disciplina de Limba şi literatura română. Sunt aşteptaţi să participe la această probă 143.968 de absolvenţi, dintre care 129.827 din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Educaţiei.

    Mediafax.ro va publuca SUBIECTELE LA PROBA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ.

    Absolvenţii BAC 2014 vor avea, în funcţie de profilul şi filiera pe care le-au urmat în învăţământul liceal, două tipuri de subiecte. Astfel, absolvenţii filierei teoretice – profilul umanist şi cei ai filierei vocaţionale – profilul pedagogic, vor avea acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile cu excepţia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2014: Peste 120.000 de candidaţi susţin proba de evaluare a competenţelor digitale

     Examenul de bacalaureat a început cu proba orală la limba română, susţinută în 9 şi 10 iunie. Candidaţii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale au susţinut, în perioada 11-13 iunie, proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă.

    La proba de competenţe de comunicare orală în limba română s-au înscris 131.254 de absolvenţi, dintre care 1.413 din promoţiile anterioare, iar la testarea la limba maternă oral – 6.680 de candidaţi, dintre care 15 din promoţiile anterioare. Dintre candidaţii care s-au înscris pentru proba de limba maternă oral, 5.846 au optat pentru maghiară, 700 pentru germană, 47 pentru slovacă, 20 pentru sârbă, 11 pentru croată, cinci pentru turcă şi 51 pentru limba ucraineană.

    În perioada 16-20 iunie, 121.446 de absolvenţi vor susţine proba de evaluare a competenţelor digitale. Dintre aceştia, 119.757 au absolvit liceul în acest an, iar 1.689 sunt din promoţiile anterioare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIMULARE BACALAUREAT 2014: Peste 50% din elevii de clasa a XII-a au promovat la Limba română şi proba la alegere – SITUAŢIA PE JUDEŢE

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Faptul că limba română e limbă oficială a Republicii Modova, element puternic de identitate

     Preşedintele Traian Băsescu a arătat că este o mare onoare să îi decoreze cu cea mai mare distincţie pe membrii Parlamentului Republicii Moldova care au elaborat documentaţia înaintată Curţii Constituţionale de la Chişinău pentru recunoaşterea limbii române ca limbă oficială.

    “Ceea ce aţi făcut este extrem de important nu numai pentru România, cât şi pentru Republica Moldova”, a spus şeful statului, arătând că statul vecin a luat “drumul, deocamdată timid, către Uniunea Europeană”, loc în care identitatea fiecărei naţiuni este extreme de imprtantă.

    Potrivit şefului statului, faptul că limba română a devenit limbă oficială a republicii Moldova este un element puternic de identitate, înţelepciunea Curţii Constituţionale confirmând ceea ce spune de mulţi ani, şi anume “un singur popor, în două ţări româneşti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Republica Moldova, pământ românesc?

    Încurajat de poziţia emisarului american Victoria Nuland, care a spus la Bucureşti că România ar trebui să fie mândră de susţinerea oferită Chişinăului, preşedintele a cerut OSCE din Moldova să intervină pentru asigurarea accesului elevilor moldoveni la educaţie în limba română şi i-a informat pe diplomaţii străini la Bucureşti că România nu va rămâne impasibilă la “provocările” din Transnistria sau din zona găgăuză.

    “Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova”, le-a spus şeful statului român diplimaţilor străini.

    Ulterior, referitor la întâlnirea pe care a avut-o în această săptămână cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu a explicat că a simţit nevoia să atragă atenţia asupra “câtorva evoluţii” din Republica Moldova, în aşa fel încât să-i convingă pe oficialii europeni că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de UE şi a UE de Moldova. În afară de rezistenţa autorităţilor transnistrene, inclusiv faţă de accesul copiilor români la educaţie în limba română, cel mai nou “focar de instabilitate” a devenit Găgăuzia, potrivit lui Băsescu, având în vedere iniţiativa de convocare a unei adunări a aleşilor locali pentru o declaraţie legată de independenţa Găgăuziei.

    Băsescu intenţionează să-i determine pe liderii UE să găsească resurse financiare pentru accelerarea procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova la România, cu variantele Isaccea-Vulcăneşti, Iaşi – Străşeni şi Suceava – Bălţi. “Prioritatea mi se pare linia Isaccea-Vulcăneşti, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în staţia de transformare la Isaccea şi, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus preşedintele.

    Potrivit unui sondaj de opinie IRES derulat în decembrie, două treimi (65%) dintre români consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. 80% dintre respondenţi au auzit de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este bună sau foarte bună. Mai mult de jumătate de participanţii la studiu s-au declarat informaţi cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius, iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.

  • Cine sunt românii care conduc afaceri de 25 de miliarde de euro la mii de kilometri de ţară

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.