BusinessMagazin

Tag: Kaufland

  • Parteneriat în business. 134 de locaţii dintr-o lovitură. Reţeaua 5 to Go a semnat un parteneriat cu Kaufland şi va deschide câte o cafenea în fiecare hipermarket al grupului german

    Lanţul de cafenele 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu lanţul german de hiper­marketuri Kaufland, liderul comerţului local. Astfel, în fiecare dintre cele 134 de magazine ale reţelei se va deschide o cafenea.

    „Am deschis o primă unitate în hiper­marketul din Colentina. Vom acoperi toată reţeaua de magazine Kaufland, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize“, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte“, mai spune Radu Savopol.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electro-IT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis primul magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu-Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    Ideea de asociere în business, care imediat după ‘89 a fost respinsă de oamenii de afaceri locali care erau încă sub impactul comunismului, a început să devină tot mai interesantă în ultimii ani când companii multinaţionale, dar şi antreprenoriale au văzut avantajele pe care un parteneriat le poate avea în vânzări şi în ceea ce priveşte vizibilitatea. Astfel, au apărut concepte mixte ce aduc împreună doi jucători din domenii conexe sau complementare.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară. Dacă estimrile iniţiale vorbeau de o cifră de afaceri pe grup de 10 mil. euro în 2020, Radu Savopol afirma anterior că reţeaua va reuşi să obţină în condiţiile actuale undeva între 8 şi 10 mil. euro. În ceea ce priveşte Kaufland, grupul german are afaceri anuale de peste 2,2 mld. euro.

     

  • Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei

     

    Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei, pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

    Acesta este al 16-lea magazin al reţelei în Bucureşti şi numărul 134 la nivel naţional, compania fiind activă în special pe zona produselor cu preţuri mici.

    Noul format include facilităţi ecologice, automate de reciclare a ambalajelor din plastic, raioane cu sortimente extinse de legume-fructe, precum şi un spaţiu exterior de vânzare, suprafaţa totală a magazinului fiind de 3000 mp.

    Hipermarketul este prevăzut cu 8 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service. În galeria comercială a magazinului, există o zonă de Food Court, farmacie şi coafor.

    În exteriorul magazinului, în parcare, este amenajat un spaţiu special de vânzare a articolelor nealimentare de sezon, dar şi două staţii de încărcare a maşinilor electrice.

    Compania a obţinut în 2019 afaceri de 11,8 miliarde de lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, susţinute de  deschiderea a şapte magazine noi. Kaufland a obţinut anul trecut un profit net de circa 850 mil. lei, plus 8%.

     

  • Flanco şi Kaufland testează un nou concept în reţelele proprii şi lansează în Târgu Jiu primul shop-in-shop comun

    Flanco, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de electro-IT, şi Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, lansează un nou concept în reţelele proprii odată cu  deschiderea în Târgu Jiu a primului magazin de tipul shop-in-shop, concept care presupune îmbinarea a două magazine în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca unităţi independente.

    ,,Continuăm să inovăm în retail şi să lansăm concepte noi, mizând foarte mult pe adaptabilitate şi formate noi. După primul magazin Kaufland deschis într-un mall, magazine pop-up amenajate în cort în staţiuni turistice, serviciul naţional de livrări la domiciliu, iată că extindem lista parteneriatelor, cu scopul de a fi mai aproape de clienţi, şi lansăm în premieră pentru Kaufland România primul shop-in-shop, cu acces direct din suprafaţa de vânzare”, spune Valer Hancaş, Director Comunicare şi Corporate Affairs, Kaufland România.

    El menţionază că în perioada următoare acest concept va fi extins şi în alte spaţii Kaufland din România.

    Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le aduce un proiect de tipul shop-in-shop, mai ales în contextul actual impus de pandemie, este reprezentat de posibilitatea de a îmbina două magazine – unul non-alimentar şi unul alimentar – cu scopul de a limita timpul petrecut la cumpărături. De asemenea, faptul că noul Flanco Shop in Shop se află în incinta magazinului Kaufland cu cel mai extins program de funcţionare reprezintă un alt avantaj important, care ajută la distanţare socială, transmit oficialii celor două companii.

