Tag: Letonia

  • Speriat de duritatea reformelor din Letonia, FMI avertizează că guvernul merge prea departe

    Letonia a terminat de plătit în luna decembrie datoriile către FMI, după un acord stand-by pe doi ani de 9,9 miliarde de dolari încheiat în 2008 cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi UE. Datoriile au fost achitate cu aproximativ trei ani înainte de termen. La 1 ianuarie, cu două săptămâni după achitarea datoriilor către FMI, guvernul a redus venitul minim garantat, transmite Bloomberg. Cunoscut mai degrabă pentru promovarea măsurilor de austeritate, Fondul Monetar Internaţional a criticat decizia, considerând că ar putea afecta mecanismele de siguranţă socială. Revenirea economică a Letonei, care a pierdut aproape 20% din PIB în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, este văzută diferit de diverşi economişti şi politicieni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum se produce caviarul pe placul ecologiştilor (VIDEO)

    O companie letonă, Mottra Caviar, s-a impus pe piaţa londoneză prin metoda originală de producţie a icrelor. Compania recoltează icre din crescătoria sa de 50.000 de sturioni, fără a fi nevoie să-i omoare. Femelele sunt mutate în apă rece pentru a le stimula instinctul de producere a icrelor, iar după un timp sunt masate de angajaţii crescătoriei pentru a le stimula să le depună, icrele astfel recoltate fiind apoi comercializate.

  • Scandal de coruptie in Letonia

    Aflata in prezent in vacanta, Murniece i-a prezentat verbal
    demisia sa premierului Valdis Dombrovskis, care va lua o decizie
    dupa o intrevedere cu aceasta, prevazuta la 28 februarie.

    In ultimele luni, imaginea lui Murniece, al carei minister este
    insarcinat cu mentinerea ordinii, a fost afectata de scandaluri in
    care au fost implicati politisti, dar lovitura de gratie a venit
    din partea site-ului kompromat.lv, care a publicat imagini cu doi
    politisti in uniforma, spargand o masina de teren parcata pe o
    strada din Riga, in timp ce erau filmati de o camera de
    supraveghere.

  • Financial Times: Romania si Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate

    Letonia si Romania sunt singurele state membre ale Uniunii
    Europene care au scazut simultan salariile cu aproximativ 30%, au
    majorat TVA si au redus numarul angajatilor din sectorul public cu
    circa 20%.

    Astfel, atat Romania, cat si Letonia par a fi experimente
    controlate pentru ipoteza ca beneficiile unor politici indraznete
    de austeritate vor fi mai mari, intotdeauna, decat impactul negativ
    al declinului veniturilor din taxe, la care reducerile de
    cheltuieli au contribuit in prima faza, afirma Cornel Ban, doctor
    in relatii internationale si politici comparate la Universitatea
    din Maryland, SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania si Letonia, singurele economii din Est asteptate de Banca Mondiala sa scada in 2010

    In ultimul raport asupra
    perspectivelor economice globale, publicat miercuri, institutia
    financiara estimeaza ca Romania va termina anul in curs cu un
    deficit bugetar de 5% din PIB, situatie care se va pastra si in
    urmatorii doi ani.


    Vedeti aici alte estimari de crestere economica pentru
    2010.

    In raportul precedent din ianuarie asupra perspectivelor
    economice globale, Banca Mondiala prevazuse pentru Romania o
    crestere a PIB de 0,5% in 2010 si de 4,2% in 2011, respectiv un
    deficit bugetar de 4,9% din PIB anul acesta si de 5,5% la anul.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est si al tarilor din Asia
    Centrala, Romania si Letonia sunt singurele tari pentru care Banca
    Mondiala prevede scadere economica anul acesta – in Letonia cu
    3,5%. In rest, toate celelalte economii ar urma sa creasca,
    inclusiv Moldova (2,5%), Albania (3%) si Bosnia (4%). De notat ca
    anul trecut, Romania a avut un declin al PIB de 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    In Europa, toate tarile din zona euro ar urma sa aiba crestere
    in 2010, cu exceptia Spaniei (-0,8%), a Irlandei (-1,3%) si a
    Greciei (-3,5%). La fel si tarile nordice, cu exceptia Islandei
    (-2,2%).

