BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis a promulgat legea privind măsurile fiscal-bugetare

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi, 26 octombrie 2023, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe pe termen lung, informează Administraţia Prezidenţială.

    În 18 octombrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea USR şi a Forţei Dreptei pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare.

    „CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege a vizat un scop unic şi unitare, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a declarat atunci preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache.

    USR şi Forţa Dreptei contestau că nu au fost respectate condiţiile pentru angajarea răspunderii Guvernului.

  • Iohannis: Persoanele defavorizate economic, mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente

    „Ne-am reunit astăzi, la Palatul Cotroceni, pentru a aborda o provocare majoră la adresa ţării noastre, a Uniunii Europene şi a întregii lumi: schimbările climatice. Efectele acestor schimbări climatice devin tot mai evidente şi mai acute pentru cetăţenii României, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă, cu impact negativ în economie, sau de furtuni violente care distrug bunuri şi pun în pericol vieţile oamenilor. Răspundem provocărilor climatice prin măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi prin măsuri de atenuare, adică prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România este parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică, ce vor aduce inevitabil modificări importante în numeroase sectoare ale vieţii şi activităţii noastre. Este esenţial să ne asigurăm că tranziţia climatică va fi echitabilă, incluzivă şi compatibilă cu creşterea economică. Aceasta înseamnă că trebuie să existe beneficii pentru toţi cetăţenii noştri, evitând accentuarea inegalităţilor sociale şi economice între regiuni sau între mediul urban şi cel rural”, a afirmat preşedintele.

    Potrivit lui Iohannis, discuţiile de marţi se vor axa pe aceste aspecte, având ca punct de plecare Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea, elaborat de Banca Mondială, în colaborare cu Guvernul României şi cu Administraţia Prezidenţială, şi care va fi lansat public în cadrul acestui eveniment.

    Una dintre concluziile-cheie ale Raportului arată că în cazul României există potenţial pentru a îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor şi, în acelaşi timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralităţii climatice.

    Conform şefului statului, raportul avansează o serie de recomandări care se aliniază cu direcţiile pe care şi eu le-am susţinut şi promovat la nivel naţional şi internaţional în ceea ce priveşte abordarea problematicii schimbărilor climatice.

    „De exemplu, raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente în faţa acestora, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Măsurile care vizează transformările climatice servesc interesului tuturor, iar costurile inacţiunii sau acţiunii amânate sunt enorme. Prin urmare, trebuie să creăm instrumente financiare şi sociale noi, care să se concentreze mai eficient asupra cetăţenilor cu grad ridicat de vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice. Totodată, consolidarea resursei umane prin educaţie şi prin dezvoltare de competenţe devine esenţială pentru o tranziţie verde de succes, de care să beneficieze întreaga societate”, arată Iohannis.

    Preşedintele adaugă că Raportul indică modurile în care se poate reconcilia acţiunea climatică cu dezvoltarea socială şi economică a României prin investiţii, dezvoltarea de industrii verzi şi integrarea în lanţuri valorice globale verzi.

    Sunt evidenţiate, de asemenea, domenii în care România are un avantaj competitiv, extinzând astfel experienţa şi cunoştinţele la nivel naţional în aceste zone.

    „Salut prezenţa reprezentanţilor Guvernului şi ai Parlamentului României la acest eveniment. Efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi a consecinţelor acestora, precum şi tranziţia ordonată şi echitabilă către o economie cu emisii reduse necesită o colaborare solidă între instituţiile statului. Mă bucură abordarea integrată a schimbărilor climatice în cadrul Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, înfiinţat în urma demersurilor Administraţiei Prezidenţiale, Comitet a cărui activitate este apreciată în Raportul de Ţară lansat astăzi şi ai cărui membri se află aici, în sală. Pentru a gestiona eficient schimbările climatice, este nevoie de un pact transpartinic care să asigure angajamentul şi continuitatea în atingerea obiectivelor climatice pe termen mediu şi lung”, afirmă Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, trebuie dezvoltat un parteneriat pentru tranziţie climatică între instituţiile statului, societatea civilă, sectorul privat şi mediul academic, de cercetare şi inovare: „Vă îndemn, aşadar, pe toţi să colaborăm mai strâns în efortul de a limita schimbările climatice şi impactul lor asupra cetăţenilor noştri, depăşind interesele particulare şi viziunile politice uşor diferite. Am încredere că după această întâlnire la Palatul Cotroceni vom fi cu toţii mai conştienţi de importanţa acţiunilor de protecţie a mediului şi vom accelera acţiunea climatică. Îmi doresc, totodată, să obţinem mai multă claritate cu privire la modul în care putem asigura pentru România o tranziţie climatică ordonată şi justă, esenţială pentru prosperitatea cetăţenilor noştri”.

