Tag: israel

  • Creşte numărul victimelor din Israel. Zeci de oameni au murit, sute sunt răniţi

    Cel puţin 40 de israelieni fost ucişi şi aproximativ 740 au fost răniţi, a anunţat canalul local de ştiri N12. Majoritatea răniţilor sunt trataţi în spitale locale şi cel puţin 77 sunt în stare critică.

    Sâmbătă dimineaţa, în mai multe oraşe israeliene au fost văzute coloane mari de fum negru. Sirenele de raid aerian au răsunat în sudul şi centrul Israelului, iar în oraşele Tel Aviv, Ashkelon, Yavne şi Kfar Aviv au avut loc explozii.

    Ministrul israelian al apărării a declarat că Hamas a „lansat un război” şi că trupele sale „luptă împotriva inamicului în mai multe locuri”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat prin intermediul unui comunicat că „suntem în război şi vom câştiga, inamicul nostru va plăti un preţ pe care nu l-a cunoscut niciodată”.

    Ca represalii la incursiune, forţele aeriene israeliene au confirmat că zeci de avioane de luptă ale Israelului (FDI) au lovit o serie de unităţi militare şi centre de comandă operaţionale ale Hamas în Fâşia Gaza.

    198 de palestinieni au murit în urma loviturilor aeriene israeliene din Fâşia Gaza, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii din zona menţionată, potrivit Sky News. Oficialii au adăugat că cel puţin 1.610 persoane au fost rănite în urma atacurilor.

    Aproximativ 50 de ostatici israelieni sunt deţinuţi de Hamas în apropierea graniţei cu Gaza, a anunţat canalul de ştiri israelian N12. Se pare că ostaticii se află la Be’eri, în nord-vestul deşertului Negev.

  • La 50 de ani de la războiul Yom Kippur, Israelul este atacat: Teroriştii palestinieni din Fâşia Gaza au lansat sâmbătă dimineaţă baraje de rachete asupra sudului şi centrului Israelului

    Atacurile surpriză cu rachete şi infiltraţii ale Hamas asupra Israelului au loc la 50 de ani de la Războiul din 1973, un atac surpriză al vecinilor arabi ai Israelului, care a început la 6 octombrie 1973, informează site-ul de ştiri CNN World.

    Israelul numeşte războiul Războiul de Yom Kippur, deoarece blitzul a început în Yom Kippur, cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc. Evreii respectă de obicei această zi prin post şi pocăinţă pentru păcatele din anul precedent. În mare parte din lumea arabă, este cunoscut sub numele de Războiul din 6 octombrie şi este considerat o victorie.

    Conflictul a început cu Egiptul şi Siria, care au trimis trupe în speranţa că vor putea recuceri teritoriile din Înălţimile Golan şi Peninsula Sinai, confiscate anterior de Israel în Războiul de Şase Zile din iunie 1967.

    Arabia Saudită, Kuweit, Libia, Algeria, Tunisia, Sudan, Maroc şi Iordania au ajutat Egiptul şi Siria cu trupe, asistenţă financiară şi arme. Uniunea Sovietică a transportat pe calea aerului provizii către combatanţii arabi, în timp ce Statele Unite au oferit ajutor Israelului.

    Războiul s-a încheiat cu trupele israeliene apropiindu-se de Damasc şi cu o întreagă armată egipteană încercuită.

     

  • Ciolacu: Cerem ca atacurile împotriva Israelului să înceteze imediat

    „Veşti groaznice vin din Israel în această dimineaţă. Suntem în deplină solidaritate cu Israelul şi condamnăm atacurile cu rachete împotriva Israelului. Transmitem condoleanţe familiilor şi cerem ca aceste atacuri să înceteze imediat”, a transmis prim-ministrul.

    Zeci de rachete au fost trase dinspre Fâşia Gaza spre Israel sâmbătă dimineaţa. Atacul pune capăt unui armistiţiu respectat în mare parte până acum, după sfârşitul războiului de cinci zile din luna mai. În Israel, sirenele au răsunat în mai multe oraşe din jurul teritoriului palestinian, dar şi mai în nord şi est, potrivit armatei israeliene.

    Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat că mişcarea islamistă palestiniană Hamas a declanşat “un război împotriva statului Israel”, iar liderul braţului armat al mişcării Hamas a anunţat declanşarea „Operaţiunii Potopul Al-Aqsa” împotriva Israelului.

  • Israelul intră în stare de alertă de război după ce mişcarea islamistă Hamas a lansat un atac

    Teroriştii palestinieni din Fâşia Gaza au lansat sâmbătă dimineaţă baraje de rachete asupra sudului şi centrului Israelului, declanşând sirenele în numeroase oraşe, anunţă Times of Israel.

    Asediul a început în zorii zilei, în timp ce copiii mergeau la şcoală: «A început operaţiunea „potop al-Aqsa”.

    Israelul adună rezervişti pentru luptă, în timp ce soldaţi din Tel Aviv au fost capturaţi.

    Cel puţin cinci persoane au fost rănite şi una a decedat, citează Monitorul Apărării. Sirenele de avertizare „Red Alert” au fost activate în Tel Aviv, la aproximativ 70 de kilometri de Fâşia Gaza, precum şi în Sde Boker, Arad şi Dimona, în sud, de asemenea, la peste 70 de kilometri distanţă. Explozii au fost auzite de locuitorii din aceste zone.

    UPDATE 13:42 – Ciolacu: Sunt 790 de pelerini români în Israel. Căutăm soluţii să-i aducem acasă

    Sunt 790 de pelerini români în acest moment în Israel, spune premierul Marcel Ciolacu. Alături de ministrul de Externe, acesta caută soluţii să-i aducă acasă.

    „Împreună cu doamna ministru de Externe căutăm variantele ca să-i aducem cât mai repede acasă. După cum bine ştiţi, în acest moment sunt închise toate aeroporturile din Israel”, a spus, sâmbătă, Ciolacu, întrebat dacă vreun român din Israel a cerut ajutorul autorităţilor române.

    Deocamdată, spune premierul, s-a dat o avertizare de stare de război: „vom vedea evoluează lucrurile”.

    Prim-ministrul a precizat că nu este niciun român rănit sau în zona directă de conflict.

    Întrebat despre situaţia din Mioveni, unde PSD Argeş a decis excluderea din partid a primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu, după ce acesta a fost ridicat de DNA, acuzat că a luat bani pentru angajarea unei doctoriţe la spital, Ciolacu a precizat că nu a fost amânată, sâmbătă, vreo decizie.

    „Printre cei 790 de români este şi domnul preşedinte Mînzînă (Ion Mînzînă, preşedinte al Consiliului Judeţean şi al PSD Argeş – n.r.) în Israel şi este normal să aşteptăm să vină acasă, pentru că este o organizaţie în cadrul organizaţiei judeţene Argeş şi nu pot lua o decizie în lipsa preşedintui”, a spus Ciolacu.

    Întrebat, mai departe, cum a văzut mesajul de susţinere de la Mioveni, după ce a transmis că nu se mai acceptă corupţi în PSD, Ciolacu a răspuns: „Un moment de emoţie. Şi am văzut cu toţii că au depăşit şi acest moment după decizia magistraţilor de arestare pe 30 de zile”.

    PSD Mioveni îşi exprimase „susţinerea totală” faţă de primarul Ion Georgescu, considerând decizia de excludere a acestuia din partid „pripită şi fără fundament”.

    UPDATE 13:12 – Alertă de călătorie. MAE le cere românilor care vor să plece în Israel să îşi reprogrameze călătoria

    MAE atenţionează românii care intenţionează să călătorească în Israel să îşi reprogrameze călătoria.

    Având în vedere evenimentele recente care au constat în lansarea unui număr mare de rachete din Fâşia Gaza către teritoriul statului Israel şi declaraţia oficială a acestui stat privind mobilizare de lupta a armatei israeliene, Ministerul Afacerilor Externe recomandă românilor care se află sau tranzitează acest stat să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale, să se adăpostească în clădiri şi, când situaţia va permite, părăsirea ţării.

    Totodată, MAE atenţionează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Israel să îşi reprogrameze călătoria.

    Cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Israel sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Tel Aviv şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare şi propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://telaviv.mae.rohttps://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica „Sfaturi de călătorie” şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

    Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă, transmite ministerul.

    UPDATE 12:59 – Cel puţin 22 de persoane au fost ucise de la începutul atacului masiv al grupării teroriste Hamas

    Cel puţin 22 de persoane au fost ucise de la începutul atacului masiv al grupării teroriste Hamas, susţine Magenul David Adom. Peste 70 de persoane sunt rănite grav. De asemenea, preşedintele consiliului regional Shaar ha-Negev a fost ucis într-un schimb de focuri. 

    Serviciul de urgenţă Magen David Adom spune că cel puţin 22 de persoane au fost ucise de la începutul atacului masiv al grupării teroriste Hamas. Există peste 70 de persoane grav rănite, potrivit unui purtător de cuvânt.

    Celulele teroriste ale grupării din Gaza s-au infiltrat în mai multe comunităţi din sudul ţării.

    Se aşteaptă ca bilanţul victimelor să crească, notează Times of Israel.

    De asemenea, preşedintele consiliului regional Shaar ha-Negev, Ofir Liebstein, a fost ucis în timpul luptelor cu teroriştii Hamas sâmbătă dimineaţă, conform autorităţilor locale.

    “Ofir a fost ucis când a mers să apere un oraş în timpul atacului terorist”, precizează consiliul.

    Adjunctul şefului consiliului, Yossi Keren, îi ţine în prezent locul.

    Times of Israel notează şi că Hamas publică imagini care arată cum membrii săi capturează mai mulţi soldaţi israelieni în timpul unui atac asupra unei baze militare de la graniţa cu Fâşia Gaza.

    Alte clipuri care circulă online pretind că arată civili israelieni luaţi ostatici de grupul terorist.

    UPDATE Atacul efectuat cu 5.000 de rachete, revendicat de Hamas

    Mohammed Deif, liderul aripii militare Hamas din Gaza, a declarat că „5.000 de rachete au fost lansate asupra Israelului sâmbătă dimineaţa pentru a începe Operaţiunea Furtuna Al-Aqsa”. Israelul a raportat şi o infiltrare din Gaza. Deif, care apare rar în public, a vorbit într-un mesaj video

    UPDATE Operaţiune militară împotriva Israelului

    Armata israeliană raportează apoi pătrunderea „un număr nespecificat de soldaţi” la graniţe, în timp ce Hamas declară că a început o nouă operaţiune militară împotriva Israelului. Ieri, zeci de mii de susţinători ai Jihadului Islamic s-au adunat pe străzile din Gaza pentru a sărbători aniversarea înfiinţării mişcării.

    UPDATE Armata Israelului „este gata de război”

    Între timp, armata israeliană spune că este „gata de război” şi loveşte ţinte în Fâşia Gaza, în timp ce sirenele raidului aerian sună în Ierusalim. Sunetele a cel puţin trei explozii s-au auzit în timp ce Israelul desfăşura apărare antirachetă. Atacul asupra Ierusalimului este considerat o escaladare gravă de către Israel.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Aripa armată a Hamas a anunţat că a lansat operaţiunea “Operaţiunea de la Al-Aqsa”

    Aripa armată a Hamas a declarat că a început “Operaţiunea Al-Aqsa Flood”, potrivit AFP.

    “Am decis să punem capăt tuturor crimelor ocupaţiei (Israelului), timpul lor de a se dezlănţui fără a fi traşi la răspundere a luat sfârşit”, a declarat gruparea.

    “Anunţăm Operaţiunea <Al-Aqsa Flood> şi am lansat, în prima lovitură de 20 de minute, peste 5.000 de rachete”.

    Armata israeliană afirmă că a declarat “starea de pregătire pentru război”.

    “În ultima oră, a început un tir masiv de rachete spre teritoriul israelian dinspre Gaza, iar teroriştii au pătruns pe teritoriul israelian în mai multe locuri diferite”, se arată într-un comunicat al platformei de socializare X a armatei israeliene.

    “Hamas … care se află în spatele acestui atac, va suporta rezultatele şi responsabilitatea pentru aceste evenimente”, se mai arată în comunicat.