    „Vedem acum cum se concretizează un proiect la care am lucrat foarte mult, din dorinţa de a le oferi clienţilor noştri cât mai multe variante în ceea ce priveşte achiziţionarea unui produs electrocasnic”,  adaugă Dragoş Sîrbu, CEO Flanco.

    Magazinul Flanco are o suprafaţă de 350 metri pătraţii pătraţi în care iar clienţii pot găsi de la electrocasnice mici, precum cele pentru bucătărie, îngrijire personală şi tehnologie, până la electrocasnice mari – aparate frigorifice, echipamente incorporabile, aragazuri şi maşini de spălat. De asemenea, magazinul funcţionează ca punct de ridicare pentru comenzile plasate online, pe flanco.ro.

    Magazinul Kaufland din Târgu Jiu are o suprafaţă de aproximativ 6.350 metri pătraţi

  • De unde vin produsele de la Kaufland, cel mai mare retailer din România

    ♦ Grupul german Kaufland deţine în România o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Cu afaceri de circa 12 mld. lei în 2019, nemţii sunt liderii comerţului local.

    Lanţul de magazine Kaufland a achiziţionat în exerciţiul financiar 2019 direct de la furnizori bunuri şi servicii în valoare de 2,124 mld. euro. Din totalul sumei, 1,795 mld. euro reprezintă cheltuielile directe cu furnizorii români.

    „În exerciţiul financiar 2019 (1 martie 2019 – 29 februarie 2020- n.red.) Kaufland a lucrat direct cu peste 2.800 de furnizori dintre care peste 2.300 au sediul în România“, spun reprezentanţii retailerului.

    Ei adaugă că au achiziţionat direct de la furnizori români bunuri şi servicii în valoare de 1,8 mld. euro, cea mai mare sumă mergând către alimente, băuturi şi ţigări. De altfel, în magazinele Kaufland – şi în toate din comerţul modern – aceste tipuri de produse sunt dominante atât ca prezenţă pe raft, cât şi ca vânzări.

    Suma totală include însă şi banii cheltuiţi pentru produse chimice, pentru articole de hârtie, pentru transport sau cons­trucţii. Mai exact, sunt incluse şi contractele cu constructorii magazi­ne­lor, cu companiile de transport par­te­nere – cele care livrează marfă şi perso­ane – şi cu toate celelalte tipuri de furnizori.

    „Peste 82% din furnizori sunt com­panii româneşti. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România furnizarea de produse şi servicii către Kaufland Ro­mânia poate fi o importantă opo­r­tu­nitate de creştere a vânzărilor. Analiza noastră asupra furnizorilor direcţi a indicat că achiziţiile interne au crescut cu 4,9% în cursul anului financiar 2019“, mai spun oficialii Kaufland.

    Ei adaugă că la fiecare un euro cheltuit de clienţi, 66 de eurocenţi merg către furnizorii români, generând valoare adăugată brută indirectă şi locuri de muncă în România, 12 euro­cenţi sunt cheltuiţi cu furnizorii interna­ţionali, iar 6 eurocenţi sunt plătiţi anga­jaţilor. Restul se împart astfel: 5 euro­cenţi sunt plătiţi guvernului ca impozite, iar 11 eurocenţi sunt profit operaţional, deprecieri, amortizări şi ajustări conta­bile suplimentare.

    Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan vulnerabilităţile comerţului global, mai ales ale celui alimentar, în special în cazul ţărilor care se apro­vizionau masiv din afara Europei. Odată cu problemele de aprovizionare la nivel mondial din primele săptămâni ale stării de urgenţă, companiile s-au reorientat către producătorii locali.

    Consumatorii au început şi ei să caute tot mai mult bunuri „made in Romania“.

    Şi în cazul Kaufland a crescut numărul de colaboratori locali, însă nu cu ocazia pandemiei, ci era o tendinţă ce durează de mai mulţi ani. Ponderea produselor provenite de la furnizori locali în totalul ofertei a fost până recent un subiect tabu, însă în ultimii ani tot mai mulţi jucători au început să facă publice aceste date în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În perioada de boom economic a României, brandurile internaţionale erau cele care umpleau coşurile de cumpărături ale consumatorilor. În ultimii ani însă, afinitatea pentru „made in Romania“ a crescut, la fel şi nostalgia după gustul de altădată.

