BusinessMagazin

Tag: Italia

  • Giorgia Meloni schimbă discursul: Noul guvern va fi pro-NATO şi pro-Europa

    „Italia cu noi la guvernare nu va fi niciodată veriga slabă a Occidentului”, a spus ea într-o declaraţie, adăugând că orice partid care nu este de acord cu această linie nu se poate alătura administraţiei sale.

    Comentariile intransigente au venit după publicarea unei înregistrări care a făcut obiectul unor scurgeri de informaţii, în care aliatul ei conservator Silvio Berlusconi este auzit acuzându-l pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de declanşarea războiului cu Rusia, informează Reuters.

    Berlusconi, în vârstă de 86 de ani, este un prieten de lungă durată al preşedintelui rus Vladimir Putin, iar comentariile sale urmează unui şir de declaraţii din ultimele luni în care a susţinut linia Moscovei în legătură cu invazia Ucrainei şi a criticat răspunsul Occidentului.

    Meloni, căruia i s-ar putea cere să formeze un guvern chiar în acest weekend, a promis în repetate rânduri că va continua să susţină Ucraina şi să sprijine sancţiunile occidentale împotriva Rusiei.

    „Cu privire la un lucru am fost, sunt şi voi fi întotdeauna clar. Intenţionez să conduc un guvern cu o linie de politică externă clară şi fără echivoc”, a declarat ea. „Oricine nu este de acord cu această piatră de temelie nu poate face parte din guvern”.

  • Viitorul premier iralian Giorgia Meloni spune că Ucraina poate conta pe ea

    Liderul naţionalist Giorgia Meloni, care va deveni următorul prim-ministru al Italiei, a promis sprijin total pentru Kiev după ce a primit felicitări din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru victoria sa în alegeri, relatează Reuters.

    Într-un tweet publicat marţi noaptea, la o zi după ce Meloni şi aliaţii săi de dreapta au obţinut o majoritate parlamentară, Zelenski a declarat că aşteaptă cu nerăbdare „o cooperare fructuoasă cu noul guvern”.

    Meloni a răspuns rapid. „Dragă (Zelenski – n.r.), ştii că poţi conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertăţii poporului ucrainean. Rămâi puternic şi păstrează-ţi credinţa neclintită!”, a scris Meloni, în limba engleză, pe Twitter.

    Meloni a fost unul dintre puţinii lideri politici italieni care a susţinut cu toată tăria decizia premierului demisionar Mario Draghi de a trimite arme în Ucraina, deşi ea se afla în opoziţie faţă de guvernul său.

    În schimb, cei doi aliaţi politici ai lui Meloni, Liga şi Forza Italia, care au făcut parte din coaliţia lui Draghi, au avut păreri împărţite, reflectând legăturile lor istorice apropiate cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Subliniind profunzimea acestor legături, liderul Forza Italia, Silvio Berlusconi, a declarat săptămâna trecută că Putin a fost „împins” să invadeze Ucraina şi că a dorit să pună „oameni decenţi” la conducerea Kievului.

     

  • Viitorul premier iralian Giorgia Meloni spune că Ucraina poate conta pe ea

    Liderul naţionalist Giorgia Meloni, care va deveni următorul prim-ministru al Italiei, a promis sprijin total pentru Kiev după ce a primit felicitări din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru victoria sa în alegeri, relatează Reuters.

    Într-un tweet publicat marţi noaptea, la o zi după ce Meloni şi aliaţii săi de dreapta au obţinut o majoritate parlamentară, Zelenski a declarat că aşteaptă cu nerăbdare „o cooperare fructuoasă cu noul guvern”.

    Meloni a răspuns rapid. „Dragă (Zelenski – n.r.), ştii că poţi conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertăţii poporului ucrainean. Rămâi puternic şi păstrează-ţi credinţa neclintită!”, a scris Meloni, în limba engleză, pe Twitter.

    Meloni a fost unul dintre puţinii lideri politici italieni care a susţinut cu toată tăria decizia premierului demisionar Mario Draghi de a trimite arme în Ucraina, deşi ea se afla în opoziţie faţă de guvernul său.

