BusinessMagazin

Tag: irak

  • Oficiali irakieni declară că liderul Stat Islamic NU se afla, cel mai probabil, în convoiul bombardat duminică

    Armata din Irak a spus că Baghdadi a fost îmbarcat într-o maşină după asaltul lansat asupra membrilor organizaţiei sale, care a avut loc într-un oraş din apropiere de graniţa siriană.

    Ofiţeri de securitate au spus că informaţii preliminare indică acum faptul că în convoi se aflau persoane de rang inferior din cadrul organizaţiei Stat Islamic, condus de Abu Saad al-Karbouli, un poliţist din cadrul grupării.

    Unul dintre ofiţeri a spus că după analizarea tuturor informaţiilor primite de la surse, există o posibilitate mai mare ca în convoi să nu se fi aflat Abu Bakr al-Baghdadi. “Încă derulăm eforturi extinse pentru a clarifica situaţia”, a adăugat acesta.

    Localnici şi surse medicale au declarat anterior, de asemenea, că liderul organizaţiei, Abu Bakr al-Baghdadi, nu pare să fie printre cei ucişi.

    Forţele aeriene irakiene au bombardat duminică un convoi cu care se presupunea că se deplasa liderul grupării teroriste Stat Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, în provincia Anbar, a informat un comunicat al armatei. “Forţele aeriene irakiene au bombardat convoiul teroristului Abu Bakr al-Baghdadi în timp ce se îndrepta spre Karabla, pentru a participa la o reuniune cu comandanţii SI”, se arăta în comunicat.

    Karabla este un oraş din provincia irakiană Anbar, un fief al grupării Stat Islamic.

    Armata a precizat că forţele aeriene au bombardat de asemenea locul în care Baghdadi urma să se întâlnească cu comandanţii grupării Stat Islamic, în apropiere de frontiera siriană.

    Un luptător al grupării SI, contactat telefonic, a declarat însă că nu poate confirma dacă Baghdadi se afla în convoiul bombardat, dar a adăugat că gruparea va continua să lupte, indiferent de soarta sa: “Chiar dacă a fost transformat în martir, nu va afecta Statul Islamic. Vom pierde un lider, dar sunt mii de Baghdadi”, a afirmat luptătorul. “În fiecare minut se naşte câte un lider în Statul Islamic”, a adăugat el.

    Informaţii potrivit cărora al-Baghdadi a fost vizat de atacuri aeriene au mai aparăut de două ori în ultimul an. În noiembrie, oficialii irakieni au afirmat că acesta a fost rănit într-un raid aerian. În martie, Ministerul irakian de Interne a anunţat că forţele aeriene irakiene l-au rănit pe al-Baghdadi într-un atac aerian asupra oraşului Al-Qaem. De fiecare dată, însă, pe reţelele de socializare au apărut înregistrări audio cu al-Baghdadi, la numai câteva zile după raidurile respective.

    În octombrie 2011, Statele Unite l-au catalogat oficial pe al-Baghdadi drept “terorist” şi au oferit o recompensă de zece milioane de dolari pentru informaţii care conduc la capturarea sau uciderea sa.

    Gruparea Stat Islamic a ocupat teritorii vaste în Siria şi Irak, unde a proclamat un califat. Baghdadi susţine că a acceptat jurămintele de credinţă din partea mai multor susţinători din Libia, Egipt, Yemen, Arabia Saudită şi Algeria.

  • Enciclopedia terorismului: Ce este şi ce vrea Statul Islamic?

    În iunie 2014, gruparea a declarat în mod oficial înfiinţarea unui „califat“, un stat guvernat în concordanţă cu legea islamică, sau Sharia, de către reprezentantul lui Dumnezeu pe Pământ, califul. Organizaţia a cerut musulmanilor din întreaga lume să jure supunere liderului Statului Islamic, Ibrahim Awad Ibrahim al-Badri al‑Samarrai, cunoscut mai degrabă sub numele de Abu Bakr al-Baghdadi.