    Oficialii Kaufland spuneau recent că deşi în total portofoliu, peste 85% din produse provin din România, există şi cazuri unde ponderea e mai mare. Astfel, 100% din produsele de panificaţie provin de la producători autohtoni, iar ouăle de la găini autohtone au o prezenţă la raft de 100%. Există şi categorii de produse unde nemţii nu găsesc furnizori locali, cum ar fi detergenţii sau produsele de curăţare a locuinţei.

    Kaufland are local o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici, magazinele fiind alimentate din cele două depozite proprii ale companiei amplasate în Ploieşti şi Turda. În fiecare zi, în depozitele companiei intră peste 1.000 de camioane mari şi mici. În fiecare zi, din aceleaşi depozite pleacă circa 500 de camioane, care aprovizionează magazinele din întreaga ţară, hipermarketurile fiind aprovizionate cel puţin o dată pe zi.

    Kaufland este liderul comerţului local cu afaceri de circa 12 mld. lei anul trecut, plus 9%.

     

     

  • Cel mai mare lanţ de magazine din România angajează 1.000 de persoane. Ce salarii oferă

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri,urmează să creeze 1.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului fiscal, în februarie 2021, în contextul deschiderii de noi magazine şi a extinderii echipelor actuale.

    Compania are în prezent peste 15.000 de angajaţi şi deţine pentru al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

    ”Ne bucurăm de aprecierea românilor şi vom continua să le oferim stabilitatea de care au nevoie prin oferirea a 1.000 de joburi noi în comunităţile unde urmează să ne dezvoltăm”, spune Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director, Kaufland România.

    Totodată, în ceea ce priveşte resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, lansat la finalul anului 2019.

    ”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de persoane cu dizabilităţi alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne asuma responsabilităţi sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

    Kaufland România este lider al pieţei locale de retail, şi a patra companie din România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

    Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice

     

  • Kaufland investeşte peste 150.000 de euro pentru extinderea reţelei de staţii de încărcare pentru maşini electrice. Ce rută vor acoperi noile puncte de încărcare

    După lansarea primei reţele publice de staţii de încărcare rapidă pentru maşinile electrice, cu alimentare gratuită pentru clienţi, Kaufland România anunţă extinderea proiectului printr-o investiţie proprie de peste 150.000 de euro în noi puncte de alimentare ce vor fi inaugurate în premieră pe ruta Bucureşti – Chişinău.

    Noua rută, de peste 500 kilometri, va trece prin Bucureşti, Buzău, Focşani, Bacău, Iaşi (în parteneriat cu Renovatio) şi în final Chişinău. Staţiile vor oferi încărcare rapidă prin 3 tipuri de prize:  CCS şi ChaDeMo (DC până la 50 KW), cât şi încărcare normală cu priză Type 2 (AC până la 22 KW).
    Datorită acestor porturi, staţiile de încărcare vor fi compatibile cu tipurile actuale de automobile 100% electrice, precum şi cu cele Plug-in Hybrid. Staţiile vor fi operate exclusiv de Kaufland, iar clienţii retailerului le vor putea folosi gratuit, „cu respectarea unor condiţii”.

    Recent, tot în regim propriu, a fost pusă în funcţiune şi staţia din parcarea magazinului Kaufland din Dej (Str. Vîlcele, Nr. 2B). Proiectul de mobilitate electrică va continua cu instalarea de staţii în toate magazinele care se vor deschide până la sfârşitul acestui an financiar.

    Piaţa autoturismelor electrice şi hibride din România este în continuă expansiune. În anul 2019, creşterea segmentului de autoturisme electrice a fost de 150,3%, de 2,5 ori mai mult decât în 2018, iar în cazul celor hibride s-a remarcat o creştere de 79,7%, conform ultimului raport al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România.
     

