BusinessMagazin

Tag: Kaspersky

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.

  • Un utilizator din cinci ar putea să-şi pună în pericol viaţa privată atunci când instalează o nouă aplicaţie

    Foarte mulţi oameni instalează aplicaţii pe dispozitivele lor, fără să fie conştienţi de potenţialele consecinţe. 63% dintre aceştia omit să citească atent termenii şi condiţiile pentru care îşi dau acceptul înainte de a instala o aplicaţie nouă pe telefon, iar un utilizator din cinci (20%) nu citeşte niciodată mesajele atunci când instalează aplicaţiile. Pur şi simplu, dă click pe “pagina următoare” şi pe “sunt de acord” fără să înţeleagă la ce s-ar putea angaja, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Kaspersky Lab.

    număr alarmant dintre aceştia îşi lasă viaţa personală – şi datele din telefoane – expuse ameninţărilor cibernetice pentru că nu instalează aplicaţii pe dispozitivele lor într-o manieră sigură.

    Atunci când utilizatorii omit să citească termenii şi condiţiile sau mesajele din timpul procesului de instalare a aplicaţiilor, nu ştiu pentru ce îşi dau acordul. Unele aplicaţii pot afecta dreptul utilizatorului la viaţă personală, pot duce la instalarea altor aplicaţii sau chiar schimba setările sistemului de operare ale unui dispozitiv, complet legal, pentru că utilizatorul a fost “de acord” cu asta în timpul procesului de instalare.

    Chestionarul a arătat, de asemenea, că puţin sub jumătate (43%) dintre utilizatori ar putea să fie în pericol din cauza aplicaţiilor de pe dispozitivele lor mobile, pentru că nu sunt suficient de experimentaţi în utilizarea Internetului încât să limiteze numărul de permisiuni pe care le acordă atunci când instalează aplicaţii. 15% dintre respondenţi nu limitează în niciun fel ce pot face aplicaţiile lor pe telefon, iar 17% acordă permisiuni atunci când sunt îndemnaţi să o facă, apoi uită de ele, în timp ce 11% cred că nu pot schimba aceste permisiuni. Atunci când nu se face nicio opţiune în setările aplicaţiilor, este posibil – şi legal – ca acestea să acceseze informaţii personale şi confidenţiale de pe dispozitivele mobile, de la persoane de contact, până la fotografii şi detalii despre localizare

    “Utilizatorii de Internet încredinţează dispozitivelor lor informaţii “delicate” despre ei şi despre alţii – cum ar fi date de contact, mesaje private etc., dar nu se asigură că informaţiile sunt în siguranţă. Pentru că nu îşi iau măsuri de precauţie atunci când instalează aplicaţii, mulţi utilizatori le permit aplicaţiilor să “intervină” în viaţa lor privată, să “observe” ce este păstrat pe dispozitive şi locul în care se află datele respective, să instaleze aplicaţii nedorite şi să facă modificări pe dispozitive, chiar din momentul instalării. Noi vrem să ajutăm utilizatorii să-şi protejeze datele importante – şi pe ei înşişi – de aceste pericole.”, spune David Emm, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab

    Pentru a se proteja, utilizatorii ar trebui:
    – să downloadeze aplicaţii doar din surse de încredere;
    – să selecteze cu atenţie aplicaţiile pe care vor să le instaleze pe dispozitivul lor;
    – să citească termenii şi condiţiile cu atenţie, în timpul procesului de instalare;
    – să citească atent lista permisiunilor pe care aplicaţia le solicită. Nu trebuie să dea click pe “pagina următoare” în timpul procesului de instalare, fără să verifice pentru  ce anume îşi dau acceptul;
    – să folosească o soluţie de securitate cibernetică pentru a-şi proteja dispozitivul de ameninţări cibernetice.

