BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă, cu o istorie de 100 de ani, a capitulat în faţa masivei concurenţe externe

    Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe.

    „Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, conform raportului.

    Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

    Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

    Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

    Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
    În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

     

     

  • Ajutorul de deces ar putea fi majorat în 2023. Câţi bani se vor da în plus

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte din anul 2023 cu 694 de lei, conform proiectului de lege al bugetului asigurărilor de stat pentru 2023, adoptat în această săptămână de Guvern.

    Astfel, după majorarea cu 694 de lei, nivelul ajutorului de deces va ajunge la 6.789 lei pentru anul 2023.

    De asemenea,  şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi mmajorat la 3.395 lei.

    Potrivit legii menţionate este majorată valoarea ajutorului de deces de la 5.163 de lei la 5.429 de lei. De asemenea, indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată în acest an de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Conform  Legii 263/2010 – privind sistemul unitar de pensii publice ajutorul de deces se acordă în în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

    Pentru ca modificările menţionate mai sus să intre în vigoare, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 trebuie să fie votat de Parlament, promulgat de şeful statului şi apoi publicat în Monitorul oficial.

     

  • Votul decisiv s-a încheiat: România nu intră în Schengen. Austria nu s-a lăsat înduplecată şi a blocat ferm aderarea României în Consiliul JAI, în timp ce Olanda a votat împotriva Bulgariei. Croaţia a fost primită în unanimitate

    Consiliul JAI s-a pronunţat joi în privinţa aderării României la spaţiul Schengen. Rezultatul votului a fost 23 pentru 2 împotrivă. Austria a votat împotriva aderării României, în timp ce Olanda a votat împotriva aderării Bulgariei la Schengen, practic ambele blocând aderarea, în condiţiile în care România a venit ”la pachet” cu Bulgaria. 

    Olanda a explicat în minuta şedinţei că e de acord cu intrarea României în Schengen, dar împotriva intrării Bulgariei.

  • Intră cine vrea, iese cine poate: Norvegia vrea să majoreze taxele pentru miliardarii care vor să iasă din ţară după ce tot mai mulţi super-bogaţi au plecat cu tot cu averi peste hotare

    Norvegia introduce reguli mai stricte privind impozitarea miliardarilor după ce tot mai mulţi dintre aceştia au decis să părăsească ţara cu tot cu averile pe care le-au făcut, scrie Bloomberg.

    În trecut, atunci când voiau să iasă din ţară, miliardarii aveau obligaţia să plătească în termen de cinci ani o taxă pentru ieşire din ţară, însă odată cu noile reguli această fereastră de timp este eliminată. Totodată, noile schimbări vizează şi „transferul de acţiuni către membrii familiei care locuiesc în afara ţării”, conform guvernului.

    Guvernul de stânga din Norvegia, care a venit la putere în 2021, a crescut taxele destinate miliardarilor în mod similar cu ţări precum Spania şi Columbia. Din acest motiv, tot mai mulţi miliardari caută soluţii la problema taxelor şi de cele mai multe ori aleg să părăsească Norvegia.

    „Am înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de consiliere în materie de emigrare din partea persoanelor bogate. Numărul miliardarilor care pleacă sau se gândesc să plece din ţară este alarmant”, a declarat Bettina Banoun, partener al firmei de avocatură Wiersholm.

    Presa locală a relatat că tot mai mulţi miliardari au părăsit ţarăa odată cu schimbarea guvernului în 2021. Miliardarul Kjell Inge Rokke, al patrulea cel mai bogat om din ţară potrivit Bloomberg Billionaires Index, s-a mutat la Lugano.

    Guvernul are misiunea de a se asigura că banii făcuţi de miliardari în Norvegia până la momentul plecării vor fi impozitaţi conform sistemului fiscal norvegian. Ţara nordică se numără printre singurele din Europa care taxează super-bogaţii.

    Guvernul a hotărât deja ratei creşterea efective de impozitare a dividendelor şi a câştigurilor de capital din acţiuni la 37,8%, ceea ce ar reprezenta o creştere de 6 puncte procentuale faţă de acum doi ani.