  • Adrian Sârbu: Interesul Ungariei este ca România să fie în Schengen numai că Viktor Orban, care deţine puterea, nu execută interesul Ungariei, ci al Rusiei

    Nemo: După ce l-a primit la Bucureşti cu pâine şi sare pe Volodimir Zelenski, Iohannis s-a dus în Ungaria. E prima vizită oficială la Budapesta a unui preşedinte român în ultimii 14 ani. Doar că Iohannis nu a fost primit de Viktor Orban, ci de Katalin Novak, care l-a şi invitat.

    Adrian Sârbu: Dl. Iohannis se scoală dimineaţa, valetul lui, nu ştiu ce grad are, îi aduce costumul călcat, îl ia frumos, se îmbracă, se spilcuieşte aşa un pic şi se duce să se întâlnească cu dna. Katy. Nu ştim de unde a apărut doamna Katalin asta. Dna Katy asta nu reprezintă nimic din Ungaria, dar nimic. Când spunem nu reprezintă nimic din Ungaria, nu reprezintă nimic din puterea Ungariei. Puterea Ungariei e la dl. Orban, care, în semn de respect pentru dl. Iohannis a plecat. Deci, “bine ai venit la noi acasă că noi am plecat de acasă”. Păi dl. Iohannis de ce nu s-a dus să se întâlnească şi cu dl. Orban? Vă spun de ce. Eu cred că atunci când dl. Orban a venit aici, că dl. Orban vine aici ca la el acasă, se duce la tot felul de manifestări culturale. Cam cum arată aceste manifestări culturale la Miercurea Ciuc şi la Sf. Gheorghe? Păi, „Ardealul e al nostru, valahii ăştia împuţiţi să se care de aici din Transilvania, şi noi cu austriecii, cu ajutorul fraţilor noştri ruşi, când or să intre în Ucraina, o să ne luăm Ardealul înapoi”. E un discurs care este în sângele, în sufletul, în somnul dlui Orban, şi, probabil, dl. Iohannis nu a avut timp să-l primească la Cotroceni, că Palatul Cotroceni nu e la Sf. Gheorghe deocamdată. Asta e părerea mea şi motivul e următorul: dl. Iohannis crede că Ardealul e al nemţilor, nu e al ungurilor, şi le-a şi spus “Jó napot kívánok, PSD!”, care era aliat cu UDMR. Deci, a spus foarte clar: “Măi, ungurilor, maghiari, care sunteţi, cum vă spun eu în nemţeşte, bozgori, să nu mai cereţi Ardealul că e al nemţilor. Şi dovada e, noi Germania am investit în Ardeal, şi am învestit şi un preşedinte al României”.

    Nemo: Aşa şi e.

    Adrian Sârbu: Dl. Klaus Iohannis se întâlneşte cu dna Katy de la Budapesta, timp în care, al doilea război regional e în derulare şi noi, România, suntem parte în acest război mondial, cu o dezvoltare regională, pentru simplul fapt că NATO, al cărei lider e America, America, care este partenerul nostru strategic, s-a exprimat foarte clar în favoarea Israelului.

    Ce facem noi? Aşteptăm să ne apere de toată lumea trupele franceze, engleze, burundeze, care o să fie aduse de americani sau trupele americane să ne apere pe noi, când, Doamne fereşte, o să avem vreo problemă. Asta aşteptăm. Şi între timp, liderii noştri se plimbă.

    Am şi eu o întrebare: Ce a obţinut dl. Iohannis în vizita la Budapesta?

    Nemo: Vă spun eu ce a obţinut. A obţinut promisiuni pentru că dna Katalina Novak a spus că atunci când Ungaria va prelua preşedinţia UE va susţine cauza Schengen a României.

    Adrian Sârbu: Dna. Katalin Novak eu sunt absolut convins că susţine cauza Shengen a României. Sunt absolut convins. Ştii de ce? Interesul Ungariei este ca România să fie în Schengen numai că dl. Orban nu execută interesul Ungariei în ceea ce priveşte România şi Bulgaria în Schengen. Execută interesul Rusiei.