  • Cei mai mari jucători din economie. Topul reţelelor de comerţ. Carrefour suflă în ceafa liderului Kaufland, pe cei doi giganţi îi mai despart doar 90 mil. lei. Lidl vine puternic din urmă

    ♦ Lupta la vârful pieţei de comerţ modern s-a înteţit puternic după ce rezultatele pe 2019 au arătat că diferenţa care îi desparte pe primii doi jucători este tot mai mică ♦ Mai mult, grupul german Lidl anunţă creşteri de 25-30% an de an, mai rapide decât ale celorlalţi, fapt ce îi permite să îşi consolideze locul al treilea şi chiar să se uite spre poziţiile de mai sus ♦ Oficialii Profi au aruncat şi ei mănuşa recent afirmând că ţintesc tot prima poziţie în top, fiind doar o problemă de câţiva ani până ajung acolo.

    Grupul francez Carrefour, prezent local cu peste 370 de magazine sub formate precum hipermarket, super­market, proximitate mo­dernă, discount şi online, a terminat anul trecut cu afaceri de 11,8 mld. lei, cu 11,5% mai mari ca în 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. E vorba de businessul cumulat al gigantului care îşi operează magazinele prin intermediul a patru firme diferite, în funcţie de formatul acestora.

    Este singura companie dintre cele zece nume mari din comerţul modern care are un astfel de model, dar este şi cea care operează cele mai multe branduri şi formate.

    După o creştere de două cifre anul trecut francezii s-au apropiat ameninţător de liderul Kaufland, pe cei doi despărţindu-i acum mai puţin de 100 de milioane de lei.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat (7%). În cazul Kaufland însă a fost susţinut şi de deschiderea a şapte magazine noi.

    De altfel, cei mai mulţi dintre marii retaileri locali au deschis magazine anul trecut şi în fiecare dintre anii anteriori, aceste inaugurări punând umărul la creşterea businessului.

    Cele zece reţele de magazine moderne – hipermarketuri, super­mar­keturi, unităţi de tip discount, cash&carry şi proximitate – domină clar comerţul alimentar din România, având afaceri cumulate anul trecut de peste 68 mld. lei (14 mld. euro), adică mai bine de 65% din toată piaţa, conform calculelor şi estimărilor ZF. Restul sumei este împărţită de câteva zeci de mii de mici comercianţi locali, comerţul tradiţional adunând 65.000-70.000 de chioşcuri, ali­mentare şi magazine de legume-fructe, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele de la vârful pieţei sunt nume străine cu acoperire globală sau branduri româneşti care au însă în spate fonduri de investiţii gigantice. Astfel, e vorba de companii cu forţă financiară, care investesc an de an în deschiderea a 350-400 de magazine noi, în logistica necesară funcţionării acestor unităţi, în achiziţii de terenuri sau în remodelări şi sisteme.

    În prezent, în România există peste 3.000 de magazine moderne, cele mai multe pe format mic, respectiv supermarket sau proximitate. De altfel, şi cele mai multe deschideri din an sunt pe aceste formate dat fiind că necesită investiţii mai mici, de multe ori magazinele fiind în spaţii închiriate de maximum câteva sute de metri pătraţi. Vin puternic din urmă şi cei doi discounteri – Lidl şi Penny Market – care au 40-50 de deschideri pe an, iar pe acest segment a intrat şi Carrefour cu magazinele Supeco.

    Carrefour acoperă aproape toate for­matele din piaţă însă oficialii companiei spuneau recent că pariul principal va fi pe proximitate şi discount. Afirmaţiile vin în contextul în care retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermarketuri şi magazine de proximitate vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Vine puternic din urmă şi online-ul, însă vânzările sunt încă mici, sub 1% din total piaţă.

    Aceste schimbări ale rapoartelor de putere din piaţă survin ca urmare a faptului că s-a schimbat comportamentul de consum. Mai exact, românii obişnuiau să meargă acum un deceniu la hipermarket o dată pe săptămână şi făceau cumpărături pentru o perioadă mai lungă de timp. Atunci a fost de fapt şi perioada de glorie a acestor magazine mari, an de an atunci deschizându-se 10-15 astfel de unităţi. În prezent, doar Kaufland mai deschide un număr mare de magazine de tip hipermarket, Carrefour având între una şi trei inaugurări pe an pe acest format. Spre comparaţie, Auchan şi Cora n-au mai deschis magazine mari de câţiva ani.