    În schimb, cei doi aliaţi politici ai lui Meloni, Liga şi Forza Italia, care au făcut parte din coaliţia lui Draghi, au avut păreri împărţite, reflectând legăturile lor istorice apropiate cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Subliniind profunzimea acestor legături, liderul Forza Italia, Silvio Berlusconi, a declarat săptămâna trecută că Putin a fost „împins” să invadeze Ucraina şi că a dorit să pună „oameni decenţi” la conducerea Kievului.

     

  • Rezultatele alegerilor din Italia: Alianţa de dreapta are majoritate absolută în Parlament

    Partidul Fraţii Italiei (dreapta), al Giorgiei Meloni, a obţinut 25,99% din voturi, respectiv 69 de locuri în Camera Deputaţilor. În Senat, formaţiunea a obţinut 26% din voturi şi va avea 34 de locuri.

    Tot în coaliţia de dreapta, partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a obţinut 8,77% în Camera Deputaţilor (23 de locuri) şi 8,85% la Senat (13 locuri), iar Forza Italia (centru-dreapta), partidul fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, va avea 22 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În total, coaliţia de dreapta va avea 235 de locuri (probabil 237 după redistribuire) în Camera Deputaţilor (din totalul de 400 de locuri) şi 112 locuri în Senat (din totalul de 200 de locuri), potrivit rezultatelor oficiale anunţate marţi de Ministerul italian de Interne după numărarea tuturor buletinelor de vot, conform publicaţiei Il Sole 24 Ore.

    Alianţa de centru-stânga, formată de Partidul Democrat, Alianţa Verzi şi Stânga, +Europa şi Angajamentul Civic Luigi di Maio / Centrul Democratic, va avea în total 80 de locuri în Camera Deputaţilor şi 39 de locuri în Senat.

    Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă, antisistem), care nu a avut nicio alianţă preelectorală, a obţinut 41 de locuri în Camera Deputaţilor şi 23 de locuri în Senat.

    Alianţa Acţiune-Italia Viva-Calenda va avea 21 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În acest context, Giorgia Meloni, care va fi propusă pentru postul de prim-ministru, a iniţiat discuţiile cu Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi pentru formarea noului Guvern al Italiei.

  • Ion Cristoiu: Italia a votat împotriva Ursulei von der Lyen, Noul Stalin al UE

    Ion Cristoiu: De ce au votat italienii partidul condus de Georgia Meloni? Răspunsul ni-l dă reacţia virulentă a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Lyen în faţa sondajelor care dădeau cîştigătoare partidul Fratelli dʼItalia: „Dacă lucrurile merg într-o direcţie dificilă în Italia – am vorbit mai devreme despre Ungaria şi Polonia – Comisia Europeană are instrumentele necesare.”

    Ion Cristoiu: Da, italienii au votat-o pe Giorgia Meloni şi ca răspuns demn la tentativa de umilire din partea preşedintei Comisiei UE. După opinia mea nu aceasta a fost cauza principală. Reacţia nesăbuită a Ursulei von der Lyen i-a făcut pe italienii să-şi dea seama că Giorgia Meloni avea dreptate în ce priveşte Uniunea Europeană.

    Ion Cristoiu: Ameninţările adresate italienilor ca să fie atenţi cu cine votează, mai precis ca nu cumva să voteze pe altcineva decît cine le spune ea, n-a fost o scăpare şi nici cum caută unii să ne convingă expresia dependenţei Ursulei von der Lyen de forţa din afara Uniunii. A fost expresia clară a unei beţii. Cea de se vedea un fel de Stalin al UE.
    Alegerile parlamentare anticipate din Italia au avut o prezenţă la vot de 63,91%.

    În România postdecembristă, o asemenea prezenţă la vot nu s-a mai înregistrat din 2000, cînd parlamentarele s-au ţinut împreună cu prezidenţialele. Începînd cu 2008, cînd pentru prima oară în postdecembrism alegerile parlamentare au fost diferenţiate de cele prezidenţiale, prezenţa la scrutin a fost catastrofală . 2008 – 39%. 2012 – 41%. 2016- 39%. 2020 – 33%.
    Am simţit nevoia unei comparaţii cu alegerile de la noi, deoarece prezenţa mare la vot ( şi în Italia a fost mare prin comparaţie cu prezenţa de la noi), e deosebit de importantă nu atît pentru încrederea Poporului în democraţie, cît mai ales pentru legitimitatea partidului care a învins.