    Mai mult decât atât, se pare că unii dintre cei mai bogaţi miliardari şi-au epuizat toate opţiunile şi instrumentele care le-au permis timp de ani de zile să nu plătească niciun impozit pe dividende prin reducerea capitalului social al companiilor la minimul legal.

    “În urmă cu 15-20 de ani, nimeni din Norvegia nu ar fi vrut măcar să compare distribuţia veniturilor şi inegalitatea cu cea din Marea Britanie, deoarece existau diferenţe foarte mari între cele două ţări. Dar studiile recente arată că Norvegia şi Marea Britanie sunt aproape la egalitate ca număr de miliardari, iar acesta este şi motivul pentru care guvernul strânge laţul” a declarat Guttorm Schjelderup, profesor în cadrul Şcolii Norvegiene de Economie.

     

     

  • Compania poloneză de inginerie software Spyrosoft Solutions, intrată pe piaţa locală anul acesta, caută peste 40 de oameni pentru biroul din Timişoara

    Compania de inginerie software Spyrosoft Solutions din Polonia, care a intrat pe piaţa din România la începutul anului 2022, când a deschis un birou în Timişoara, vrea să ajungă la 100 de angajaţi pe plan naţional, conform unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În prezent, compania are deschise peste 40 de posturi pentru biroul din România, pentru diferite roluri, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. 

    „Până la finalul anului ne dorim să avem o echipă de 100 de specialişti IT, iar pe viitor cu siguranţă aceasta va continua să crească. Dincolo de abilităţile profesionale ale candidaţilor, ne dorim ca aceştia să îşi dorească să lucreze într-o echipă, să fie buni comunicatori şi să îşi dorească să ia iniţiativa în proiectele pe care le livrăm pentru clienţii din toată lumea”, a spus Witold Leder, CEO  al Spyrosoft Solutions.

    Spyrosoft are peste 1.100 de angajaţi în cele 18 birouri din Polonia, Marea Britanie, Germania, Croaţia, România, SUA, India şi Suedia, biroul din Timişoara fiind deschis cel mai recent. De asemenea, angajaţii Spyrosoft nu au program de lucru fix şi nu sunt obligaţi să vină zilnic la birou.

    „Nu suntem singura companie care face acest lucru, dar ne aflăm printre puţinii care o fac la acest nivel. Acest atribut se extinde şi la nivelul echipelor, iar pandemia ne-a arătat că un programul de lucru flexibil contribuie la creşterea productivităţii şi a satisfacţiei la locul de muncă. Lăsăm la alegerea echipelor atât locul de unde îşi doresc să muncească, cât şi programul de lucru. Două săptămâni la birou şi o lună din Bali? Sigur, putem lucra de oriunde”, a mai spus Witold Leder.

    Potrivit unui sondaj intern al companiei, realizat la nivelul celor opt ţări şi 14 birouri Spyrosoft, 80% dintre angajaţi consideră că beneficiază de stabilitate la locul de muncă.

    „De asemenea, pentru a contribui la sudarea echipelor menţinând flexibilitatea în alegerea locului din care se lucrează, mizăm pe întâlnirile informale pentru a conecta membrii unei echipe. Următorul eveniment informal organizat pentru echipa din Timişoara va dezbate provocările dezvoltării software în industria automotive, pornind de la proiectele la care echipa locală lucrează în prezent. Spyrosoft Learn & Chat -Automotive on the roof este deschis atât angajaţilor actuali, cât şi comunităţii IT&C, cu înscriere prealabilă”, au mai transmis reprezentanţii companiei poloneze.

     

  • Radiografia unui război care a trezit Europa dintr-o pace de 70 de ani: Cel mai periculos conflict pentru continent a intrat în şah. Totul s-ar putea schimba de la toamnă

    Invazia lansată de Vladimir Putin în Ucraina a ajuns într-un impas din punct de vedere operaţional şi niciuna dintre părţile implicate nu este capbilă să lanseze o ofensivă care să schimbe semnificativ cursul războiului, scrie Bloomberg.

    Atât Ucraina cât şi Rusia au devenit din ce în ce mai conştiente că sunt implicate într-un conflict pe termen lung, al cărui ritm a încetinit. Cea mai importantă întrebare pe care şi-o pun acum oficialii americani din domeniul apărării este dacă Ucraina va putea lansa un contraatac solid în toamnă.