    Bărbaţi palestinieni înarmaţi s-au infiltrat în zone din sudul Israelului şi baraje de rachete au fost lansate sâmbătă din Fâşia Gaza, într-un atac surpriză revendicat de mişcarea islamistă Hamas, anunţă Reuters.

    Mohammad Deif, un comandant militar de rang înalt al Hamas, a anunţat începutul operaţiunii într-o emisiune difuzată de mass-media Hamas, făcând apel la palestinienii de pretutindeni să lupte.

    “Aceasta este ziua celei mai mari bătălii care pune capăt ultimei ocupaţii de pe pământ”, a spus el, adăugând că au fost lansate 5.000 de rachete.

    Presa israeliană a relatat că bărbaţi înarmaţi au deschis focul asupra trecătorilor în oraşul Sderot, în sudul Israelului, iar imaginile care circulă pe reţelele de socializare par să arate confruntări pe străzile oraşului.

    “Un număr de terorişti s-au infiltrat pe teritoriul israelian din Fâşia Gaza”, a declarat armata într-un comunicat, adăugând că locuitorilor din zona din jurul Fâşiei Gaza li s-a spus să rămână în casele lor.

    Biroul premierului Benjamin Netanyahu a declarat că acesta se va întâlni cu oficiali de top din domeniul securităţii în următoarele ore.

  • Gafa „calomnioasă şi plină de ură” a unui prezentator BBC către fostul premier israelian: „Forţele israeliene sunt fericite să ucidă copii”

    Jurnalista, Anjana Gadgil, îi lua marţi un interviu lui Bennett despre incursiunea forţelor de apărare israeliene din această săptămână în oraşul palestinian Jenin din Cisiordania.
    Doisprezece palestinieni, inclusiv mai mulţi copii, şi un israelian au fost ucişi în operaţiunea care a durat două zile.
    Aproape de începutul interviului de 8 minute, Gadgil a spus: „Terorişti, dar şi copii. Forţele israeliene sunt fericite să ucidă copii”.
    BBC şi-a cerut scuze pentru un interviu difuzat în care unul dintre prezentatorii săi i-a spus fostului premier israelian Naftali Bennett că „forţele israeliene sunt fericite să ucidă copii”, relatează JTA.

    Jurnalista, Anjana Gadgil, îi lua marţi un interviu lui Bennett despre incursiunea forţelor de apărare israeliene din această săptămână în oraşul palestinian Jenin din Cisiordania. Doisprezece palestinieni, inclusiv mai mulţi copii, şi un israelian au fost ucişi în operaţiunea care a durat două zile.

    Israelul a desfăşurat operaţiunea pentru a eradica celulele teroriste din oraş şi susţine că toţi palestinienii morţi, indiferent de vârstă, erau militanţi. Aproape de începutul interviului de 8 minute, Bennett a repetat acest mesaj, la care Gadgil a răspuns: „Terorişti, dar şi copii. Forţele israeliene sunt fericite să ucidă copii”.

    Bennett a răspuns: „Este remarcabil că spui asta, pentru că ei ne ucid pe noi. Acum, dacă există un palestinian de 17 ani care trage în familia ta, Anjana, ce este el?”. Remarcile lui Gadgil au atras condamnarea din partea mai multor grupuri şi personalităţi publice. Consiliul Deputaţilor Evreilor Britanici, o organizaţie comunitară, a declarat că este „îngrozit” de declaraţia ei şi că va lua legătura cu BBC din cauza a ceea ce a numit „o încălcare clară a propriilor orientări ale corporaţiei”. Liga Anti-Defăimare a calificat remarca drept „calomnioasă şi plină de ură” şi a spus că „vorbeşte despre o prejudecată anti-israeliană susţinută în cadrul principalelor instituţii media”.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

    Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.

    Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

    În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

    Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

    Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

    Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

    Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

    Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

    Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.

    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

    Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

    În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.

    În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

    Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective

    Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

  • Proteste în Israel faţă de revizuirea sistemului judiciar înainte de a 75-a zi a independenţei

    Zeci de mii de israelieni s-au alăturat protestelor împotriva planurilor premierului Benjamin Netanyahu de a înăspri controlul asupra Curţii Supreme, înainte de ziua independenţei Israelului, care marchează 75 de ani de la înfiinţarea statului evreu, relatează Reuters.