    Cu 26%, partidul Fratelli dʼItalia poate considera ca avînd în spate o forţă electorală puternică. Şi faţă de această forţă partidul e dator vîndut, ca să zic aşa, dacă parvine la guvernare, deoarece el a primit voturile în schimbul făgăduielilor electorale.

    Partidul condus de Georgia Meloni a avut la alegerile anterioare, cele din 2018, doar 4%. La alegerile din 2022 a obţinut 26%. Un salt uriaş, greu de imaginat într-o democraţie.
    Luînd în considerare aceste aspecte, e obligatoriu să ne întrebăm ce punct din Programul politic a sedus atît de tare pe italieni încît aceştia au făcut ca un partid să sară în doar patru ani de la 4% la 26% acum.
    De regulă astfel de salturi au loc în cazul unui partid nou înfiinţat, care vine în faţa electoratului cu propuneri halucinant de populiste, imposibil de concretizat. E ceea ce s-a petrecut la noi cu partidul lui Dan Diaconescu în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Italia va avea un nou premier: Cine este Giorgia Meloni, prima femeie din istorie care va prelua frâiele unui guvern italian

    Giorgia Meloni, o naţionalistă acuzată de rivalii politici şi de experţi că a răspândit ideile supremaţiei albe, va deveni luni primul lider de extremă dreaptă al Italiei de la al Doilea Război Mondial, scrie NBC News.

    Rezultatele aproape finale ale alegerilor de duminică au arătat că partidul ei, Fratelli d’Italia (Fraţii Italiei), va conduce o coaliţie de dreapta, la care se alătură fostul prim-ministru Silvio Berlusconi şi omul politic Matteo Salvini.

    Se preconizează că guvernul va avea o majoritate atât în ​​camerele superioare, cât şi în cele inferioare ale Parlamentului Italiei, dându-i lui Meloni, în vârstă de 45 de ani, puterea de a-şi pune în aplicare platforma naţionalistă şi eurosceptică şi umflând rândurile personalităţilor de extremă-dreaptă din topul politicii europene.

    Meloni, cea care va deveni prima femeie lider din Italia, şi Fraţii Italiei, susţin blocajele navale menite să oprească migraţia neautorizată din Africa.

    Ea a deplâns, de asemenea, rata scăzută a natalităţii din Italia, susţinând existenţa unui complot guvernamental de stânga în scopul „finanţării invaziei pentru a înlocui italienii cu imigranţi”, o teorie a conspiraţiei care acuză elitele globale din umbră de orchestrarea unor migraţii de „nealbi” în ţările majoritare albe.

    „Trebuie să ne amintim că nu suntem la punctul final, ci suntem la punctul de plecare. De mâine trebuie să ne dovedim valoarea”, a declarat Meloni, în vârstă de 45 de ani, într-un miting desfăşurat luni dimineaţă, potrivit Reuters.

    De când guvernul premierului Mario Draghi s-a prăbuşit în iulie, partidul „Fraţii Italiei” a fost votat cu aproximativ 24 până la 25%, înaintea Partidului Democrat de centru-stânga cu 21 sau 22% şi urmat de Mişcarea populistă Cinci Stele cu 13 până la 15% .

    Cu Liga la aproximativ 12 la sută şi partidul lui Berlusconi la 8 la sută, coaliţia lui Meloni caută să-şi asigure între 45 şi 55 la sută din locurile din parlament.

    Noile alegeri au stârnit întrebări cu privire la viitorul stabilităţii coaliţiei vestice în misiunea de a sprijini rezistenţa Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

    În timp ce Meloni s-a angajat să sprijine Ucraina, Berlusconi a declarat săptămâna trecută pentru o televiziune italiană: „Putin a fost împins de poporul rus, de partidul său şi de miniştrii săi să demareze această operaţiune specială”, folosind terminologia rusă pentru războiul lui Putin în Ucraina.

    Meloni va fi prima femeie care va conduce un guvern italian. Dar feministele şi alţi activişti pentru drepturile omului sunt îngrijoraţi de apărarea ei agresivă a ceea ce ea numeşte „valorile familiei tradiţionale”.

    Avortul a devenit una dintre cele mai polarizante probleme ale campaniei după ce Meloni a spus că doreşte să promoveze o serie de programe care încurajează femeile cu dificultăţi financiare sau de altă natură să ducă sarcinile la termen, scrie Yahoo News.

    „Nu ne vom atinge de legea avortului. Vrem doar ca [femeile] să ştie că există alte opţiuni”, a spus ea.