    Evalurea specialiştilor din domeniul apărării vine după analizarea celor şase luni de conflict. Principalul obiectiv al ofensivei ar fi recucerirea Hersonului, un oraş-port, cu 290.000 de locuitori, pe care trupele ruseşti l-au capturat la începutul războiului, atunci când îşi desfăşurau ofensiva în sudul ţării.

    Oraşul este un obiectiv din ce în ce mai dificil de păstrat de către trupele ruseşti, pentru că apărarea şi aprovizionarea acestora au fost lovite puternic de artileria ucraineană.

    Scenariul în care Putin pierde Hersonul, i-a forţat pe comandanţii ruşi să-şi retragă o parte din trupele dislocate pe principalele câmpuri de luptă către zona de est a ţării, în Donbas. Armata ucraineană a reuşit să slăbească avansul rusesc atât prin loviturile de artilerie cât şi prin folosirea celebrelor sisteme HIMARS.

    Cu toate acestea, în sud Rusia îşi consolidează puternic poziţia, ceea ce îngreunează orice posibilitate a unei contraofensive ucrainene. Analiştii militari susţin că strategia Ucrainei este distrugerea marilor linii de aprovizionare a trupelor ruse, până în punctul în care orice operaţiune de luptă ar deveni nesustenabilă. Slăbiciunea aceste tactici este faptul că Ucraina depinde în acest scenariu de asigurarea unui flux continuu de muniţie şi artilerie cu bătaie lungă din partea SUA.

    În prezent, trupele lui Putin din Ucraina se confruntă cu o penurie de muniţie şi conducerea este forţată să ia decizii grele pentru a înlocui trupele pierdute. Totuşi, Ucraina este depăşită în duelurile turnurilor de artilerie din Donbas.

    Flota rusă a Mării Negre se străduieşte să funcţioneze, jumătate din avioanele de luptă ale aviaţiei navale fiind scoase din uz după exploziile de la aerodromul Saki, în Crimeea, ceea ce a împiedicat Rusia să lanseze un atac asupra Odesei.

    Atacurile recente asupra bazelor aeriene din Crimeea, anexată de Rusia în 2014, indică faptul că loviturile şi strategia Ucrainei are un impact real asupra liniilor ruseşti.

    În prezent, îngrijorarea oficialilor occidentali se manifestă faţă de luptele de lângă centrala nucleară Zaporojie din sudul ţării. Specialiştii susţin că principalul risc pentru centrală este deconectarea de la reţeaua electrică şi nu neapărat bombardamntele.

    Fără o conexiune la energia electrică, centrala ar fi forţată să se folosească de generatoare pe diesel pentru a menţine în funcţiune sistemele de răcire ale reactoarelor nucleare. Un accident nuclear în Zaporojie ar produce efecte devastatoare pentru ţări precum Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Belarus şi Turcia.

     

     

  • China se cutremură: Piaţa de real-estate a intrat în criză şi odată cu ea şi sistemul bancar. Băncile chineze se pregătesc să încaseze pierderi de 350 de miliarde de dolari, iar coşmarul abia a început. Trilioane de dolari sunt în joc

    Băncile chineze s-ar putea confrunta cu pierderi de 350 de miliarde de dolari, din cauza creditelor ipotecare contractate de milioane de chinezi, pe care criza din real-estateul local le-a transformat în bani care nu se vor întoarce niciodată înapoi la creditori, scrie Bloomberg.

    Proiectele imobiliare din China au intrat într-un blocaj sever, care a redus puternic încrederea clienţilor şi au declanşat un boicot al creditelor ipotecare care a acaparat peste 90 de oraşe. Marea întrebare acum nu este dacă, ci cât de mult va fi afectat sistemul bancar chinez care gestionează peste 50 de trilioane de dolari.

    Potrivit S&P, în cel mai pesimist scenariu China va încasa pierderi de 356 miliarde dolari, adică 6,4% din totalul creditelor ipotecare. Deutsche Bank vine cu o prognoză şi mai pesimistă şi avertizează că 7% din credite nu se vor mai întoarce în bănci. Până în prezent, boicotul a produs de 2,1 miliarde de yuani sau 310 milioane de dolari în credite nepeformante.