    Statul Islamic a cerut şi altor grupări jihadiste din lume să îi accepte autoritatea supremă, iar multe dintre acestea au făcut deja acest lucru, între ele fiind şi mai multe ramificaţii ale reţelei al-Qaeda.

    Organizaţia Stat Islamic vrea să elimine obstacolele din calea reinstaurării domniei lui Dumnezeu pe Pământ şi să apere comunitatea musulmană, sau umma, de infideli şi apostaţi. Gruparea a salutat perspectiva unei confruntări directe cu coaliţia condusă de Statele Unite, văzută ca o prevestire a confruntării finale dintre musulmani şi inamicii lor, descrisă în profeţiile apocaliptice islamice.

    Statul Islamic îşi datorează existenţa defunctului Abu Musab al-Zarqawi, un iordanian care a înfiinţat Tawhid wa al-Jihad în 2002. Un an după invazia americană în Irak, Zarqawi a jurat credinţă lui Osama bin Laden şi a format al-Qaeda în Irak (AQI), care a devenit o forţă majoră pentru insurgenţă.

    După moartea lui Zarqawi în 2006, AQI a creat o organizaţie umbrelă, Statul Islamic în Irak (ISI), care a fost slăbită în mod constant de trupele americane şi de crearea consiliilor Sahwa (Deşteptare), de către triburile arabilor suniţi care i-au respins brutalitatea.

    Baghdadi, fost deţinut american, a devenit lider în 2010 şi a început să reconstruiască ISI. Până în 2013, ISI a comis din nou zeci de atacuri pe lună în Irak. Organizaţia s-a alăturat totodată rebelilor care luptă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, înfiinţând Frontul al-Nusra.

    În aprilie 2013, Baghdadi a anunţat unirea forţelor sale din Irak şi Siria şi crearea Statului Islamic din Irak şi Levant (ISIS). Liderii al-Nusra şi al-Qaeda au respins mişcarea, dar luptătorii loiali lui Baghdadi Baghdadi s-au desprins de al-Nusra şi au ajutat ca ISIS să rămână în Siria. La sfârşitul lui decembrie 2013, ISIS şi-a concentrat din nou atenţia în Irak şi a profitat de blocajul politic dintre guvernul condus de şiiţi şi minoritatea suniţilor arabi. Cu ajutorul triburilor şi foştilor susţinători ai lui Saddam Hussein, ISIS a preluat controlul asupra oraşului Falluja din centrul Irakului. În iunie 2014, ISIS a cucerit oraşul Mosul din nordul ţării, iar apoi a avansat spre Bagdad, masacrându-şi adversarii şi ameninţând să eradicheze numeroase minorităţi etnice şi religioase. La sfârşitul acelei luni, după ce şi-a consolidat controlul asupra mai multor zeci de oraşe, ISIS a declarat crearea califatului şi şi-a schimbat numele în Statul Islamic.

    Califul conduce o structură de consilii şi departamente administrative care sunt replicate la nivel regional şi local. Acestea coordonează o serie de funcţii şi servicii care includ securitate şi informaţii, finanţe, media, sănătate şi conflicte de familie sau legale.

    În septembrie 2014, directorul Centrului Naţional pentru Contraterorism din Statele Unite a declarat că Statul Islamic controlează o mare parte din bazinul Tigru-Eufrat, o regiune de o mărime similară cu cea a Marii Britanii, de circa 210.000 de kilometri pătraţi. Şapte luni mai târziu, armata americană a declarat că Statul Islamic a pierdut circa un sfert din teritoriul aflat sub control în Irak, echivalent cu 13.000-15.500 de kilometri pătraţi, dar suprafaţa controlată în Siria a rămas în mare parte neschimbată, pierderile din anumite zone fiind compensate de victoriile obţinute în altele.