    Inflaţia fulgerătoare, criza energetică de iarnă care se profilează şi tensiunile cu Rusia din cauza războiului din Ucraina au dominat campania electorală din Italia, care încă se recuperează după trauma pandemiei de coronavirus.

    Italia urmează să primească aproape 200 de miliarde de euro din fonduri UE post-pandemie până în 2026, în schimbul reformelor structurale.

    Meloni nu mai îndeamnă la o ieşire din UE, ci a promis că va conduce o Italie „puternică, serioasă şi respectată pe scena internaţională”, în timp ce programul coaliţiei de dreapta cere o revizuire a regulilor Uniunii Europene privind cheltuielile publice.

    „Declar Uniunii Europene: „Călătoria gratuită s-a încheiat”, a spus ea la un alt miting de săptămâna trecută, jurând că va „începe să apere interesele naţionale ale Italiei, aşa cum face deja orice alt membru al UE”.

     

  • Coaliţia de dreapta din Italia câştigă alegerile: cinci întrebări pentru pieţe

    Coaliţia de dreapta din Italia ar trebui să aibă o majoritate solidă în ambele camere ale parlamentului în urma alegerilor, ceea ce ar putea oferi ţării o şansă rară de stabilitate politică după ani de tulburări şi coaliţii fragile. Meloni şi aliaţii săi se confruntă însă cu foarte multe provocări.

    Giorgia Meloni, liderul formaţiunii naţionaliste Fraţii Italiei, este favorită să devină prima femeie prim-ministru al Italiei, în fruntea celui mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters.

    Absenţa retoricii antieuro observate la alegerile din 2018 i-a liniştit pe investitori în perioada premergătoare votului. Un rezultat slab pentru Liga lui Matteo Salvini, partidul cu cea mai puţin proeuropeană poziţie, ar putea fi, de asemenea, o uşurare.

    Cu toate acestea, Meloni şi aliaţii săi se confruntă cu o listă lungă de provocări, inclusiv creşterea preţurilor la energie, războiul din Ucraina şi o nouă încetinire a celei de-a treia economii ca mărime din zona euro.

    În condiţiile în care pieţele urmăresc cu atenţie, Reuters analizează cinci întrebări-cheie aflate în actualitate.

    1. Este perspectiva stabilităţii politice un aspect pozitiv pentru pieţe?

    Posibil. Comentariile lui Meloni din timpul campaniei electorale, potrivit cărora va respecta normele bugetare ale UE, au liniştit pieţele, iar o uşoară subperformanţă a obligaţiunilor italiene luni s-ar putea datora mai mult neliniştii pieţei globale decât unei reacţii la rezultat. Presiunea asupra obligaţiunilor ar putea creşte pe măsură ce accentul se mută pe politica bugetară în 2023. În ciuda tonului liniştitor al lui Meloni, îngrijorarea cu privire la o posibilă ciocnire cu Uniunea Europeană ar putea creşte dacă partidele de dreapta fac presiuni pentru reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor pentru pensii. De asemenea, dreapta nu este văzută câştigând o majoritate de două treimi în ambele camere ale parlamentului care ar permite modificarea constituţiei fără un referendum, ceea ce ar fi putut provoca o oarecare nelinişte, deoarece constituţia protejează aspectele legate de apartenenţa Italiei la UE.

    „Nu ne aşteptăm la un impuls imediat pentru o relaxare fiscală majoră, dar vedem riscuri pe termen mediu ca agenda politică a dreptei să intre în conflict cu obiectivele UE”, a declarat Giada Giani, economist la Citi.

    „Prima decizie cheie a lui Meloni va fi numirea ministrului de finanţe, o personalitate pro-europeană şi prudentă din punct de vedere fiscal părând o alegere probabilă pentru moment”, a adăugat ea.

    2. Ar putea fi modificat planul de finanţare a Italiei de către UE?

    Fraţii din Italia consideră că există loc pentru a modifica programul fondului de redresare al Italiei, susţinut de UE, pentru a ţine cont de şocul energetic.

    Pentru a primi următoarea tranşă de fonduri în decembrie, Roma trebuie să îndeplinească 55 de obiective noi, despre care un oficial de partid a spus că ar trebui ajustate. Bruxelles-ul a declarat că este posibilă doar o ajustare fină a planului de redresare convenit.