    Planurile luii Benjamin Netanyahu au fost suspendate luna trecută în faţa unui val de greve şi demonstraţii în masă. Cele mai recente proteste împotriva acestora au loc în contextul în care israelienii urmează să marcheze atât Ziua independenţei israeliene, cât şi Ziua memorială israeliană, care îi comemorează pe cei ucişi în războaiele din Israel şi în atacuri teroriste.

    „Tatăl meu a fost ucis în Războiul de Yom Kippur”, a declarat pentru Reuters fotograful Miri Pinchuk, în vârstă de 53 de ani. „Şi-a dat viaţa pentru această ţară, pentru că a fost crescut şi el cu credinţa că va fi o democraţie”.

    Propunerile ar oferi guvernului un control efectiv asupra numirii judecătorilor Curţii Supreme şi ar permite parlamentului să anuleze multe decizii ale instanţei. Ele au provocat una dintre cele mai mari crize interne din istoria recentă a Israelului.

    Guvernul îi acuză pe judecătorii activişti că uzurpă tot mai mult rolul parlamentului şi spune că revizuirea este necesară pentru a restabili echilibrul între sistemul judiciar şi politicienii aleşi.

    Criticii spun că aceasta va elimina controalele şi echilibrele vitale care stau la baza unui stat democratic şi va da putere necontrolată guvernului.

    „Există această propoziţie din Biblie, din lamentaţia lui David, care spune „Cum au căzut eroii?”. Şi, de fapt, întrebarea se transformă acum, în loc de „Cum au căzut eroii?”, în „Pentru ce?””, a declarat pentru Reuters avocatul David Gilat, în vârstă de 63 de ani.

    Un sondaj de opinie publicat vineri de televiziunea publică israeliană a constatat că planurile sunt profund nepopulare, 53% dintre respondenţi considerând că planurile vor dăuna ţării. În plus, 60% dintre israelieni au declarat că guvernul nu îi reprezintă, iar 48% cred că situaţia din ţară va continua să se înrăutăţească.

    În centrul Tel Avivului, pentru a 16-a săptămână consecutivă, mulţimile s-au adunat sâmbătă în semn de sfidare faţă de planurile pe care le consideră o ameninţare existenţială la adresa democraţiei israeliene. Aceştia fluturau steagurile israeliene albastre şi albe care au devenit un semn distinctiv al protestelor din ultimele trei luni.

  • Israelul sună alarma după atacurile cu rachete lansate din Liban şi înăspreşte toate măsurile de securitate

    Guvernul Israelului a decis intensificarea măsurilor de securitate la nivel naţional, după atentatul produs vineri în Cisiordania şi după o serie de atacuri cu rachete lansate de facţiuni palestiniene din sudul Libanului şi din Fâşia Gaza.

    Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării, a anunţat măsuri suplimentare de securitate pe toate drumurile naţionale şi regionale, precum şi în jurul tuturor comunităţilor, mai ales în zona coloniilor evreieşti din Cisiordania, informează site-ul Ynetnews.com.

    Două femei israeliene au fost ucise într-un atac armat comis vineri în apropierea unei colonii evreieşti din Cisiordania, iar armata israeliană a început convocarea rezerviştilor, un semnal privind intensificarea operaţiunilor militare, pe fondul tensiunilor cu grupuri islamiste palestiniene.

    Două surori israeliene în vârstă de peste 20 de ani, care circulau cu un vehicul, au fost împuşcate mortal, vineri, într-un atac comis pe o şosea din nordul Cisiordaniei, în apropierea coloniei evreieşti Hamra. Mama celor două femei, aflată în acelaşi vehicul, este în stare critică.

    Organizaţia islamistă palestiniană Hamas a comunicat că atacul armat este “o reacţie naturală faţă de crimele israeliene asupra Moscheii Al-Aqsa şi faţă de agresiunea barbară asupra Libanului şi Fâşiei Gaza”.

    Pe fondul amplificării tensiunilor, armata israeliană a anunţat începerea convocării unui număr nespecificat de militari rezervişti, în principal piloţi.