    Cu toate acestea, datele nu reflectă neapărat situaţia din teritoriu. În realitate, militanţii Statului Islamic exercită un control deplin numai într-o mică parte din teritoriul respectiv, care include oraşe, drumuri principale, câmpuri petroliere şi facilităţi militare. Membrii grupării au libertate de mişcare în zone în mare parte nelocuite din afara zonelor de control, aşa cum sunt numite de Institutul pentru Studii de Război, dar vor avea probleme să le apere.

    În mod similar, nu este foarte clar cum trăiesc oamenii sub controlul parţial sau total al Statului Islamic din Siria şi Irak. În martie 2015, preşedintele Comitetului Internaţional pentru Crucea Roşie a estimat că este vorba despre peste 10 milioane de oameni dominaţi de ISIS.

  • Mărturia halucinantă a unui român care a trăit opt ani în Orientul Mijlociu. Care este adevăratul pericol acum

    Valul de imigranţi arabi care a ajuns în Europa „a fost transformat într-o adevărată afacere din care unii au numai de câştigat”. Asta susţine Emanuel Peterliceanu, un băimărean de 37 de ani, care a studiat în Irak şi apoi în Siria, iar după ce a petrecut opt ani în Orientul Mijlociu spune că s-a familiarizat cu arabii şi spune că mulţi dintre cei care au ajuns în Europa mint în legătură cu ţara lor de provenineţă, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „În primul rând, nu doar prin prisma faptului că am studiat în Irak sau că am trăit în Siria, ci şi datorită faptului că mă ocup cu integrarea refugiaţilor de doi ani, eu fiind preşedintele Asociaţiei Nord pentru Cooperare şi Integrare, am ajuns să cunosc cultura tuturor ţărilor arabe şi pot spune că sirienii ca popor sunt oameni cu concepţii liberale, riscul ca sirienii să nu se poată integra în societatea europeană este mic.

    În ceea ce ne priveste pe noi, pericolul îl reprezintă organizaţiile teroriste musulmane care au găsit o breşă în sistemul birocratic european şi occidental. Această breşă este tocmai faptul că orice persoană care trece fraudulos graniţa poate să se declare refugiat. Declarându-se refugiat are şanse să primească statutul de refugiat sau în cel mai rău caz de protecţie subsidiară şi implicit paşaport românesc. În cazurile de forţă majoră, cum este cazul Siriei, toate statele lumii sunt obligate să acorde statutul de refugiat oricărui sirian care fuge din calea războiului”, spune băimăreanul, potrivit sursei citate.

  • “Îngerul Morţii”, omul care a declarat război ISIS. Răzbunarea lui, mai TERIFIANTĂ decât decapitările teroriştilor – FOTO, VIDEO

    Si-a abandonat cariera de profesor universitar pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic, iar astazi a devenit cunoscut pentru fraza cu care îşi încheie unele dintre înregistrări, dedicată jihadiştilor: “Illa Tahin” (n.r. în traducere aproximativă “o să vă transformăm în cenuşă”).

    “Îngerul Morţii”, omul care a declarat război ISIS. Răzbunarea lui, mai TERIFIANTĂ decât decapitările teroriştilor – FOTO, VIDEO

  • Oficial american, pentru BBC: Statul Islamic produce şi foloseşte armament chimic în Irak şi Siria

    Statele Unite au identificat cel puţin patru incieente, de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria, în care SI a folosit agenţi ai gazului muştar (iperită), a declarat acest oficial.

    El a precizat că substanţele chimice au fost folosite sub formă pudră.

    O echipă BBC, aflată la frontiera dintre Turcia şi Siria, a văzut dovezi care susţin aceste acuzaţii grave, subliniază postul britanic.

    Washingtonul crede că gruparea are o celulă care se ocupă în mod special de fabricarea acestor arme.

    “Folosesc (gaz) muştar”, a declarat oficialul citat, referindu-se la Statul Islamic. “Ştim acest lucru”, a subliniat el.

    Gaz muştar a fost folosit, probabil, sub formă de pulbere, împreună cu explozivi obişnuiţi, în obuze de mortieră, a precizat oficialul.