  • Femeile preţuiesc imaginile de pe dispozitivele personale mai mult decât bărbaţii, dar nu le protejează

    Peste jumătate (53%) dintre femei preţuiesc fotografiile şi filmuleţele pe care le păstrează în telefoane mai mult decât orice altceva de pe dispozitivul respectiv, incluzând aparatul însuşi (56%) – comparativ cu 39% dintre bărbaţi, conform unui studiu Kaspersky Lab şi B2B International. Cu toate acestea, chiar dacă peste un sfert dintre femei îşi fac griji în legătură cu siguranţa în mediul online a acestor imagini, multe dintre respondente tot nu îşi iau măcar câteva măsuri de precauţie elementare, se arată într-un comunicat Kaspersky.

    Studiul a arătat şi că, dacă femeile au tendinţa să facă publice fotografii cu ele (48%) şi cu persoane cunoscute lor (40%), într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, care înregistrează procente de 43%, respectiv 33%, tot ele (29%) au ca principal motiv de îngrijorare siguranţa fotografiilor şi a filmuleţelor, în cazul în care un infractor cibernetic ar obţine acces la dispozitivul lor. O femeie din trei se teme că aceste imagini sau informaţii ar putea fi publicate într-un context nepotrivit sau fără consimţământul lor, făcându-le să se simtă jenate sau rănite (30%) sau chiar afectându-le relaţiile cu cei din jur (31%).

    Cu toate acestea, multe dintre ele nu pot aprecia cât de vulnerabile sunt la atacuri cibernetice – doar 19% dintre respondente cred că ar putea fi ţinta unui atac, comparativ cu 27% dintre bărbaţi. Drept urmare, nu îşi iau măsuri de precauţie pentru a proteja fotografiile şi alte informaţii sensibile stocate în telefon. Spre deosebire de bărbaţi, 19% dintre femei recunosc că nu îşi protejează dispozitivul cu o parolă, iar 14% nu folosesc nicio soluţie de securitate.

    Această lipsă de conştienizare a riscurilor este confirmată de faptul că, într-un sondaj recent, 27% dintre femei recunoşteau că nu fac backup la informaţiile de pe dispozitivele lor, riscând astfel să piardă toate fotografiile, filmuleţele şi fişierele, în cazul în care pierd sau le este furat aparatul. Comparativ, bărbaţii sunt mai pregătiţi, 80% spunând că fac backup.

    “Nu este surprinzător că femeile folosesc şi preţuiesc informaţiile păstrate pe dispozitive conectate la Internet diferit de bărbaţi. Dispozitivele joacă un rol important în păstrarea şi împărtăşirea cu ceilalţi a amintirilor frumoase şi în menţinerea relaţiilor, prin intermediul email-ului şi al mesajelor. Femeile sunt mai îngrijorate de impactul emoţional asupra altora, în situaţia de pierdere sau atac asupra dispozitivelor. Nu doar celebrităţile ar trebui să se teamă de ce s-ar putea întâmpla dacă imaginile din viaţa lor privată ar fi expuse în public. Acest lucru poate fi prevenit numai prin câteva măsuri elementare de securitate”, a spus David Emm, Principal Security Researcher, Kaspersky Lab.

    Pentru a-i împiedica pe infractorii cibernetici să acceseze imagini, materiale video şi alte informaţii importante, fişierele păstrate pe dispozitivele digitale ar trebui protejate cu parole şi criptate. De asemenea, ar trebui să se facă backup la fişiere în mod constant, astfel încât, dacă dispozitivul este furat sau stricat, să nu fie pierdute pentru totdeauna. Dacă aceste informaţii sunt distribuite undeva sau copiate, ar trebui să fie criptate, astfel încât să rămână protejate chiar dacă ajung pe mâinile cuiva rău-intenţionat. Kaspersky Total Security – multi-device protejează datele de pe mai multe aparate, permiţându-le femeilor – şi bărbaţilor – să se bucure de dispozitivele lor mobile, la adăpost de ameninţările cibernetice.

  • Bogdan Pismicenco, Kaspersky lab: Capcanele unui birou inteligent

    Bogdan Pismicenco, Channel Manager Romania & Bulgaria şi Republica moldova, Kaspersky Lab  

    Aţi observat că spaţiile moderne de lucru nu mai sunt simple clădiri cu ferestre, pereţi şi birouri? pe măsură ce diferite sisteme automatizate sunt tot mai folosite, biroul a devenit un uriaş organism cibernetic. tot mai multe soluţii logistice şi inginereşti includ tehnologii care oferă control pe toate nivelurile – de la accesul în incintă şi monitorizare video, până la climatizare, furnizare de apă, iluminat, sistemul de stingere a incendiilor sau funcţionarea lifturilor.

