BusinessMagazin

Tag: judecator

  • Camelia Toader a fost desemnată de Guvern pentru funcţia de judecător la CJUE

    Camelia Toader, Laura Ivanovici şi Claudia Costea au fost nominalizate, în urma interviurilor susţinute la Ministerul Justiţiei, pentru funcţia de judecător la CJUE, decizia legată de cine va reprezenta România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) aparţinând Guvernului.

    Camelia Toader a fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din 2006 este judecător detaşat la CJUE.

    Procedura de numire a judecătorilor la CJUE este prevăzută de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de dispoziţiile corespunzătoare din Statutul CJUE. Potrivit articolului 253 din Tratat, judecătorii şi avocaţii generali ai CJUE sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani, după consultarea comitetului prevăzut de articolul 255 din TFUE.

    În 14 ianuarie, Guvernul şi-a însuşit Memorandumul iniţiat de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe cu tema “Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”.

    Astfel, pentru a fi desemnat candidat al României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie asigurate toate garanţiile de independenţă şi întrunite condiţiile cerute pentru exercitarea în România a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale. Pentru această funcţie poate candida şi un jurist ale cărui competenţe sunt recunoscute şi care se bucură de o bună reputaţie profesională, morală şi civică.

     

  • Preşedintele CC Augustin Zegrean candidează pentru funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a UE

    Judecătorul Augustin Zegrean a fost numit judecător la Curtea Constituţională în iulie 2007, pe o perioadă de nouă ani, de către preşedintele de atunci Traian Băsescu. Zegrean ocupă, din iunie 2010, funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale.

    Preşedintele Curţii Constituţionale face parte cei 11 candidaţi declaraţi admişi, în urma unei analize a dosarelor depuse până în 23 februarie, pentru a participa la interviul de selecţie pentru a ocupa funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Alături de judecătorul Augustin Zegrean, pentru aceeaşi funcţie candidează Gheorghe Buta, Valeriu Ciucă, Ruxandra Costache, Ana-Claudia Costea (Moarcăş), Mircea Criste, Constantin-Virgil Ivan-Cucu, Laura Mihaela Ivanovici, Octavia Spineanu-Matei, Camelia Toader şi Dragoş Constantin Târşia.

    Gheorghe Buta este jurist şi a fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Valerius Ciucă a fost judecător la Judecătoria Suceava, la Tribunalul Militar, precum şi la Tribunalul Uniunii Europene. Ruxandra Costache este avocat, iar Ana-Claudia Costea (Moarcăş) este profesor universitar, ea ocupând în trecut funcţiile de adjunct al Avocatului Poporului, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi director general al Departamentului de afaceri juridice în MAE.

    Mircea Criste este în prezent profesor, el ocupând funcţia de şef al Ministerului Public în perioada preşedintelui Emil Constantinescu. Constantin-Virgil Ivan-Cucu este procuror la Parchetul de pe lângă instanţa supremă, el fiind senior expert în domeniul justiţiei şi afacerilor interne din cadrul Secretariatului Consiliului pentru Cooperare Regională în sud-estul Europei.

    Laura Mihaela Ivanovici este judecător al Curţii de Apel Bucureşti, Octavia Spineanu-Matei este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte al Institutului Naţional de Magistratură, Camelia Toader a fost judecător la ICCJ şi din 2006 este judecător detaşat la CJUE, iar Dragoş Constantin Târşia este avocat în cadrul Baroului Sibiu.

    Cei 11 candidaţii care şi-au depus dosarele vor susţine interviul în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei. Interviul va fi organizat marţi, între orele 9.00-14.00 şi 17.00-20.00, la sediul Ministerului Justiţiei.

    Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba franceză. Cunoaşterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj, a precizat Ministerul Justiţiei.

    Procedura de numire a judecătorilor la CJUE este prevăzută de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de dispoziţiile corespunzătoare din Statutul CJUE. Potrivit articolului 253 din Tratat, judecătorii şi avocaţii generali ai CJUE sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani, după consultarea comitetului prevăzut de articolul 255 din TFUE.

    În 14 ianuarie, Guvernul şi-a însuşit Memorandumul iniţiat de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe cu tema “Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”.