    “L-am văzut folosindu-l în cel puţin patru rânduri, de ambele părţi ale frontierei – atât în Irak, cât şi în Siria”, a spus el.

    Atunci când explodează muniţia, combatanţii sunt expuşi prafului respectiv.

    Oficialul citat a declarat că, în opinia comunităţii de informaţii, există trei posibile explicaţii ale modului în care SI şi-a procurat agentul chimic mortal.

    Cea mai plauzibilă, în opinia comunităţii de informaţii, potrivit oficialului citat, este cea potrivit căreia jihadiştii îl produc chiar ei.

    “Apreciem că au o mică celulă de cercetare în domeniul armamentului chimic prin care încearcă (să producă acest tip de armament) şi să-l perfecţioneze”, a declarat acest oficial.

    Potrivit celorlalte teorii, militanţi SI au găsit armament chimic ascuns în Irak sau în Siria.

    Însă este puţin probabil ca militanţii să fi găsit agentul chimic în Irak, este de părere oficialul, deoarece armata americană l-ar fi descoperit, probabil, în timpul campaniei militare de aproape zece ani în această ţară.

    Oficialul apreciază că este puţin probabil, de asemenea, ca militanţii să fi procurat agentul chimic de la regimul sirian înainte ca acesta să fie obligat să-şi predea stocurile, sub ameninţarea unor atacuri aeriene americane în 2013.

    Cea mai verosimilă teorie, în opinia sa, este cea potrivit căreia agentul a fost produs cu ajutorul unor informaţii larg accesibile, subliniind că agentul nu presupune un proces de producere complicat.

    Poziţia Guvernului Statelor Unite este că anchetează acuzaţii cu privire la folosirea de armament chimic în Irak şi Siria, însă oficialul citat a declarat pentru BBC că multe agenţii de informaţii cred, în prezent, că există suficiente dovezi pentru a dovedi acuzaţiile.

    Oficialul citat a solicitat protecţia anonimatului, deoarece nu a fost autorizat să vorbească despre aceste lucruri în mod public, precizează BBC.

    Corespondentul BBC Ian Pannell, care s-a aflat în ultima perioadă în zona frontierei dintre Turcia şi Siria, a văzut noi dovezi ale unor atacuri cu armament chimic comise în Siria – fie de către regim, fie de către rebeli.

    În Siria ar trebui să nu mai existe armament chimic, după ce Guvernul sirian a predat 1.180 de tone de agenţi toxici şi precursori Organizaţiei pentru Interzicerea Armamentului Chimic (OIAC).

    Acest proces a început în octombrie 2013 şi s-a încheiat în iulie anul trecut.

    Potrivit corespondentului BBC, peste 200.000 de oameni au murit de la începutul războiului civil din Siria, în urma protestelor paşnice de la începutul lui 2011, însă numai un mic procent dintre victime au fost ucise în atacuri chimice.

    ONU a lansat luna trecută o anchetă cu scopul de a stabili care indivizi, grupări sau guverne sunt implicate în folosirea unor substanţe chimice ca arme în Siria.

    Tot în august, armata americană a anunţat că teste efectuate asupra unor fragmente de obuze de mortieră folosite în confruntări armate în Irak prezintă urme chimice.

    Generalul american de brigadă Kevin Killea declara, la sfârşitul lui august, că Statele Unite au găsit urme de iperită pe obuze de mortieră folosite de către gruparea Statul Islamic într-un atac împotriva forţelor kurde, în nordul Irakului.

    Însă generalul preciza că testele erau neconcludente şi că erau necesare noi teste.

    El sublinia că iperita este un agent chimic de clasa întâi şi că a fost arareori folosită în afara războaielor chimice.

     

  • Preşedintele Massud Barzani cere PKK să se retragă din Kurdistan după ce Turcia a ucis civili

    “PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) trebuie să ţină câmpul de luptă departe de regiunea (autonomă irakiană) Kurdistan, pentru ca civilii să nu devină victime ale acestui război”, afirmă Biroul preşedintelui regiunii Massud Barzani într-un comunicat.