    Toate aceste sisteme sunt interconectate într-o reţea sofisticată de telecomunicaţii cu un centru unic de control – un server sau orice computer modern cu software specializat de suport. Acelaşi sistem poate, de asemenea, într-o anumită măsură, să controleze informaţiile şi tehnologiile de comunicaţii, să monitorizeze starea canalelor folosite în comunicare, să restricţioneze accesul angajaţilor pe pagini nedorite de Internet şi să blocheze descărcarea de fişiere, în funcţie de dimensiune şi de tipul acestora.

    Aceste sisteme sunt concepute ca să creeze şi să menţină un mediu de lucru confortabil pentru angajaţii companiei, dar şi ca să centralizeze şi să simplifice administrarea tehnologiilor respective. Sistemele ajută, în plus, la creşterea eficienţei. De exemplu, descoperirea din timp a unei scurgeri de apă sau de gaze de către senzorii sistemului ar putea reduce semnificativ costurile pentru o companie.

    Un studiu derulat de Allied Market Research a arătat că piaţa sistemelor pentru clădiri inteligente creşte rapid. Compania preconizează că piaţa va creşte cu 29,5% până în 2020, ajungând la un volum de 35,3 miliarde de dolari. Acest lucru se traduce prin faptul că tot mai multe clădiri de birouri vor fi construite pe baza acestor principii.

    Dar v-aţi uitat vreodată la biroul vostru inteligent din punctul de vedere al securităţii IT? V-a trecut prin minte că echipându-vă biroul cu dispozitive menite să ofere confort, infractorilor cibernetici le este mai uşor să obţină acces la informaţii despre companie şi chiar să producă daune materiale? Nu contează, în contextul dat, dacă este vorba de un birou închiriat sau în proprietate, nici mărimea afacerii sau aria de activitate, pentru că o companie poate fi interesantă pentru infractorii cibernetici prin ea însăşi sau ca instrument de atac împotriva unor parteneri de afaceri.

    Asta pentru că reţeaua de telecomunicaţii a sistemului este atât un element-cheie pentru funcţionarea sa, cât şi punctul slab al sistemului, fiind utilizată pentru toate comunicaţiile dintre centrul de comandă şi dispozitive. Reţeaua poate folosi tehnologii tradiţionale sau wireless, iar computerul central poate avea o conexiune la Internet pentru a fi mai uşor de administrat.

    Pentru infractorii cibernetici, aceasta este ţinta principală, din moment ce accesul la centrul de comandă sau la reţeaua companiei le permite să preia controlul asupra întregului sistem. De exemplu, după ce reuşesc să intre în reţea, infractorii pot monitoriza operaţiunile companiei, folosind sistemul de supraveghere video – există posibilitatea să poată vedea chiar şi informaţia de pe monitoarele angajaţilor. Profitând de vulnerabilităţile sistemului de acces, răufăcătorii pot intra în clădire ca şi cum ar fi angajaţi, fără să atragă atenţia. Până la urmă, serviciul de pază nu îi ştie neapărat pe toţi angajaţii din vedere. Dacă preiau controlul altor sisteme importante, infractorii pot afecta serios ecosistemul biroului, până la a face munca imposibilă. Astfel, apar întârzieri, încălcări de deadline-uri, afectarea proprietăţii şi alte pierderi financiare.