    Partidul a declarat că nu va pune în pericol accesul la program, dar schimbarea planurilor ar putea pune în pericol fondurile, în valoare de 19 miliarde de euro (18,3 miliarde de dolari) sau 1% din PIB, a declarat economistul Rabobank Maartje Wijffelaars înainte de vot.

    3. Ce înseamnă un nou guvern pentru datoria italiană?

    Italia este unul dintre cele mai îndatorate state din lume, cu o datorie ca pondere în produsul intern brut de 151%. Se aşteaptă ca acest raport să scadă în acest an, dar ar putea totuşi să crească dacă plăţile fondurilor UE nu vor fi efectuate, afectând creşterea economică.

    Îngrijorarea legată de datoria italiană a împins randamentele obligaţiunilor pe 10 ani peste 4% . Moody’s şi S&P au redus perspectivele ratingului Italiei după ce Mario Draghi a demisionat din funcţia de prim-ministru în iulie.

    „Ne aşteptăm la o reacţie mai degrabă atenuată a pieţei în ceea ce priveşte marja de credit a BTP-urilor pe termen scurt, deoarece rezultatul alegerilor a fost în mare parte în conformitate cu aşteptările”, au declarat strategii UniCredit, adăugând că este posibilă şi o anumită acoperire pe termen scurt.

    4. Şi-ar putea activa Banca Centrală Europeană instrumentul antifragmentaţie?

    Creşterea costurilor de împrumut în Italia, ţară puternic îndatorată, testează hotărârea BCE de a limita tensiunile de pe piaţa obligaţiunilor.

    Alegerile din Italia fuseseră considerate un obstacol pe termen scurt în calea activării de către BCE a Instrumentului de protecţie a transmiterii (TPI) – un nou instrument menit să împiedice costurile de împrumut ale statelor mai slabe să se îndepărteze prea mult de cele ale Germaniei, ţară cu rating de top, fără a fi vina lor.

    Nu se aşteaptă ca BCE să folosească TPI în curând, dar prezenţa sa ar trebui să ajute la susţinerea obligaţiunilor italiene.

    5. Ce vor însemna rezultatele pentru băncile italiene?

    Sectorul este într-o formă mai bună decât în momentul alegerilor din 2018, când retorica anti-euro a partidelor populiste a zdruncinat investitorii.

    Băncile italiene au o bază de capital mai solidă şi sunt mai puţin expuse la stresul suveran decât erau în urmă cu un deceniu. Evaluările ieftine, ratele în creştere şi comentariile liniştitoare ale lui Meloni, favorabile UE, înseamnă, de asemenea, că creditorii italieni par atractivi, spun analiştii şi investitorii.

    Dar, în cele din urmă, perspectivele economice vor fi cele care vor prevala, iar în condiţiile în care riscurile de recesiune sunt în creştere, pariul pe bănci ar putea fi riscant. Acţiunile bancare italiene au depăşit luni dimineaţă băncile din zona euro.

  • Italia va reduce prognoza de creştere economică pentru 2023 la puţin peste 0,5% – surse

    Guvernul demisionar al lui Mario Draghi se pregăteşte să reducă estimarea de creştere economică pentru 2023 la puţin peste 0,5%, în condiţiile în care criza energetică apasă asupra celei de-a treia economii din zona euro, anunţă Reuters, care citează surse anonime.

    Trezoreria estimează că produsul intern brut (PIB) ar urma să crească cu 3,3 sau 3,4% în acest an, în creştere faţă de ţinta de 3,1% care a fost stabilită în aprilie.

    Pentru 2023, guvernul vede o creştere a PIB-ului de 0,6-0,7%, mult sub ţinta anterioară de 2,4%, au declarat două surse familiare cu acest subiect, avertizând că estimările sunt încă supuse unor modificări din cauza perspectivelor tot mai incerte.

    Draghi a alocat deja aproximativ 66 de miliarde de euro din ianuarie pentru a încerca să atenueze impactul creşterii facturilor la electricitate şi gaze asupra firmelor şi familiilor.

    Succesorul său, în urma alegerillor generale de duminică, va trebui probabil să meargă pe aceeaşi cale.

    Italia intenţionează să îşi confirme obiectivul de deficit bugetar pentru 2022 la 5,6% din PIB stabilit în aprilie, a declarat săptămâna trecută ministrul Economiei, Daniele Franco. O creştere economică mai mică decât se aştepta va împinge deficitul fiscal de anul viitor peste ţinta anterioară de 3,9%.