    Turcia a efectuat sute de raiduri împotriva bazelor grupării rebele kurde în munţi, de o parte şi de alta a frontierei cu Irakul.

    PKK a recunoscut doar câţiva morţi în rândul grupării, însă agenţia oficială turcă de presă Anatolia a scris că este vora despre aproximativ 260 de morţi, fără să citeze vreo sursă.

    Mai mulţi civili au fost ucişi şi răniţi în campania aeriană pe care Ankara a lansat-o săptămâna trecută, în urma unui val de atacuri în Turcia.

    Partidul Democratic din Kurdistan al lui Barzani s-a aflat adesea în conflict cu PKK, dar le-a permis de mult timp luptătorilor grupării să se refugieze de armata turcă în regiunile muntoase de dincoace de frontieră.

    În acelaşi comunicat, Barzani a îndemnat PKK şi Guvernul turc să reia procesul de pace, subminat de recentul val de violenţe.

    “Preşedinţia Kurdistanului este clară în cererea sa ca PKK să-şi ţină bazele militare departe de regiune, pentru a nu oferi Guvernului turc nicio justificare atunci când bombardează civili”, a declarat pentru AFP Kifah Mahmud, un consilier al lui Barzani.

    “Dacă PKK nu avea baze în regiune, Turcia nu ar fi bombardat civili”, a subliniat el.

    “Preşedinţia regiunii a cerut PKK să-şi retragă forţele din zonă, mai ales având în vedere că există un acord între guvernele irakian şi turc care le permite forţelor turce să intre în partea irakiană”, a adăugat Mahmud.

    Ankara şi Bagdadul au semnat în timpul fostului dictator Saddam Hussein un acord privind o “urmărire la cald”, care le permite ambelor părţi să-i “vâneze” pe rebelii kurzi pe o distanţă de până la 15 kilometri pe teritoriul celeilalte ţări.

    Mahmud a declarat că acest acord este încă în vigoare.

    Partidul lui Barzani s-a bucurat de relaţii bune cu Turcia, un investitor şi partener comercial major al regiunii autonome.

  • NATO a adoptat un program de susţinere a forţelor din Irak

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că programul de ajutorare, aprobat de către cele 28 de state membre, este conceput să ajute Irakul prin furnizarea unei susţineri în domenii în care Alianţa Nord-Atlantică “este cel mai bine plasată pentru a adăuga valoare”.

    Aanalişti independenţi apreciază că o consolidare a capabilităţilor în domeniul apărării Irakului va contribui totodată la stabilizarea frontierei de sud a Turciei, o ţară membră NATO, şi va stimula campania militară a coaliţiei conduse de către Statele Unite cu scopul de a învinge gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).

    Ambasadorii statelor NATO s-au reunit marţi într-o şedinţă de urgenţă, la solicitarea Turciei, în care au discutat despre ameninţarea pe care o reprezintă SI şi contramăsurile pe care Turcia le-a luat ca răspuns.

    Bruno Lete, şeful Programului pentru Politică Externă şi de Securitate din cadrul German Marshall Fund al Statelor Unite, un centru de reflecţie cu sediul la Bruxelles, a declarat că reuniunea a “încurajat NATO să se gândească mai serios la strategia sa în sud” vizând SI şi alte grupări musulmane radicale active în Irak, Siria şi cea mai mare parte a Africii de Nord.

    Până acum, subliniază Lete, şedinţele NATO de strategie s-au concentrat în principal asupra ameninţării percepute la est – Rusia.

    Stoltenberg a declarat, citat într-un comunicat, că programul de asistenţă pentru Irak a fost elaborat la solicitarea Bagdadului şi în strânsă cooperare cu autorităţile irakiene. El a precizat că NATO plănuieşte să ajute Irakul în şapte dmenii prioritare, inclusiv prin consiliere în reformarea sectorului securităţii, eliminarea muniţiilor explozive, planificarea militară civilă, Aărarea cibernetică, medicina militară şi planificarea civilă pentru situaţii de urgenţă.