    „Băncile au fost prinse la mijloc. Dacă nu îi ajută pe dezvoltatori să finalizeze proiectele, ar putea pierde mult mai mult. Dacă le întind o mână de ajutor, guvernul va fi fericit, dar asta ar însemna ca expunerea băncilor pe proiecte nerentabile ar creşte si mai mult”, a declarat Zhiw Chen, profesor de economie în cadrul University of Hong Kong Business School.

    Beijingul a fost deja puternic lovit de încetinirea creşterii economice, problemele generate de COVID-19 şi şomajul record în rândul tinerilor, motiv pentru care stabilitatea financiară şi socială este prioritatea numărul unu a conducerii. În acest sens, guvernul a lansat mai multe măsuri printre care se numără crearea unui fond susţinut de banca centrală pentru a sprijini financiar dezvoltatorii şi acordarea unei amânări la plată a ratelor pentru cei care au contractat credite ipotecare.

    Expunerea băncilor chineze pe sectorul imobiliar este mai mare decât în orice altă industrie. La finalul lunii martie, creditele ipotecare restante totalizau 5,7 trilioane de dolari, la care se adaugă alţi 1,9 trilioane de dolari, care vin sub forma de sprijin financiar pentru dezvoltatori.

    Autorităţile caută să ţină sub control criza, motiv pentru care creditorii cu expunere ridicată vor fi examinaţi mult mai atent.

    S&P a estimat că vânzările de locuinţe ar putea scădea cu 33% în acest an, pe fondul boictoului ipotecar, ceea ce ar lovi în portofelul dezvoltatorilor deja aflaţi în poziţia în care returnează cu greu banii către bănci. În acest scenariu, problema creditelor neperformante s-ar adânci şi mai puternic. Din 100 cei mai puternici dezvoltatori imobiliari ai Chinei, aproape un sfert nu mai pot plăti nimic către bancă sau au fost forţaţi să ceară prelungirea perioadei de plată.

    Investiţiile imobiliare, care sunt motorul cererii pentru bunuri şi servicii, reprezentând 20% din PIB-ul Chinei a scăzut cu 9,4% în iulie.

  • O veste bună pentru industrie: România va ajunge să producă aproape 9% din producţia europeană de polioli, după ce Chimcomplex a extins capacitatea de producţie din cadrul platformei Oltchim. Valoarea investiţiei trece de 40 mil. euro

    Chimcomplex (CRC), cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a inaugurat o instalaţie de producţie de polioli speciali în cadrul platformei Oltchim, după o investiţie de 40 mil. euro.

    Instalaţia face parte dintr-un proiect de 101 milioane de euro, şi a fost realizată din fonduri proprii, investiţia urmând să fie amortizată în maximum patru ani, arată datele transmise de oficialii companiei.

    Principalele utilizări ale poliolilor produşi aici sunt spumele flexibile şi semiflexibile, spumele rigide, agenţii de etanşare, cernelurile, elastomerii şi adezivii, cea mai mare parte a producţiei devenind ulterior componente ale automobilelor, ale panourilor termoizolante sau piele ecologică, mobilier, saltele şi izolaţii.

    În urma extinderii, România va ajunge să producă aproape 9% din producţia europeană de polioli, ceea ce va clasa compania pe locul 6 în topul producătorilor din Europa.

    “În trei ani de la achiziţia activelor Oltchim am scos din conservare această investiţie, stagnată de 14 ani, am reproiectat-o şi am investit în ea ca să o transformăm într-o fabrică de referinţă pentru Europa”, spune Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex.

    Noua instalaţie, cea mai mare investiţie realizată cu capital autohton în România, se întinde pe o suprafaţă de 5,6 hectare şi are o capacitate de patru ori mai mare decât cea a fabricii de polioli speciali existente.

    Proiectul permite funcţionarea cu o eficienţă tehnologică şi energetică cu 30% mai mare decât instalaţiile actuale, întrucât utiliajele şi echipamentele de ultimă generaţie au fost proiectate pe baza celor mai moderne tehnologii specifice.