    Iar dl. Iohannis ne centrează nouă prafuri, că tot nu a putut livra Schengen-ul, hai să vă livrez praf de Schengen.

  • Iohannis: când consolidăm securitatea Ucrainei, întărim şi securitatea noastră naţională

    „Când consolidăm securitatea Ucrainei, întărim şi securitatea noastră naţională”, a spus preşedintele Iohannis, vineri, la reuniunea Grupului Arraiolos, la Porto.

    Vă transmitem intervenţia Preşedintelui României, Klaus Iohannis, susţinută la reuniunea Grupului Arraiolos, la Porto, în marja vizitei de stat pe care o efectuează în Republica Portugheză:

    „În aceste zile, nicăieri în Europa şi în nicio circumstanţă nu se poate trece cu vederea în vreun discurs ce se întâmplă în partea de Est a continentului nostru. Războiul actual împotriva Ucrainei este un punct de inflexiune al destinului nostru şi avem datoria să apărăm principiile şi normele juridice internaţionale care sunt atacate de Rusia. Exact asta este ceea ce am şi făcut. Suntem uniţi şi puternici, spre surprinderea Rusiei.Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei sprijinul financiar, militar şi economic de care are nevoie pentru a câştiga războiul. Trebuie să continuăm să le oferim sprijin politic şi să planificăm asupra modului de a îi ajuta să îşi reconstruiască ţara, după încheierea războiului. Trebuie să-i ajutăm, de asemenea, să câştige pacea. Cea mai bună şansă de a o face este să construim pe Formula pentru Pace a Preşedintelui Zelenski”, aşa şi-a început preşedintele discursul.

    Potrivit lui Iohannis, europenii, atât individual, cât şi colectiv, trebuie nu numai să continue să ofere sprijin, ci şi să-i convingă pe alţii să o facă, astfel încât Ucraina să fie în cea mai bună poziţie pentru a negocia pacea. Iar Ucraina să fie singura care decide condiţiile pentru acea negociere.

    „Sunt mândru să spun că România a fost la înălţimea tuturor acestor imperative. Vom continua să o facem. Atunci când consolidăm securitatea Ucrainei, întărim şi securitatea noastră naţională. Şi a întregii regiuni. Acest aspect este perceput cu atât mai acut de către cetăţenii mei, cu cât recentele lovituri ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au avut un impact şi asupra teritoriului ţării mele. Se poate vedea aceeaşi percepţie şi în reacţia altor ţări din regiune, precum Republica Moldova. Suntem susţinători constanţi şi fermi ai ţării noastre vecine şi sprijinim consolidarea rezilienţei acesteia, astfel încât să poată face faţă subversiunii ruse. Republica Moldova este a doua cea mai afectată ţară de către război. De aceea trebuie să susţinem în continuare şi cu toate mijloacele noastre Chişinăul, în paralel cu ceea ce facem pentru Ucraina”, a adăugat Iohannis.

    Preşedintele a susţinut că a câştiga pacea după războiul din Ucraina înseamnă mai mult decât a soluţiona relaţia dintre Ucraina şi Rusia în conformitate cu Carta ONU: „Trebuie să ne asigurăm că ceea ce este corect şi util în actualele aranjamente de securitate, chiar dacă sunt subminate activ de Rusia, rămâne în vigoare. Scopul nostru trebuie să fie ca, pe baza oferită de principiile de la Helsinki, o agresiune ca a Rusiei asupra Ucrainei să nu se mai repete niciodată. Vreau să abordez, de asemenea, ce ar presupune acest război, ca punct de cotitură, pentru viitorul Uniunii. Pentru că, în cazul particular al Uniunii Europene, acest război funcţionează ca un accelerator pentru acţiuni mai ferme, îndrăzneţe şi rapide! Ne-am dat seama, în mod acut, că este imperativ să reacţionăm decisiv în faţa efectelor războiului. Dacă ne dorim ca UE să fie eficace pe scena globală, trebuie să ne consolidăm rezilienţa internă. Trebuie să urmărim nu numai autosuficienţa energetică, sustenabilitatea de mediu, protecţia infrastructurii sau reacţia promptă la urgenţe civile. Trebuie să urmărim, de asemenea, buna funcţionare a sistemelor politice democratice şi protecţia împotriva difuzării de informaţii false. Nu trebuie să renunţăm în niciun moment al acestui demers la valorile noastre. Este important să le rămânem fideli şi să le apărăm”.