    De aceea este obligatorie o abordare complexă, pe mai multe niveluri, a securităţii IT. Este esenţial ca securitatea să nu fie limitată la protejarea resurselor companiei şi la folosirea de soluţii de securitate IT endpoint pentru angajaţi. Este crucial să avem o protecţie de încredere pe toate elementele unui sistem de management al clădirilor inteligente, care sunt conectate cu sistemul companiei.
    Pentru a se asigura că sistemele sunt protejate companiile ar trebui să investească în:

    • Un audit complex de securitate IT, care va ajuta la identificarea tuturor punctelor slabe din reţeaua IT
    • Dezvoltarea unui pattern de ameninţări ce va creiona o hartă detaliată de potenţiali vectori de atac
    • Implementarea unei soluţii de securitate, pe mai multe niveluri, care va contribui la protecţia tuturor punctelor-cheie din reţeaua companiei, inclusiv la protecţia împotriva ameninţărilor de pe Internet, criptarea datelor, protecţia tranzacţiilor financiare, protecţia pe dispozitive mobile, server de e-mail şi servicii de stocare a datelor conectate la reţea, software actualizat şi update-uri ale bazelor de date etc.
    • Trainingul angajaţilor pe teme de securitate IT şi reguli de operare ale sistemului, precum şi privind regulile de conduită în situaţii critice, va contribui la reducerea şanselor atacatorilor de a obţine acces la datele companiei.

    Având în vedere ritmul rapid de evoluţie al pieţei de soluţii înglobate, unii dintre furnizori caută acum să dezvolte tehnologii specializate pentru această piaţă în creştere.

    Până la urmă, toate aceste dispozitive sunt microcomputere care au nevoie de protecţie la fel ca orice computer. Din moment ce instrumentele convenţionale de securitate nu pot fi instalate aici, o soluţie specializată poate să protejeze sistemele clădirilor inteligente împotriva atacurilor cibernetice care folosesc sistemul drept punct de acces în reţeaua companiei.
     

  • Kaspersky Lab preconizează schimbări majore în ameninţările cibernetice

    Experţii Kaspersky Lab consideră că în 2016 vom vedea o schimbare semnificativă în metodele de spionaj cibernetic. În primul rând, va fi o schimbare dramatică în modul în care sunt structurate şi operate ameninţările cibernetice de tip APT. Echipa de experţi preconizează o scădere a atacurilor “persistente” şi o creştere a programelor malware rezidente în memorie, fără fişier, care reduc urmele lăsate asupra sistemului infectat şi evită astfel, detecţia.

    Previziunile Kaspersky sunt bazate pe expertiza membrilor GReAT (Global Research and Analysis Team), formată din 42 de experţi de top în securitate, provenind din toată lumea. Fiecare membru şi-a adus contribuţia.

    “Pentru industria de securitate IT se anunţă un alt an cu evenimente care ne pun la încercare”, a declarat Marco Preuss, Head of European Research Center, la Kaspersky Lab, în deschiderea evenimentului. “Credem că, împărtăşind informaţii şi previziuni cu colegii noştri din industrie, precum şi cu guvernul, cu instituţii de aplicare a legii şi cu organizaţii din sectorul privat, împreună vom reuşi să preîntâmpinăm obstacolele care ne aşteaptă.”

    De asemenea, se va vedea o creştere a refolosirii programelor deja existente, mai degrabă decât investiţii în noi programe de bootkit, rootkit şi programe malware personalizate.

    Va creşte numărul “mercenarilor” cibernetici, pentru că tot mai multe părţi sunt interesate să obţină câştiguri din atacuri online. Este de aşteptat ca aceştia să-şi ofere expertiza în domeniul atacurilor oricui dispus să plătească şi să vândă terţilor interesaţi acces digital la informaţii despre victime cunoscute, ceea ce poate fi denumită o ofertă  tip “serviciu de acces la informaţii”.

    Ameninţările pentru utilizatori vor creşte, de asemenea, în complexitate. Potrivit experţilor, atacurile de tip ransomware (care urmăresc să solicite o răscumpărare) se vor dezvolta cu troieni bancari şi vor ajunge şi în alte zone, cum ar fi dispozitivele cu OS X. În plus, sisteme alternative de plată ca ApplePay şi AndroidPay, precum şi bursele vor deveni tot mai des ţinte pentru atacuri cibernetice financiare.

    În 2015, experţii Kasperksy Lab au constatat o creştere a fenomenului de DOXing, care presupune atacuri de expunere în public şi şantaj, pentru că toată lumea, de la hackeri activişti la state, a adoptat metoda dezvăluirii de fotografii personale, informaţii, liste de clienţi şi coduri, pentru a-şi umili victimele. Din păcate, compania se aşteaptă ca această practică să crească exponenţial în 2016.
     