    Tensiunile israelo-palestiniene au atins cote extreme în ultimele zile. Armata israeliană a atacat poziţii ale grupului islamist Hamas din sudul Libanului şi din Fâşia Gaza, ca ripostă la zeci de atacuri cu rachete. Joi după-amiază, 34 de rachete au fost lansate de facţiuni pro-palestiniene din sudul Libanului spre nordul Israelului. Cel puţin două persoane au fost rănite. În cursul nopţii, militanţi Hamas au lansat 44 de rachete din Fâşia Gaza spre Israel. Serviciile de informaţii militare din Israel cred că atacurile din sudul Libanului au fost lansate de militanţi Hamas care locuiesc în tabere de refugiaţi.

    “Israelul nu va permite organizaţiei teroriste Hamas să activeze în sudul Libanului şi consideră statul Liban responsabil pentru orice atac lansat de pe teritoriul său”, a anunţat armata israeliană. Guvernul de la Beirut a condamnat atacurile lansate de pe teritoriul libanez spre Israel.

    Violenţele s-au intensificat după o intervenţie a serviciilor de securitate israeliene în zona Esplanadei Moscheilor din Ierusalim. Autorităţile israeliene au descins acum două zile în Moscheea Al-Aqsa, folosind grenade anti-protest şi gloanţe de cauciuc împotriva unor palestinieni violenţi. Cel puţin 50 de palestinieni au fost răniţi. Operaţiunea israeliană în zona Esplanadei Moscheilor (Muntele Templului, conform Israelului) a avut loc în timpul postului musulman al Ramadanului. Israelul celebrează, începând de miercuri seară, Paştele iudaic.

  • Tensiunile ating cote alarmante. Zeci de rachete au fost lansate din Liban spre Israel. Premierul israelian a sunat alarma şi a convocat o întrunire de urgenţă cu liderii forţelor armate

    Zeci de rachete au fost lansate, joi, de militanţi islamişti din sudul Libanului spre nordul Israelului, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a convocat de urgenţă o reuniune cu principalii comandanţi militari şi directori ai serviciilor de securitate.

    Cel puţin 34 de rachete au fost lansate din sudul Libanului spre zone din regiunea israeliană Galileea. Numeroase rachete au fost interceptate de sistemele antibalistice israeliene, dar cel puţin cinci au căzut pe teritoriul israelian, afirmă oficiali citaţi de cotidianul The Times of Israel.

    Cel puţin două persoane au fost rănite şi sunt daune la unele clădiri.

    Armata israeliană a ripostat cu obuze de artilerie asupra unor poziţii militare situate în apropierea oraşului libanez Tir.

    Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a convocat de urgenţă o şedinţă de Guvern la nivelul departamentelor pentru apărare şi securitate.

    Serviciile secrete israeliene suspectează că atacurile cu rachete au fost lansate de militanţi ai grupului fundamentalist şiit Hezbollah, activ în sudul Libanului. Dar mişcarea Hezbollah a negat implicarea în atacuri, astfel că nu este exclusă posibilitatea unei acţiuni a grupurilor militante palestiniene din Liban.

    Atacurile cu rachete intervin pe fondul escaladării tensiunilor, după o serie de raiduri israeliene împotriva palestinienilor şi după atacuri israeliene asupra unor poziţii antiiraniene din Siria. Armata israeliană a intensificat operaţiunile în Cisiordania şi în Ierusalimul de Est, după o serie de atacuri palestiniene. Miercuri, serviciile de securitate israeliene au intervenit în Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, folosind grenade anti-protest şi gloanţe de cauciuc împotriva unor palestinieni violenţi. Cel puţin 50 de palestinieni au fost răniţi, iar grupul islamist Hamas, care deţine controlul asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza, a lansat mai multe rachete spre Israel. Armata israeliană a efectuat, în replică, raiduri aeriene în Fâşia Gaza.

    Operaţiunea israeliană în zona Esplanadei Moscheilor (Muntele Templului, conform Israelului) a avut loc în timpul postului musulman al Ramadanului. Israelul celebrează, începând de miercuri seară, Paştele iudaic.