    Preşedintele a mai spus, parţial legat tot de rezilienţă, că trebuie să reconciliem procesul de extindere a Uniunii Europene cu funcţionalitatea acesteia. Europa cu mai multe viteze nu este însă răspunsul. Poate fi cea mai ieftină soluţie din punct de vedere al efortului, dar este o reţetă pentru o Uniune diminuată, nu pentru una mai puternică: Uniunea Europeană ar fi doar atât de puternică cât ar fi gruparea sa cea mai integrată: „Extinderea este necesară pentru ca UE să-şi joace rolul global care i se cuvine. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să aibă un proces decizional eficient dacă doreşte să joace acest rol. Apoi, trebuie să lucrăm mai îndeaproape cu partenerii cu care avem aceleaşi viziuni, în Europa şi în întreaga lume. Mai ales cu partenerii noştri transatlantici. Relaţia transatlantică este fundamentală pentru viitorul ordinii internaţionale. Pentru ca Occidentul Politic şi ordinea internaţională să prospere, este crucial ca Uniunea Europeană şi Statele Unite să continue să lucreze împreună în armonie. Nu există altă cale dacă vrem să ne asigurăm prosperitatea şi securitatea”.

  • Iohannis, despre Schengen: Nu cred că Pactul pe migraţie va schimba poziţia Austriei

    Pactul pe migraţie nu va schimba poziţia Austriei referitoare la accesul României la Spaţiul Schengen, afirmă preşedintele Klaus Iohannis. „Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade”, adaugă el.

    „S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact pe migraţie. Sincer, progresul obţunut după părerea mea este destul de modest, dar este un progres. Recunoaştem, faţă de nimic, ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociează, acum avem o bază, mai degrabă tehnică. Ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense tratează aspecte pe care nu le-aş numi majore. Nu cred că acest pas care s-a făcut acum, aşa-numitul pact pe migraţie, va schimba poziţia Austriei. Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade”, spune Klaus Iohannis.

    Statele membre ale UE au ajuns la un acord cu privire la revizuirea normelor privind răspunsul la creşterea migraţiei ilegale. Acordul a fost încheiat după săptămâni de negocieri privind mecanismul de criză al UE şi după o creştere bruscă a numărului de sosiri pe insula italiană Lampedusa.

    Conform planului, ţările care se confruntă cu o situaţie de criză vor putea solicita „contribuţii de solidaritate” din partea altor state.

    Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre un „punct de cotitură istoric”.

  • Iohannis, mesaj după ce un autocar a căzut de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia

    „Sunt adânc întristat de teribilul accident din Mestre, Italia. Sincere condoleanţe familiilor victimelor şi recuperare rapidă pentru răniţi. Noi, românii, suntem alături de toţi cei afectaţi în aceste momente dificile”, scrie, pe platforma X, Klaus Iohannis.

    „Nu există informaţii despre existenţa unor cetăţeni români printre victimele accidentului”, transmite MAE după ce un autocar a căzut marţi de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia.

    Un autocar a căzut de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia. Autorităţile spun că sunt zeci de victime, potrivit Sky News.

    Cel puţin 21 de oameni au murit într-un accident de autocar în apropierea Veneţiei, în nordul Italiei, a anunţat primarului oraşului, Luigi Brugnaro.

    Se pare că alte 18 persoane sunt rănite în accidentul produs marţi seară.

  • Iohannis:România a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030 în privinţa Dezvoltării Durabile

    În cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Dialogul Liderilor cu tema „Unitate şi solidaritate: întărirea sistemului multilateral pentru sprijin consolidat, cooperare, follow-up şi revizuire”, Klaus Iohannis le-a spus ceor prezenţi că trebuie să se discute despre realizări şi, cel mai important, despre provocările cu care se confuntă statele.

    „Summitul din acest an marchează jumătatea de parcurs al implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă. Mă bucur să subliniez că România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030, conform Raportului Naţional Voluntar privind ODD-urile din 2023. De asemenea, aş dori să subliniez că România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice”, a spus Klaus Iohannis.

    Preşedintele României a punctat că printre realizările ţării de la ultimul Summit privind ODD-urile din 2019, la care am participat şi el, se numără: dezvoltarea suplimentară a structurilor instituţionale pentru implementarea ODD-urilor; formarea experţilor în dezvoltare durabilă; şi stabilirea setului naţional de indicatori de dezvoltare durabilă.