    Nemţii de la Kaufland au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste maga­zine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concu­renţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    Francezii de la Auchan şi Carrefour au mizat în ultimii ani în special pe magazine mici, cerute de consumatorii care caută proximitate. Astfel, românii merg mai des la shopping şi cumpără doar bunuri de necesitate imediată. Tocmai de aceea, reţelele de profil au creşteri accelerate ale vânzărilor, de chiar peste 20%. Şi nemţii de la Lidl cresc la fel de rapid, Frank Wagner, CEO-ul operaţiunilor locale, declarând la începutul lui 2020 că anul trecut afacerile discounterului au crescut de patru ori mai repede ca piaţa.

    Datele INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a avansat cu 7% anul trecut.

    Creşterile accelerate ale Lidl şi Profi – numărul trei şi patru din piaţă – fac ca la vârf să se intensifice competiţia.

    Mai exact, Lidl creşte anual cu 25-30%, fapt ce face ca distanţa faţă de primele două poziţii să se reducă an de an considerabil. De asemenea, oficialii Profi au aruncat mănuşa şi au spus că e doar o problemă de timp până devin lideri. Ei văd că în 4-5 ani la vârf bătălia pentru fotoliul de lider se va da între Profi şi Lidl. De altfel, ambele reţele au planuri ambiţioase pe plan local, cu sute de deschideri în cazul Profi şi câteva zeci în cazul Lidl an de an.

    Pentru că simte intensificarea lupsei şi pentru a-şi menţine prima poziţie în piaţă, Marco Hoessl, CEO-ul grupului, a anunţat că în acest anul fiscal al Kaufland (ce se încheie pe 28 februarie 2021), compania va deschide 13 magazine.

    Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar patru, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Ce este interesant de remarcat în comerţul modern local este faptul că investiţiile continuă în pofida pandemiei. Reţelele de magazine moderne au anunţat cifre record pentru 2020 în ceea ce priveşte investiţiile pe care vor să le facă în România. Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună. Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    Comerţul alimentar a fost unul dintre sectoarele care a continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.

    În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern, continuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii.

    Astfel, dacă aceste investiţii continuă, pe ele s-ar putea sprijini revenirea economiei – măcar parţial – dat fiind că fiecare retailer mare are câteva mii de furnizori de bunuri şi servicii, afaceri mai mici sau mai mari care ar putea insufla viaţă economiei aflate acum la terapie intensivă.

    Comerţul alimentar a fost de altfel principala sursă de oxigen a economiei în aceaste luni de stare de urgenţă şi de alertă.

    Anuarul Cei mai mari jucători din economie apare mâine, 30 iunie

     

     

     

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • Reţelele surori Kaufland şi Lidl „mănâncă“ peste 20% din tot comerţul alimentar din România după ce afacerile cumulate au sărit de 20 mld. lei

    ♦ Grupul german Schwarz deţine în România două reţele aflate în top trei jucători din comerţul alimentar, mai exact Kaufland, care este şi liderul pieţei, şi Lidl, care ocupă ultima poziţie pe podium, dar care vine puternic din urmă ♦ Cele două companii, deşi au acelaşi acţionar, sunt operate separat.

    Gigantul german Schwarz, proprietarul reţelelor de magazine Kaufland şi Lidl, a obţinut anul tre­cut afaceri cumulate de peste 20 mld. lei în România, conform calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor înaintate de companii. Astfel, busi­nessul total a avansat de la 18,7 mld. lei în 2018, la 21,6 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de 15,5%.

    Nemţii devin primul grup de co­merţ din România care sare de acest prag ca cifră de afaceri. Deşi cele două re­ţele au acelaşi acţionar, ele sunt ope­ra­te independent în România şi de alt­fel pe toate pieţele din lume, având ma­nagement şi strategii diferite. De ase­me­nea, cele două companii sunt ac­ti­ve pe formate diferite de piaţă, Lidl fiind dis­counter, iar Kaufland lanţ de hiper­mar­keturi, cu o politică a preţurilor mici. Nemţii sunt prezenţi pe câteva zeci de pieţe, mai ales cu Lidl, Kauf­land fiind dezvoltat preponderent în Eu­ropa, focusul fiind regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul a avut în anul financiar 2018-2019 afaceri cu­mu­late de 104 mld. euro la nivel mon­dial, fiind cel mai important grup de comerţ din Europa.