    Previziunile vor fi cuprinse în Documentul economic şi financiar (DEF) al Trezoreriei, care va fi publicat până la 27 septembrie.

    Italia ar trebui să trimită proiectul de buget la Bruxelles până la jumătatea lunii octombrie pentru aprobare, dar sursele au declarat că timpul necesar pentru formarea unui nou guvern ar putea însemna o întârziere în acest an.

    Naţionalista Giorgia Meloni, principala candidată pentru a deveni următorul prim-ministru al Italiei, plănuieşte reduceri de taxe de mai multe miliarde de euro în bugetul 2023 pentru a stimula creşterea economică, a declarat consilierul său economic.

    Într-un interviu acordat Reuters pe 25 august, Meloni a declarat că va respecta regulile bugetare ale Uniunii Europene.

    În condiţiile în care inflaţia se apropie de un teritoriu cu două cifre, BCE a operat două majorări supradimensionate ale ratelor în iulie şi septembrie şi a promis şi mai multe acţiuni, complicând eforturile Italiei de a îndepărta ameninţarea recesiunii şi de a reduce datoria publică.

    Vârsta de pensionare se numără printre principalele probleme cu care se confruntă noul guvern în primul său buget.

    Un regim temporar care le permite oamenilor să se pensioneze la 64 de ani expiră anul acesta, iar vârsta de pensionare va creşte la 67 de ani la 1 ianuarie, conform unei reforme nepopulare din 2011, pe care liderul Ligii, Matteo Salvini, un aliat al lui Meloni în blocul de dreapta, vrea să o elimine.

    Ca o provocare suplimentară, Roma trebuie să ajusteze în fiecare an pensiile la preţurile de consum. În iunie anul trecut, Trezoreria a declarat că factura pensiilor va creşte anul viitor la 16,2% din PIB, de la 15,7% preconizat în 2022, din cauza inflaţiei.

  • Italia va reduce încălzirea pe timpul iernii pentru a face economii la gaze

    Italia intenţionează să reducă temperatura în locuinţe şi companii, în timpul iernii, pentru a reduce cantitatea de gaz pe care o utilizează şi pentru a diminua riscurile legate de oprirea totală a fluxurilor de gaz rusesc, scrie Reuters.

    Italia importa aproximativ 40% din gazele consumate din Rusia înainte de începerea conflictului din Ucraina, dar a acţionat rapid pentru a căuta surse alternative de aprovizionare şi pentru a-şi reduce dependenţa de Moscova.

    Conform unui plan guvernamental anunţat marţi, temperatura în blocurile de apartamente şi în alte clădiri publice va fi reglementată la 19 grade Celsius, cu un grad Celsius mai puţin decât până acum. În spaţiile industriale temperatura va fi stabilită la 17C.

    De asemenea, încălzirea va fi pornită cu o oră mai puţin în fiecare zi.

    Roma este, de asemenea, în discuţii cu lobby-ul industrial Confindustria pentru a conveni o reducere suplimentară a consumului de gaz pe bază voluntară, a adăugat acesta.

    Italia speră ca aceste restricţii să reducă consumul de gaze cu 3,2 miliarde de metri cubi în perioada august-martie şi îşi propune să reducă încă 2,1 miliarde de metri cubi prin utilizarea de combustibili alternativi pentru a genera electricitate.

    Acest lucru ar putea fi completat de alte măsuri care să încurajeze utilizatorii individuali şi întreprinderile să reducă consumul, ceea ce înseamnă că cererea totală ar putea scădea cu 15%, în conformitate cu planurile mai largi ale Uniunii Europene.

    Italia şi-a umplut depozitele de gaze la 83% din capacitate de la începutul lunii septembrie, se mai arată în document, pentru a se aproviziona înainte de lunile mai reci.

  • Criza energiei: Italia îşi va îndemna locuitorii să-şi dea căldura mai încet la iarnă

    Guvernul italian va cere publicului să-şi reducă încălzirea centrală cu un grad şi să o oprească o oră în plus în fiecare zi în iarnă, în linie cu noile planuri de economisire a energiei decise de acesta, relatează The Local.

    Oficialii au respins o sugestie privitoare la întoarcerea copiilor la şcoala online pentru economisirea energiei în şcoli.