    Astfel, pentru a fi desemnat candidat al României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie asigurate toate garanţiile de independenţă şi întrunite condiţiile cerute pentru exercitarea în România a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale. Pentru această funcţie poate candida şi un jurist ale cărui competenţe sunt recunoscute şi care se bucură de o bună reputaţie profesională, morală şi civică.

  • Ponta: Vom propune pentru CCR o persoană care nu este parlamentar

    “Imediat ce se declanşează procedura, cu siguranţă vom propune o persoană, nu un om politic, adică nu un parlamentar. Vom porpune o persoană care sper să întrunească votul întregului Senat şi să avem şi la Curte componenţa completă”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă persoana propusă va fi din afara PSD, Ponta a răspuns: “Am spus că nu va fi un membru al Parlamentului”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă şi-a prezentat demisia din funcţie, în 4 februarie, în Plenul CC, invocând presiunile exercitate asupra instituţiei în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, după ce DNA a început urmărirea penală în cazul său, pentru fapte de corupţie.

    Plenul Curţii Constituţionale a luat act de demisia lui Toni Greblă, iar preşedintele CC a constatat încetarea mandatului acestuia.

  • Judecătoarea Corina Jianu, care ar fi primit mită de la edilul din Năvodari, suspendată din funcţie

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea Corinei Jianu din funcţia de judecător şi de preşedinte al Secţiei a II-a civilă a Tribunalului Constanţa, ca urmare a trimiterii în judecată pentru luare de mită şi două fapte de abuz în serviciu.

    Judecătorul Corina Jianu a fost trimisă în judecată în 28 noiembrie, în dosarul în care primarul suspendat din Năvodari, Nicolae Matei, este acuzat de abuz în serviciu, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat. Primul termen în dosar va avea loc în 5 decembrie, la Curtea de Apel Constanţa, care va decide şi dacă primarul Nicolae Matei va fi judecat în arest sau în libertate.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi, cumnatul lui Nicolae Matei, Isidor Gurgu, sub control judiciar pe cauţiune, şi firma acestuia, SC Dormarbib Group SRL, pentru spălare a banilor, complicitate la tentativă la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Vasile Alexandru Manu, membru în Adunarea Generală a Asociaţiei Fotbal Club Săgeata Năvodari la data faptelor, pentru spălare a banilor, Victoria Căpăţână, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat, şi Constantin Florin Idvu, pentru spălare a banilor şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Constanţa arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că Nicolae Matei, cumnatul său Isidor Gurgu şi firma acestuia, SC Dormarbib Group SRL, au constituit un grup infracţional organizat, prin care au urmărit dobândirea unor terenuri din Năvodari, producând un prejudiciu Primăriei de 104.988.896 de lei (aproximativ 25 milioane de euro).

    Judecătoarea Corina Jianu este acuzată că a dat decizii favorabile unor persoane, în două dosare privind proprietatea unor terenuri, beneficiar real fiind însă Nicolae Matei şi membrii grupului constituit de acesta.

    În schimbul acestor decizii de la Judecătoria Constanţa, în 19 octombrie 2010, Nicolae Matei i-ar fi dat judecătoarei Jianu, prin intermediul fiicei acesteia, un teren de 500 de metri pătraţi în Năvodari.

    Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, ar fi fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL, al cărei asociat unic este Nicolae Matei, şi fiica magistratului, prin care aceasta a dobândit terenul la preţul de 8.560 de lei, deşi valoarea de circulaţie a acestuia era de 139.550 de lei.

    “Transferul acestei suprafeţei de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul Matei Nicolae a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătoreşti nelegale şi netemeinice pronunţate cu rea-credinţă de către inculpata Jianu Corina Eugenia”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În cadrul grupului, Victoria Căpăţână l-ar fi ajutat pe primarul Nicolae Matei să comită fapta de abuz în serviciu în legătură cu emiterea unui titlu de proprietate. Aceasta ar fi introdus mai multe acţiuni identice la Judecătoria Constanţa, apoi ar fi renunţat la toate dosarele, cu excepţia unuia repartizat judecătoarei Corina Jianu.