    Pe plan local reţelele surori Kauf­land şi Lidl „mănâncă“ 20% din tot co­mer­ţul alimentar din România după ce afa­cerile cumulate au sărit de 20 mld. lei, iar din comerţul modern ele au deja o treime.

    Spre comparaţie, în 2008, ultimul an de boom economic, nemţii aveau o cotă de piaţă de doar 5,7% în totalul vânzărilor locale de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei. Atunci Lidl încă nu intrase pe piaţă, iar Kaufland nu era lider.

    Discounterul a intrat oficial în România în 2011 prin preluarea Plus Discount, iar lanţul de hipermarketuri, prezent din 2005, a devenit lider acum apro­ximativ şapte ani. În anii care au ur­mat cele două reţele au crescut con­stant, cu ritmuri ce au variat de la câteva procente, la peste 20%.

    Cel mai alert ritm îl înregistrează Lidl, care a intrat rapid în top trei co­mercianţi din România şi se apropie an de an de primii doi clasaţi.

    „Anul 2019 a fost unul extraordinar pentru Lidl, în care am crescut, ca cifră de afaceri, de patru ori peste media pie­ţei şi am reuşit să ne depăşim obiec­tivele ambiţioase stabilite“, spunea la înce­putul anului Frank Wagner, execu­tivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

    În contextul în care cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu circa 7% în anul trecut, rezultă că busi­nes­sul Lidl a avansat cu 25-30% în 2019, con­form estimărilor ZF. În 2018 nemţii au ajuns la 7,8 mld. lei afaceri în România, ceea ce face ca businessul să se fi apropiat de pragul de 10 mld. lei anul trecut, potrivit calculelor ZF. Astfel, Lidl se apropie ameninţător de liderul Kaufland, companie-soră de­ţi­nută de acelaşi grup german Schwarz. După rezultatele pe 2018 podiumul era format din Kaufland, Carrefour (toate cele patru firme din grup) şi Lidl.

    Astfel, gigantul Schwarz deţine în Ro­mânia două reţele aflate în top trei jucă­tori din comerţul alimentar, mai exact Kaufland care este şi liderul pieţei şi Lidl care ocupă ultima poziţie pe po­dium, dar care vine puternic din urmă.

    Pe locul secund în comerţul local se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice. Dacă se ia în calcul doar enti­ta­tea Carrefour România (cea mai mare a francezilor după cifra de afaceri), Lidl e posibil să urce pe locul doi, însă datele financiare oficiale nu sunt încă publice pentru cele două reţele.

    Kaufland şi-a publicat rezultatele pentru 2019 când a obţinut afaceri de 11,8 mld. lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, arată calculele ZF pe baza da­telor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. În cazul Kaufland însă, a fost şi susţinut de deschiderea a şapte magazine noi. Nemţii au circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici în România. 

    „Vrem cel puţin 10 magazine noi în fie­care din următorii ani“, spunea re­cent Marco Hoessl, CEO al Kauf­land România. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Reţeaua accelerează din nou, după circa trei ani, ritmul deschiderilor dat fiind că se intensifică tot mai tare con­cu­renţa la vârful pieţei. Kaufland îşi men­ţine prima poziţie în topul retai­le­rilor din România, însă datele Car­refour şi Lidl nu sunt publice. Din datele ZF, afacerile Lidl au avansat cu peste 25% în 2019, deci diferenţele din­tre primii clasaţi se reduc, concurenţa la vârf fiind tot mai acerbă. Şi Profi vine pu­ternic din urmă cu creşteri de peste 20%, vizând în următorii cinci ani prima poziţie din comerţul local.

    Profi e activ pe segmentul magazinelor mici, deschise în spaţii cu chirie, motiv pentru care inaugurează 250 de unităţi pe an. Lidl are magazine de tip discount, de 1.000-1.200 mp, şi deschide 15-20 de unităţi pe an sau chiar peste.

    „Am depăşit numărul de magazine noi pe care ni-l propuseserăm pentru 2019, deschizând 24 de noi unităţi, am inaugurat cel de-al cincilea sediu logistic din portofoliu, ne-am mărit echipa cu peste 1.000 de colegi noi“, spunea Frank Wagner anterior. El adauga că Lidl va continua expansiunea cu peste 10-15 magazine pe an.