    “Ne-am orientat strategia de dezvoltare spre eficienţa tehnologică, eficienţa energetică şi spre chimia verde şi sustenabilă, aceasta este direcţia noastră şi mergem cu paşi repezi înainte”, adaugă Ştefan Vuza.

    Chimcomplex este principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, specializat în polioli, clorosodice şi Oxo-Alcooli. Compania operează două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.

    În 2021, Chimcomplex a raportat afaceri de 2,2 miliarde de lei.

     

     

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Mai poate câştiga Rusia războiul contra Ucrainei? Radiografia unui conflict cu mize imense intrat în şah

    Conflictul ruso-ucrainean se apropie de intrarea în a 5 a lună de desfăşurare şi încă „nu au început luptele serioase”, spunea Vladimir Putin după ce trupele sale au caputrat ultimul oraş din estul Luganskului, scrie Finacial Times.

    Capturarea Lysychanskului este o reuşită importantă pentru liderul de la Kremlin şi un pas semnificativ ăn capturarea întregii regiuni ucrainene a Donbasului. Totodată, reuşita militară a ridicat moralul trupelor ruseşti de la pământ, după luni de lupte fără rezultate majore. În timp ce unele dintre forţele Moscovei au fost recompensate cu o perioadă de odihnă, altele au primit ordin pentru organizarea şi începerea unei noi ofensive.

    Kremlinul a avut nevoie de trei luni pentru a ocupa o cincime din teritoriul provinciei Lugansk, după ce în aprilie a început o nouă strategie ce presupunea concentrarea forţelor în estul ţării. Strategia iniţială presupune încercuirea şi capturarea forţelor ucrainene pentru acapararea Donbasului, însă eşecul acesteia a produs întârzieri, pierderi şi o schimbare a tacticii de război ruseşti.

    Forţele ruseşti au desfăşurat un bombardament necruţător, utilizând de-alungul războiului aproximativ 50.000 de obuze pe zi, distrugând forţele ucrainene şi obligându-le să se retragă. Kievul a pierdut undeva între 100 şi 200 de soldaţi pe zi, inclusiv profesionişti, ceea ce a însemnat o lovitură puternică pentru moralul armatei.

    Războiul intră în  într-o fază critică de luptă până la epuizare. Tacticienii sunt de părere că maşinăria de război rusească ar putea avansa periculos şi chiar ar putea să obţină controlul deplin al Donbasului, din care controlează trei sferturi.

    După cucerirea completă a Donbasului, Putin ar putea fi liber să-şi declare victoria şi să propună o pace sub condiţiile Moscovei. În acest scenariu Kievul ar putea fi forţat să încheie un acord nefavorabil, împins fiind din spate de Occident peste umerii căruia presiunea crizei energetice apasă din ce în ce mai greu.

    În ultimele săptămâni, Ucraina a chiziţionat rachete cu rază lungă de acţiuni din SUA, cu care loveşte liniile de aprovizionare şi artieria rusească. Modul în care Kievul va folosi acest echipament ar putea decide soarta acestui război.

    În ciuda progresului lent şi a pierderilor încasate, Rusia ar putea miza pe superioritatea artileriei sale – generalii ucraineni spun că este vorba de un raport de 10 tunuri ruseşti pentru 1 soldat ucrainean – ca sa câştige Kievul.

    Ucraina se confruntă de asemena şi cu alte probleme pe lângă focul artilerie ruseşti. Ţara duce lipsă de infanterie calificată şi vehicule blindate pentru ofensivă, dar şi de echipamentul necesar pentru a detecta şi elimina instrumentele de război electronic pe care le foloseşte Rusia.

    Pe plan militar, în ciuda celei mai recente reuşite ale armatei ruse, războiul este blocat în şah. Niciuna dintre cele două forţe nu au obţinut în ultimele luni victorii semnificative pentru finalizarea conflictului.

    Cel mai mai puternică poziţie în care se află Rusia nu are legătură cu câmpul de război. Blocada instituită în Marea Neagră strangulează economia ucraineană şi loveşte de asemenea şi în economia globală, aruncând preţurile alimentelor în aer şi punând presiune pe liderii lumii.