    Dupa un declin global al economiei cu 2,1% anul trecut, Banca
    Mondiala prevede o crestere economica mondiala in 2010 si urmatorii
    doi ani intre 3,3% si 3,5%, avand ca locomotiva tarile in curs de
    dezvoltare (in termenii BM, acestea includ si economiile
    emergente), cu o rata medie intre 6% si 6,2%. Economiile dezvoltate
    ar urma sa aiba in acelasi interval un avans intre 2,3% si
    2,7%.

    Institutia are in vedere insa si un scenariu pesimist, in care
    restrictiile fiscale accentuate in tarile dezvoltate vor taia peste
    1% din cresterea economica a acestora in 2010. Riscul cel mai mare
    este insa ca aversiunea la risc a investitorilor fata de problema
    datoriilor publice si a deficitelor din tarile dezvoltate ale UE sa
    determine (sau sa fie determinata de) intrarea in incapacitate de
    plata sau restructurarea datoriilor intr-una sau mai multe din
    tarile cele mai expuse (Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia si
    Spania). Aceasta ar afecta solvabilitatea mai multor banci din
    afara acestor tari si ar antrena nu numai intrarea in recesiune a
    tarilor dezvoltate in 2011, ci ar influenta si economia altor zone,
    ca America Latina.

    In ce priveste redresarea in Europa, Banca Mondiala noteaza ca
    aceasta va fi mai lenta “in tarile care au intrat in criza cu
    deficite de cont curent mari (Bulgaria, Letonia, Lituania) sau cu
    deficite si datorii private sau publice inalte (Ungaria, Romania),
    din cauza marjei limitate de actiune a guvernelor” in directia
    stimularii economiei.

  • Estonia trece la euro in 2011, Letonia ar putea fi amanata, Polonia nu mai vrea euro deloc

    Estonia ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2011,
    estimeaza agentia de rating Fitch. La randul sau, presedintele
    Comisiei Europene, Jose Barroso, spune ca Estonia va face parte din
    eurozona “cat mai curand”. Cu o datorie externa echivalenta cu 9,6%
    din PIB si un deficit bugetar de 2,4%, Estonia este o exceptie fata
    de alte tari candidate care ar putea fi amanate, spune agentia de
    rating Fitch. In aceasta situatie se afla si Letonia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Afaceri cu baietii destepti din Estonia si Letonia

    Statul plateste subventii producatorilor, care in cazul energiei
    vandute catre Latvenergo Kaubandus s-au ridicat la peste 120 de
    milioane de coroane (7,7 milioane de euro). Legea nu spune ca
    subventia se acorda numai pentru energia vanduta pe teritoriul
    Estoniei, asa incat exportul de energie ieftina in Letonia sau
    Lituania a imbogatit firmele de acolo, dar in schimb “a
    distorsionat piata”, dupa cum apreciaza Einari Kisel, oficial in
    Ministerul Economiei de la Tallinn responsabil cu energia. Kisel
    admite ca energia eoliana a fost exportata in Letonia fiindca
    pretul fixat de autoritati in Estonia era mai mic decat cel de pe
    piata din Letonia.

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Economia Lituaniei s-a prabusit cu 22% in T2

    Dupa o scadere de 13,3% a PIB-ului in primul trimestru, economia Lituaniei a devenit cea mai sever afectata economie din UE, precizeaza The Wall Street Journal.

    Cauza caderii abrupte a economiei o reprezinta problemele grave din industrie si sectorul constructiilor. Se anticipa de catre analisti, in cel mai rau caz, o contractare anuala de 16,7%.

    In Letonia, considerata pana acum cea mai slaba economie din UE, previziunile anticipeaza o cadere de 18% a PIB-ului la 30 iunie fata de perioada similara din 2008.

    Guvernul lituanian a precizat ca tara se poate descurca fara ajutorul Fondului Monetar International sau al altor institutii multilaterale.