    Carrefour, numărul doi din piaţă astăzi, a acoperit aproape toate formatele, pariind în ultimii ani în special pe proximitate (sub brandul Express) şi discount (Supeco). Kaufland are doar hipermarketuri şi este singura companie care a pariat puternic pe acest format chiar şi în ultimii ani când gusturile consumatorilor s-au schimbat şi ei se orientează către magazinele apropiate de casă pe care le frecventează zilnic. Nemţii au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concurenţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    În România, companiile de cercetare de piaţă susţin că în următorii ani vor fi câştigătoare magazinele mici şi cele de discount dat fiind că tot mai mulţi consumatori locali preferă proximitatea în comerţ, alegând să meargă mai des şi să cumpere mai puţin la fiecare călătorie. Tocmai de aceea, Kaufland a început să parieze pe magazine mai mici ca suprafaţă şi mai apropiate de consumatori.

     

    Cine este Dieter Schwarz, proprietarul magazinelor Lidl şi Kaufland

    Numele lui Dieter Schwarz (80 de ani) poate nu spune mare lucru, însă există puţină lume care să nu cunoască magazinele Lidl şi Kaufland, al căror proprietar este. De altfel, într-o industrie dominată de giganţi financiari şi listări la bursă, grupul Schwarz este una dintre puţinele afaceri de familie rămase.

    Cu o avere estimată la 33,5 mld. dolari, Dieter Schwarz este al 40-lea cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului realizat de revista americană Forbes.

    Aflat la mai puţin de 60 de kilometri de Stuttgart, orasul Heilbronn este cunoscut pentru arhitectura tipic germană, pentru puternica industrie a vinului şi pentru businessurile care l-au ales ca centrul de dezvoltare. Puţini sunt cei care ştiu că unul dintre cei 125.000 de locuitori este şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania şi din lume. Despre germanul Dieter Schwarz trebuie să cauţi mult pentru a găsi câteva informaţii biografice credibile. Forbes scrie că este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume şi că este căsătorit de mai bine de 50 de ani şi are două fiice.

    Dieter Schwarz, care se implică încă în conducerea grupului de comerţ, a moştenit businessul de la tatăl său, fondatorul imperiului de comerţ. Miliardarul a început să lucreze pentru afacerea familiei în tinereţe şi în timp a reuşit să o extindă la nivelul întregii Europe.

  • Kaufland continuă strategia de expansiune cu încă o deschidere în Capitală. În ce zonă va fi situată noua unitate

    Retailerul german Kaufland continuă investiţiile în extinderea reţelei şi anunţă deschiderea celui de-al 15-lea hipermarket din Bucureşti, situat în zona bulevardului Theodor Pallady, marcând totodată şi magazinul cu numărul 132 al reţelei la nivel naţional.

    „Odată cu deschiderea, compania continuă să contribuie şi la dezvoltarea economică a comunităţii locale, esenţială în această perioadă, prin crearea a 130 de locuri de muncă noi pentru bucureşteni şi nu numai”, spun reprezentanţii companiei.

    Unitatea care urmează să fie inaugurată oficial începând cu data de 1 iunie dispune de o suprafaţă de vânzare de peste 3.700 metri pătraţi, care se înscrie într-una totală de mai bine de 6.100 metri pătraţi, şi de o parcare extinsă de 293 de locuri.

    Magazinul nou deschis va avea amplasate 12 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service, pentru clienţii care îşi doresc să eficientizeze timpul petrecut pentru achitarea cumpărăturilor, iar programul de funcţionare al noii unităţi este de luni până sâmbătă între 07.30-23.00, iar duminică de la 08.00 până la 20.00.

    Acesta este al cincilea magazin deschis de Kaufland în anul financiar 2020 (martie 2020 – februarie 2021), planurile de expansiune ale companiei urmând să continue în perioada următoare.

    În 2018 (ultimul an pentru care există date financiare), compania a înregistrat o cifră de afaceri a companiei 2,3 mld. euro), plus 8% faţă de 2017. Tot atunci, compania şi-a majorat şi profitul net, ba chiar cu un ritm de două ori mai rapid decât cel al businessului, până la aproape 800 de milioane de lei.