    Mai mult, Ucraina se confruntă cu un dezastru economic pe fondul războiului şi cu pierderea unor fluxuri importante de venit. Banca Centrală a Ucrainei a folosit aproape 10% din rezervele sale valutare doar în iunie.

    Pe lângă dezastrul provocat în Ucraina, Putin alimentează o criză energetică acută în Europa, ameninţând cu oprirea completă a robinetulu de gaz rusesc. Această decizie s-ar solda cu închiderea unor industrii importante care sunt totodată mari consumatoare de gaz rusesc. Închiderea industriei, mai ales în ţări precum Germania, ar putea provoca un cataclism economic.

    Kremlinul joacă în acest război pe cărţile crizei de gaz şi inflaţiei care a atins niveluri record. În acest fel el vrea să pună presiune pe liderii occidentali pentru a forţa Kievul să încheie o pace favorabilă Moscovei.

    Totuşi, specialiştii sunt de părere că Putin subestimează hotărârea Vestului, aşa cum a făcut la începutul invaziei, când a presupus că  ţările occidentale nu se vor aduna în jurul Ucrainei.

    Finalul războiului rămâne încă imprevizibl, deşi s-ar părea la o primă privire că Rusia ar putea câştiga acest conflict. Cea mai mare problemă a Occidentului rămâne felul în care Rusia se joacă cu preţurile, inflaţia şi energia de care Europa are nevoie.

  • Armele Occidentului ar putea cădea în mâini nepotrivite: UE şi NATO au intrat în panică după ce au realizat că ajutorul militar de 10 miliarde de euro destinat Ucrainei poate ajunge în buzunarele traficanţilor

    În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Occidentul a promis Ucrainei sprijin militar de peste 10 miliarde de dolari, contorizat în lansatoare de rachete, blindate, arme de foc şi muniţie. Recent, aliaţii au tras un semnal de alarmă privind scenariul contrabandei cu echipamentul militar, scrie Financial Times.

    La această problempă Ucraina a răspuns cu institiuirea unui sistem mai extins de monitorizare şi urmărire a livrărilor de arme, cu sprijinul ţărilor occidentale.

    „Toate aceste arme ajung în sudul Poloniei, ajung la graniţă, iar apoi sunt transportate în diverse vehicule. Din acel moment noi pierdem orice detaliu despre locaţia lor, traseul lor şi nu ştim nici dacă sunt folosite sau dacă rămân în ţară”, a declarat sub anonimat un oficial.

    Şansele ca armele americane trimise în Ucraina să cadă în mâini greşite „sunt mari, având în vedere situaţia din ţară şi de pe teren”, este de părere Bonnie Jenkins, subsecretarul SUA pentru controlul armelor şi securitate internaţională.

    „SUA ia foarte în serios responsabilitatea de a proteja propriile tehnologii de apărare şi de a preveni furtul acestora. Suntem încrezători în angajamentul guvernului ucrainean de a proteja în mod corespunzător armele SUA” a declarat Jenkins.

    Problema traficului de arme din Ucraina a fost discutată în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai UE din această săptămână. Totodată UE a lansat „EU Support Hub” în Moldova, unde se oferă expertiză şi cooperare în combaterea problemelor precum cea a traficului de armament.

    „Este greu să evităm traficul sau contrabanda – nu am reuşit nici în cazul Iugoslaviei şi probabil că nu vom putea evita acest fenomen nici în cazul Ucrainei”, a declarat Jana Jana Černochová, ministrul ceh al apărării.

    Europol şi-a exprimat de asemenea îngrijorearea privind fenomenul traficului de arme, cu atât mai mult cu cât investigaţiile sale au arătat că armamentul pleacă din Ucraina către Europa şi ajung de cele mai multe ori pe mâna grupărilor de crimă organizată. Totodată, agenţia consideră că această problemă s-ar putea transforma la o ameninţare la adresa securităţii UE.

    De cealaltă parte, oficialii ucraineni neagă informaţiile conform cărora Ucraina s-ar fi transformat într-un centru important de contrabandă. Potrivit acestora la mijloc este vorba doar de războiul informaţional al Rusiei care are scopul de a descuraja Occidentul pentru a nu mai furniza armamentul necesar ţării.