    „Aceste realizări au fost facilitate de parteneriate regionale solide şi prin implicarea instituţiilor multilaterale. România a adoptat, de asemenea, strategii şi angajamente ambiţioase legate de atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, economia circulară şi educaţia pentru climă şi mediu, pentru a numi doar câteva domenii naţionale prioritare”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Iohannis le-a spus omologilor săi de la summit că în puţinul timp care a mai rămas trebuie intensificată cooperarea.

    „Dragi colegi, au mai rămas doar şapte ani până în 2030! Mai avem puţin timp şi trebuie să ne intensificăm cooperarea. Anii rămaşi trebuie folosiţi pentru acţiuni generatoare de rezultate care nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadru multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate. Să lucrăm împreună, să ne sprijinim reciproc, să facem schimb de bune practici şi să utilizăm resurse în comun – toate acestea sunt aspecte esenţiale pentru implementarea Agendei 2030. Vă rugăm să consideraţi România partenerul dumneavoastră în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile, esenţiale pentru bunăstarea cetăţenilor noştri!”, a mai spus preşedintele României, Klaus Iohannis.

  • Iohannis: Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă

    „Noul cadru legislativ în domeniul educaţiei oferă toate premisele ca elevii să finalizeze ciclul şcolar pe deplin pregătiţi pentru o societate aflată într-o permanentă schimbare şi adaptaţi unei pieţe a muncii dinamice. Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă, care obţin toţi nişte diplome fără ca acestea să îi ajute cu adevărat în viaţa reală. Dar legile nu sunt suficiente, este nevoie şi de participarea dumneavoastră şi sunt convins că veţi fi mereu alături de copii pentru a-i ajuta să devină adulţi activi şi responsabili. Respectul pentru şcoală şi importanţa acordată educaţiei depind într-o măsură considerabilă şi de implicarea dumneavoastră, a părinţilor şi a bunicilor”, afirmă Klaus Iohannis.

    El apreciază că legile educaţiei adoptate recent „dau şansa unui nou început într-un domeniu fundamental pentru orice societate modernă”.

    „Reformele educaţionale necesită însă răbdare şi perseverenţă, pentru că rezultatele se văd în timp şi nu de pe o zi pe alta. Să acordăm, aşadar, noilor legi posibilitatea de a fi implementate. Sper ca politicienii să dea dovadă de maturitate şi să nu intervină imediat cu modificări care pot afecta acest parcurs, aşa cum, din păcate, multe dintre reformele anterioare au fost diluate prin astfel de ingerinţe. Îmi place să cred că scopul nostru comun este să clădim o Românie educată, în care fiecare copil are şansa de a-şi explora potenţialul şi de a evolua profesional şi personal”, adaugă şeful statului.

    Klaus Iohannis menţionează că, „după îndelungi şi temeinice dezbateri, avem, în sfârşit, legi ale educaţiei moderne, care transpun în practică viziunea proiectului <România Educată>”

    „Este o etapă esenţială pentru a începe să rezolvăm problemele cu care se confruntă învăţământul din ţara noastră. Cu toţii ne dorim o Românie competitivă, iar asta se poate realiza numai printr-o educaţie de calitate, accesibilă tuturor elevilor şi studenţilor”, încheie Iohannis

  • Iohannis: Rămân ferm, angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate

    „Mesajul meu pentru dumneavoastră, dascălii, rămâne acelaşi: sunteţi indispensabili viitorului ţării noastre. Măririle salariale din acest an sunt un pas în direcţia corectă, dar cu siguranţă că meritaţi mai mult. Creşterea medie de 25% a salariilor din învăţământ a devenit realitate după ce aţi atras atenţia societăţii asupra importanţei meseriei de dascăl. Continui să susţin şi creşterea salariilor începând cu 1 ianuarie 2024 şi vă asigur că rămân ferm în a sprijini toate demersurile prin care angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate”, afirmă Klaus Iohannis.

    Preşedintele Iohannis spune că, din acest an, sunt „investiţii serioase” în infrastructura sistemului de învăţământ, finanţate atât din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi din bugetul de stat.