    Preşedintele american Barack Obama şi alţi lideri din cadrul blocului militar s-au angajat în septembrie, la Summitul NATO din Ţara Galilor, la o “revitalizare a eforturilor (Alianţei) de a ajuta Irakul să construiască forţe de securitate mai eficiente”.

    Stoltenberg a anunţat că experţi NATO şi irakieni urmează să stabilească detaliile viitorelor programe de formare, care se vor desfăşura în Turcia şi Iordania.

    Pachetul de ajutorare NATO, a subliniat secretarul general, este conceput atât în completarea a ceea ce face deja coaliţia împotriva SI condusă de Washington, cât şi a acţiunilor individuale ale aliaţilor NATO, Uniunii Europene (UE) şi ONU.

  • Cel puţin 115 morţi într-o serie de atentate comise la Bagdad şi revendicate de grupul Stat Islamic

    Atentatele au avut loc vineri seară, în localitatea Khan Bani Saad, cu ocazia ceremoniilor organizate de sărbătoarea Eid Al-Fitr, care marchează sfârşitul Ramadanului.

    Cel puţin 115 persoane au fost ucise, iar aproximativ 200 au fost rănite într-o serie de explozii produse în zone aglomerate ale localităţii şiite situate la 20 de kilometri nord de Bagdad.

    Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic a revendicat atentatele. “Fratele nostru Abu Ruqayya Al-Ansari a condus o maşină-capcană care conţinea trei tone de explozibil”, a precizat grupul terorist sunnit. În afară de acest atentat, au avut loc alte două atacuri sinucigaşe.

    Guvernatorul provinciei irakiene Diyala, Muthanna Al-Tamimi, a anunţat trei zile de doliu în urma atacurilor teroriste.

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic ocupă teritorii în nord-vestul Irakului, în sud-estul Siriei, în nordul Libiei şi în nord-estul Egiptului, unde a proclamat un “califat islamic”.

  • Cel puţin 12 morţi, după ce o bombă a fost lansată accidental de un avion militar în Irak

    Avionul, unul dintre cele câteva aeronave ruseşti Suhoi folosite în Irak în luptele duse împotriva grupării teroriste Stat Islamic, se întorcea la bază când s-a produs accidentul.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei irakiene, generalul Saad Maan Ibrahim, a avut loc o defecţiune tehnică, ceea ce a cauzat lansarea accidentală a bombei asupra unui cartier din estul capitalei Bagdadului.

    Printre cele 12 victime se află trei copii şi două femei, conform declaraţiilor furnizate de un oficial al poliţiei aflat la faţa locului şi un reprezentant al unui spital din apropierea cartierului. În plus, cel puţin 25 de persoane au fost rănite.

    Irakul trece prin cea mai severă criză după retragerea trupelor americane în anul 2011, ducând o luptă aprigă împotriva grupării teroriste Stat Islamic, care deţine regiuni întinse din nordul şi vestul ţării. În plus, anul trecut, gruparea sunnită a ocupat oraşul Mosul, al doilea cel mai mare oraş din Irak, şi mare parte din provincia Anbar.

  • 23 de raiduri aeriene efectuate de coaliţia internaţională în Irak şi Siria în ultimele 24 de ore

    Dintre cele şase raiduri aeriene efectuate în Siria, patru au vizat poziţii ale organizaţiei Stat Islamic din Kobane, iar restul au fost în zonele Ar Raqqah şi Al Hasakah.

    În Irak au fost efectuate 17 raiduri aeriene, în zonele Tel Afar, Mosul, Sinjar şi Bayji.

    “Au fost distruse vehicule militare, sisteme de artilerie şi buncăre ale teroriştilor”, a precizat Comandamentul operaţional.