  • Ofertele turistice şi anunţurile matrimoniale, cele mai noi modalităţi de atac ale infractorilor cibernetici

    Procentul de mesaje de spam transmise prin e-mail a scăzut comparativ în cel de-al treilea trimestru al anului comparative cu trimestrul doi, dar acestea încă abordează numeroase tactici pentru a înşela destinatarii şi a trece de filtrele de protecţie, potrivit raportului Kaspersky Lab “Mesajele de spam şi tentativele de phishing din T3 2015”.

    Raportul arată că în T3 din 2015, mesajele de spam au reprezentat 54,2% din numărul total de email-uri transmise, reprezentând o scădere cu 0,8% faţă de trimestrul anterior. Primele trei surse de spam sunt: SUA (15,3%), Vietnam (8,4%) şi China (7,2%). Un nou tip de email de phishing a devenit popular în T3. Pentru a trece de filtrele de protecţie pentru spam, textul din email şi link-urile periculoase erau amplasate într-un document PDF alăturat şi nu în corpul mesajului.

    “Pe parcursul celui de-al treilea trimestru din 2015, infractorii ciberneticiau profitat de perioada vacanţei de vară şi de persoanele singure. Au folosit mai multe tactici – de la notificări false ce păreau să vină din partea hotelurilor, până la link-uri compromise în documente PDF ataşate la e-mail şi solicitări de bani din partea unor anunţuri matrimoniale pentru persoanele singure. Cu toate aceste metode care continuă să se dezvolte, este vital ca utilizatorii să se protejeze cu cele mai noi instrumente de securitate cibernetică.”, a declarat Tatyana Shcherbakova, antispam analyst, în cadrul Kaspersky Lab.

    Ca şi în T2, pagina HTML falsă Troian-Spy.HTML.Fraud.gen a fost în topul programelor malware trimise pe e-mail. Aceste mesaje îşi ademenesc victimele imitând un anunţ important din partea unei bănci, a unei companii aeriene sau a unui magazine online. În T3 al anului 2015 s-au produs schimbări importante în clasamentul primelor trei ţări vizate de mail-uri dăunătoare. Germania (18,47%) a rămas pe primul loc, chiar dacă procentul a scăzut cu 1,12% din T2. Cantitatea de mesaje spam periculoase provenind din Brazilia aproape s-a dublat în T3, comparativ cu T2, plasând ţara pe locul al doilea (11,7%). Rusia a urcat rapid în clasament de pe locul al cincilea, pe locul al treilea (7,56%), contribuţia sa crescând cu 2,82%. Marea Britanie (4,56%), care s-a clasat pe locul al doilea în T2, a încheiat T3 pe locul al şaselea.

    SUA rămân cea mai mare sursă de mesaje spam în T3, 15,34% dintre acestea provenind de aici. Vietnam se clasează pe locul al doilea cu 8,42%, de la 3,38% în trimestrul anterior. China întregeşte Top 3 (7,15%), procentul său din total rămânând neschimbat faţă de T2. Rusia, care a ocupat poziţia a doua în T2, şi-a diminuat contribuţia cu 2,03%, până la 5,79%, clasându-se pe locul al patrulea. Este urmată de Germania (4,39%) şi de Franţa (3,32%), la care de asemenea s-au produs doar mici schimbări din T2.

    În T3 2015, sistemul anti-phishing Kaspersky Lab a înregistrat un număr de 36.300.537 de detecţii pe computerele utilizatorilor, cu 6 milioane mai multe faţă de trimestrul anterior. După câteva luni relativ stabile în cel de-al doilea trimestru, s-au produs câteva modificări în procentul de spam din totalul de email-uri transmise. Suprapunându-se cu perioada de vacanţă de vară, creşterea din lunile iulie şi august 2015 a fost urmată de o scădere considerabilă în septembrie. Prin urmare, procentul mediu de mesaje de spam din T3 s-a ridicat la 54,19%, uşor peste media din trimestrul trecut.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.