    „Vorbim de peste 1 miliard de euro pentru dotări cu mobilier nou, modern, echipamente IT de ultimă generaţie şi laboratoare noi, precum şi cu materiale didactice. Astfel, peste 5.600 de şcoli vor beneficia de un mediu educaţional modern.
    Noua legislaţie revalorizează cariera didactică. Încurajăm, de exemplu, titularizarea în unităţile de învăţământ din zone defavorizate, fiind introduse şi o serie de elemente care vor genera predictibilitate în ceea ce priveşte norma didactică.
    Toate aceste modificări au fost făcute pentru că avem nevoie de cadre didactice cu vocaţie”, transmite Iohannis.

  • Vasile Dîncu, ironic la adresa lui Klaus Iohannis, în cazul dronei

    Fostul ministru al Apărării consideră că actualul ministru nu este vinovat: „Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă”. Senatorul mai crede că prăbuşirea dronei în România este “un incident de securitate, care nu trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment”.

    Vasile Dîncu spune că “acest episod nu poate fi privit decât în nivelul analizelor pe care le avem până acum decât ca un incident, un incident de securitate, e adevărat. Nu este unul care trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment (…). La nivel formal, este un act de agresiune, aşa cum a spus şi preşedintele României, însă cred că trebuie să fim mai nuanţaţi, să ne uităm şi la rezultatele anchetei pe care o face Ministerul Apărării Naţionale, să vedem dacă explozia a fost pe teritoriul României, dacă a existat cât de cât elementul de intenţionalitate, chiar dacă acesta trebuie doar presupus mai degrabă. Deci deocamdată, avem un incident de securitate, dar nu putem vorbi de o violare gravă, cred eu, a teritoriului României”.

    Întrebat cum îşi explică bâlbele autorităţilor de la Bucureşti, în contextul în care iniţial, au negat că ar fi căzut o dronă pe teritoriul românesc, aşa cum anunţase Kievul, iar ulterior s-a demonstrat că oficialii ucrainieni au avut dreptate, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, probabil că primul răspuns a fost mai degrabă un răspuns reflex, pentru că nu-şi doreşte nimeni să avem un asemenea incident de securitate. Din păcate, cred că preşedintele României s-a grăbit să anunţe o concluzie, fără o analiză atentă, fără o anchetă atentă în această zonă. Din păcate, ministrul Apărării nu a avut ce face, nu consider că este vinovat, i s-au cerut informaţii şi el a dat informaţiile pe care le avea în acel moment la dispoziţie. Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă, pentru că atunci când preşedintele este obligat să nege o informaţie de asemenea importanţă pentru securitatea naţională, se poate crea un sentiment de insecuritate”.

    Reporter: Dar dacă acelea erau informaţiile la acel moment, preşedintele nu prea avea de ales, adică de ce să mai aştepte?

    Vasile Dîncu: Preşedintele nu putea să comunice, preşedintele putea să aştepte rezultatele unei anchete complete, în acel moment, dar ceea ce a spus atunci preşedintele a fost foarte ferm şi a fost în acel moment o greşeală de comunicare, cel puţin.

    Reporter: Ar trebui să dea cineva explicaţii pentru aceste inadvertenţe? Totuşi, e ciudat ca azi să spui hotărât că nu a căzut nici o dronă în România şi după nici 24 de ore să susţii contrariul, asta e valabil atât pentru preşedinte, cât şi pentru MApN. Undeva, ceva nu a funcţionat. Asta nu arată totuşi modul superficial în care tratează oficialii români situaţia din ţara vecină?

    Vasile Dîncu: Ca să folosesc o sintagmă devenită celebră, preşedintele a comunicat, după ce a citit revista presei, după ce agenţiile de presă şi unele posturi de televiziune străine au spus că se găsesc resturi de dronă pe teritoriul nostru. Sigur că nu este o situaţie comodă în acest moment pentru autorităţile noastre. Cu siguranţă că atât la nivelul Ministerului Apărării Naţionale se face o anchetă, cât şi la nivelul decidenţilor din domeniul securităţii de la Cotroceni se discută şi probabil că vom avea şi rezultatele unei anchete, pentru că este vorba şi de o responsabilitate, până la urmă, aici.

    Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării, în urma unor declaraţii controversate legate de războiul din Ucraina, taxate la acea vreme de preşedintele Klaus Iohannis. Social-democratul declarase că “singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a ironizat ulterior pe Vasile Dîncu: “În acest război, Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a Uniunii Europene şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei, ca să afle aceste poziţii”.