    Procurororii arată, în documentul citat, că perioada 2010-2011, primarul Nicolae Matei, care era preşedintele Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a luat decizii privind reconstituirea dreptului de proprietate în cazul mai multor terenuri din intravilanul localităţii Năvodari, aflate pe malul Mării Negre.

    Ulterior, în 23 iulie 2012, Nicolae Matei a luat măsuri pentru vânzarea, la un preţ derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 hectare, 15,9850 hectare şi 25,090 hectare, aparţinând domeniului privat al oraşului Năvodari, către SC Dormarbib Group, reprezentată de Isidor Gurgu. Prin vânzarea celor trei terenuri s-a produs un prejudiciu de 1.853.970,4 lei, reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de circulaţie a terenurilor, respectiv 2.129.480 de lei, şi preţul plătit de cumpărător – 275.509,6 lei.

    În 20 decembrie 2012, primarul Nicolae Matei a încheiat cu SC Dormarbib Group SRL un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare), autentificat la un biroul notarial. Primarul a dat patru terenuri în suprafaţă totală de 12.055 metri pătraţi şi a achitat o sultă 2.592 de lei, iar în schimb a primit de la SC Dormarbib Group SRL un teren de 7.315 metru pătraţi situat în intravilanul oraşului Năvodari.

    “Astfel, s-ar fi putut provoca o pagubă de 4.919.932 lei în dauna Primăriei Năvodari, reprezentând diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către oraşul Năvodari plus sulta de 2.592 lei şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL”, au precizat procurorii.

    Primarul Nicolae Matei mai este acuzat că, în perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, a făcut plăţi ilegale către Asociaţia Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 de lei.

    Din aceşti bani, 2.269.510 de lei au fost transferaţi din conturile Asociaţiei Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 3 iulie 2013, de către Vasile Alexandru Manu, către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.

    Prejudiciul total produs Primăriei Năvodari a fost estimat la suma de 119.495.866,4 lei (26.554.636 euro), la care se adaugă un potenţial prejudiciu de 4.919.932 lei, care s-ar fi putut produce ca urmare a schimbului de terenuri cu SC Dormarbib Group SRL. Primăria oraşului Năvodari nu a comunicat în cursul urmăririi penale dacă se constituie parte civilă în cauză, deşi i s-a solicitat acest lucru, se mai arată în rechizitoriu.

    Procurorii au instituit sechestru asigurător pe mai multor bunuri ale SC Dormarbib Group SRL, Matei Nicolae, Constantin Florin Idvu, Vasile Alexandru Manu şi Victoria Căpăţână, pentru recuperarea prejudiciului.

    Într-un alt dosar, primarul Nicolae Matei a fost condamnat, în 8 aprilie, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, următorul termen fiind stabilit pentru 8 ianuarie 2015.

    Procurorii DNA îl acuză pe primarul oraşului Năvodari că, în perioada iunie – octombrie 2012, i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere, denunţător în cauză, să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care Nicolae Matei le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. În schimbul acestor intervenţii, în 25 octombrie 2012, edilul i-ar fi dat ofiţerului de poliţie două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Cele două terenuri ar fi fost date prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 de lei, însă în realitate nu s-a achitat niciun ban. Unul dintre intermediari, Nicolae Vâlcu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, fiind acuzat că a dat în faţa notarului o declaraţie în care a arătat că a primit cei 59.000 de lei.

    Nicolae Matei, în vârstă de 47 de ani, este primar al oraşului Năvodari din anul 2008. În septembrie, Nicolae Matei a fost suspendat din funcţie, ca urmare a arestării sale preventive în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat privind vânzarea ilegală a unor terenuri.

    Nicolae Matei este membru PSD din anul 2000, din 2005 deţinea funcţia de preşedinte al PSD Năvodari, iar din 2010 era vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

  • CNN: Un tribunal din Africa de Sud a decis că Oscar Pistorius nu este vinovat de crimă

    Judecătoarea Thokozile Masipa s-a pronunţat joi în privinţa a trei din variantele de verdict în cazul lui Oscar Pistorius, concluzia fiind că sportivul nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare, astfel că singura variantă rămâne cea a omorului din culpă.

    Conform cnn.com, dacă Pistorius va fi găsit vinovat de omor din culpă, “sentinţa sa este la discreţia judecătoarei Masipa”.

    “Judecătoarea Masipa a parcurs trei din cele patru opţiuni de verdict legate de acuzaţia de crimă. Ea a spus că Pistorius nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare. Asta înseamnă că ultima opţiune rămasă este cea a omorului din culpă”, notează cnn.com.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni. Procesul sportivului a durat şase luni, iar judecătoarea citeşte astăzi concluziile.

  • Judecătoarea Bîrsan de la ICCJ, trimisă în judecată pentru că a luat mită excursii, pantofi şi poşetă

    Gabriela Bîrsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fost preşedinte al secţiei de contencios administrativ şi fiscal, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, luare de mită, trafic de influenţă şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    În acelaşi dosar s-a dispus trimiterea în judecată şi a Corinei Corbu, magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acuzată de complicitate la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, şi Florian Ionescu, angajat ca şofer tot la instanţa supremă, care ar fi făcut mărturii mincinoase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: Fosta judecătoare de la ICCJ Georgeta Barbălată nu poate justifica peste 60.000 de euro

     Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 199.536 de lei (peste 60.400 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate împreună cu familia de către Georgeta Barbălată, fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    “În perioada ianuarie – aprilie 2007, Barbălată Georgeta a realizat venituri salariale în cuantum de 31.664 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 231.200 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 199.536 lei (aprox. 60.465 euro)”, se arată într-un comunicat de presă al ANI transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să verifice averea Georgetei Barbălată din perioada exercitării funcţiei publice. Georgeta Barbălată a fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în perioada 8 iulie 2004 – 31 august 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Dumbravă cere CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru NUP în o sută de dosare ale lui Bercea

     “Nu pot să nu mă gândesc de ce s-a ajuns aici. O sută de dosare, aşa spune presa, au fost mătrăşite de către organele judicare din Olt, la condamnatul Bercea. Noi nu facem nimic? Noi trebuie să vedem dacă este aşa. Este admisibil aşa ceva? Trebuie să facem mai departe un pas”, a spus Horaţius Dumbravă, în contextul în care în CSM se dicuta raportul Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi.

    Membrii CSM votează cu privire la posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare, o deciziei în acest sens urmând să fie luată miercuri.

    Afirmaţiile făcute de Bercea Mondial privind presupuse fapte de corupţie săvârşite de preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, şi de şeful DNA, Codruţa Kovesi, au afectat independenţa justiţiei şi imparţialitatea sistemului judiciar, potrivit concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare, prezentat miercuri în plenul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borza: Hidroelectrica va ieşi din a doua insolvenţă în mai sau iunie 2015

     “Ieşirea din insolvenţă va avea loc în mai sau iunie anul viitor”, a declarat Borza pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că a doua insolvenţă a Hidroelectrica va dura mai mult faţă de precedenta pentru că judecătorul Mircea Moldovan este în custodia statului şi trebuie desemnat altul, iar unele contestaţii nu au termene de judecată stabilite înă şi urmează şi vacanţa judecătorească (în intervalul 1 iulie – 31 august, n.r.).

    Judecătorul Mircea Moldovan şi alţi trei judecători, toţi de la tribunalul Bucureşti, au fost reţinuti de DNA în 19 mai, fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu. Moldovan se numără printre judecătorii care au decis în luna februarie a acestui an reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

    Compania este în insolvenţă a doua oară în mai puţin un an, după ce a trecut printr-o procedură similară între iunie 2012 şi iunie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Stan Mustaţă, judecat pentru fapte de corupţie, cere pensionarea

     Potrivit sursei citate, cererea de pensionare a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii în 12 mai, de către Curtea de Apel Bucureşti.

    Solicitarea judecătorul Stan Mustaţă, suspendat din funcţie, nu se află pe ordinea de zi a Plenului CSM, cererea urmând să fie luată în discuţie, cel mai probabil, după suplimentarea acesteia.

    Magistratul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei şi grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, ambii în stare de arest preventiv.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Ion Boraciu, cel despre care judecătorul Stan Mustaţă spunea că îi este “prieten vechi”, Florian Alexandru, un apropiat al clanului “Cămătarii” şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro