Tag: internet

  • Ce au căutat românii pe Internet în perioada pandemiei: de la „dex pandemie” până la „ce este maiaua”

    Cum se fac lipiile fără drojdie? Dar de ce nu se găseşte drojdie? Şi ce idei de poze în casă există? Acestea sunt câteva dintre curiozităţile care nu le-au dat pace românilor în timpul stării de urgenţă şi limitării deplasării, potrivit datelor centralizate de SEO Cupcake, agenţie de marketing digital cu peste opt ani de experienţă în servicii de promovare SEO.

    „Dacă am lua Facebook ca un indicator al intereselor oamenilor, cu siguranţă putem spune că o parte dintre termenii căutaţi pe Google în perioada asta erau previzibili, cum ar fi reţeta pentru maia, tunsul acasă şi chiar amenajarea unui birou, unui spaţiu optim de muncă, acasă. Surpriza noastră a fost să vedem cât de mare a fost creşterea faţă de alte perioade. Ne bucură însă un lucru când ne uităm la acest clasament. Oamenii sunt deschişi să înveţe şi sperăm că o parte din îndeletnicirile deprinse în perioada asta nu vor fi pierdute pe termen lung”, a declarat Cristian Bolocan, Head of SEO Department, SEO Cupcake, într-un comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Datele furnizate de SEO Cupcake au fost extrase cu ajutorul tehnologiilor ca Google Trends, puse la dispoziţie de motorul de căutare. Clasamentul este cu atât mai interesant pentru comercianţi şi antreprenori care activează în comerţul online şi nu numai. Agenţia demonstrează astfel cum pot fi identificate volumele de căutare, termenii populari într-un anumit moment, dar şi sezonalitatea sau creşterea accelerată în anumite domenii.

    Pe baza unor astfel de date poate fi catalogat la nivel general un grad de interes şi fiecare companie şi antreprenor pot acţiona într-o mai bună cunoştinţă de cauză.
    Iata ce au cautat românii recent pe Internet, potrivit datelro SEO Cupcake.

    Ce este… ? şi De ce?

    De ce nu se găseşte drojdie    x1000
    dex pandemie    x290
    Ce este tamiflu    x50
    Ce este recesiunea    x15
    Ce este horeca    x10
    De ce creşte euro    x10
    Ce este maiaua    x5
    De ce bat clopotele la ora 12    x4
    Vreau să mă întorc în România    x3
    Vreau să donez    x3

    #StaiAcasă
    exerciţii fizice acasă    x20
    tuns acasă    x20
    activităţi acasă    x17
    livrare la domiciliu    x16
    birou acasă    x5

    Reţete şi sfaturi în bucătărie

    drojdie uscată    x188
    maia de casă    x173
    pâine fără drojdie    x69
    alimente neperisabile    x40
    lipii fără drojdie    x31

    Curiozităţi despre religie

    slujbă online    x180
    acatist sf haralambie    x70
    arsenie boca profeţii    x2
    rugăciunea inimii    x8
    tatăl nostru    x4

    Sănătate şi igienă

    dezinfectant mâini    x418
    plaquenil 200 mg    x296
    euthyrox 100    x289
    alcool sanitar    x189
    sanytol    x47

    Căutări amuzante în perioada crizei medicale

    femei singure care caută bărbaţi    x203
    turte în tigaie    x33
    poze curcubeu    x31
    trandafiri din săpun    x22
    idei de poze în casă    x10

    Sport şi activităţi fizice acasă

    gantere ajustabile    x72
    home trainer bicicletă    x60
    set gantere    x25
    bandă elastică    x11
    bancă fitness    x11

    SEO Cupcake este agenţie de marketing digital fondată în 2012. Sediul central este în Bucureşti.

  • Realitatea dură din România. În condiţiile în care în România învăţământul online a devenit obligatoriu, 50% dintre elevi nu au acces la Internet

    Închiderea şcolilor discriminează populaţia care nu are acces la Internet. Analistul Mircea Coşea spune că anul acesta este unul pierdut pentru elevi şi studenţi. În România, doar jumătate dintre elevi deţine o conexiune la Internet.

    Închiderea şcolilor nu îi poate trata în mod egal pe elevi şi studenţi, pentru că teleşcoala este o măsură care poate fi aplicată doar pentru cei cu acces la Internet.

    Elevii şi studenţii care nu au, însă, acces la Internet sunt discriminaţi şi vor avea o pregătire şcolară deficitară, cu lacune. Iar lacunele în pregătirea şcolară înseamnă lacune în investiţii, spune Mircea Coşea, profesor şi fost ministru.

    „Dacă ne uităm la gradul de acoperire cu internet al României, vedem că el este pe ultimul loc în UE şi se opreşte cam la 35-48%. În restul ţării, ai o populaţie şcolară care nu are niciun fel de acces la învăţământul prin teleşcoală. Deci i-ai eliminat din oficiu. Din oficiu, ai creeat o discriminare care va dura pe termen lung. Este un an pierdut pentru generaţiile care sunt acum în sistemul preşcolar- preuniversitar”, spune Mircea Coşea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Specialiştii în securitate cibernetică avertizează: Fraudele pe internet cresc în vremuri de criză

    Specialiştii în securitate cibernetică avertizează companiile că fraudele pe internet cresc în vremuri de criză, iar firmele sunt mai vulnerabile de când angajaţii lucrează de acasă. În SUA, experţii în securitate spun că numărul de fraude pe internet va fi mai mare decât cel de după criza din 2008.

    Restricţiile impuse de pandemia de coronavirus au pus business-urile în faţa unei provocări în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii şi au trimis milioane de angajaţi să lucreze remote de acasă. Nu toate companiile au fost pregătite să îşi desfăşoare activitatea la distanţă, aşa că marea majoritate s-au concentrat doar să facă lucrurile să funţioneze, fără să ţină cont de securitatea informatică a proceselor lor. Specialiştii în securitate cibernetică spun că business-urile româneşti sunt foarte vulnerabile şi sunt în pericol să fie fraudate.

    „În România, munca la domiciliu nu a fost o opţiune foarte răspândită în rândul companiilor, altele decât cele din domeniul IT. Principala sarcină a departamentelor interne de IT a fost ca aceste reţele să funcţioneze, securitatea acestor VPN-uri înfiinţate ad-hoc fiind lăsată pe planul doi. Aceste reţele trebuie reconfigurate pentru un nivel ridicat de securitate”, a declarat Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

    În mediul de afaceri românesc nu este foarte dezvoltată cultura prevenţiei, spun specialiştii, aşa că multe dintre business-uri nu îşi fac planuri de risc sau strategii de securitate a proceselor.

    „Peste 50% din companiile din România susţin că au fost fraudate în ultimul an. Dar sunt multe companii care nu au raportat pentru că încă nu au descoperit că au fost fraudate. Autosuficienţa managementului, alături de raportarea la costurile prevenţiei ca la o cheltuială inutilă, cum adesea se întâmplă, nasc monştri. Şi aşa ajungem în punctul în care frauda plus costurile de investigare exced cu mult costurile unor acţiuni de prevenţie”, a spus Dan Rusu, specialist în securitate cibernetică şi senior partner Corporate Intelligence Agency.

    Specialiştii în securitate cibernetică la nivel mondial spun că criza generată de COVID-19 va genera un număr mai mare de fraude decât criza economică din 2008.

    „Logica economică ne spune că frauda se dezvoltă când economia funcţionează, creşte în vremuri de criză şi atinge apogeul când şi panica se instalează. Creşterea numărului de reţele slab securizate sunt surse consistente de informaţii şi potenţial de fraudă pe internet pentru hackeri. Aş putea spune chiar că sunt o mină de aur, pentru atacuri prezente, viitoare sau doar pentru vânzarea datelor obţinute de către aceştia”, a mai spus Gabriel Zgunea.

    Iată câteva sfaturi ale specialiştilor pentru securizarea proceselor: „Evaluează foarte strict componenţa şi performanţa departamentelor de control intern, securitate şi antifraudă; analizează out-of-the-box procesele şi procedurile interne din companie, din punct de vedere al securităţii; alocă resurse suplimentare pentru activităţile de know your client/ know your customer; utilizează servicii specializate de competitive şi market intelligence în vederea elaborării unor strategii”.

    Statisticile internaţionale arată că, în perioade de criză, companiile mici pot fi fraudate chiar de proprii angajaţi.

    „O verificare atentă a candidaţilor înainte de angajare prin verificări în baze de date accesibile publicului cum ar fi portalul instanţelor de judecată (portal.just.ro) sau la registrul comerţului (recom.ro). Pentru un management al riscului corespunzător, indiferent dacă compania e una mică sau mare, transpunerea dictonului <trust is good, check is better> în activitate, va diminua considerabil riscul de fraudă”, a concluzionat Dan Rusu, specialist în securitate cibernetică şi senior partner Corporate Intelligence Agency.

  • Compania care sfidează pandemia de COVID-19. Anunţă că angajează 10.000 de oameni. În plină criză, aceasta a devenit o adevărată senzaţie

    ByteDance, startup-ul chinez din spatele aplicaţiei TikTok, vrea să angajeze 10.000 de oameni noi, în ciuda unui trend global care a forţat multe companii de tehnologie din toată lumea să renunţe la o parte din angajaţi, potrivit FT.

    Încă dinainte carantină, aplicaţia deţinută de compania cu sediul în Beijing devenise noua senzaţie a internetului  – un rol pe care l-au jucat pe rând Facebook, Snapchat şi Instagram. Acum, TikTok a ajuns la 1,5 miliarde utilizatori lunar.

    Dincolo de China, popularitatea TikTok a crescut masiv, în contextul în care toată lumea, de la doctori la asistente şi până la celebrităţi, publică videoclipuri scurte în care se sincronizează cu muzica – pentru a trece timpul.

    În China, ByteDance a început să investească mai mult în platforma de comerţ online pe care o controlează, pentru a monetiza traficul suplimentar din platforme.

    Startup-ul are circa 60.000 de angajaţi şi caută circa 10.000 de oameni noi la nivel global pentru mai multe poziţii, de la analişti de date pentru piaţa din America Latină şi până la manageri de operaţiuni în Shenzen pentru platforma de gaming. Mai mult, departamentul de resurse umane al companiei caută cel puţin 3.000 de interni.

    Investitorii au evaluat startup-ul susţinut de SoftBank la 75 miliarde de dolari în urmă cu doi ani, după o rundă de finanţare de 3 miliarde dolari, condusă de conglomeratul japonez. Mai recent, evaluarea ByteDance a crescut la 90-100 miliarde dolari după ultimele tranzacţii din piaţa secundară.

  • La shopping, din izolare

    „Answear a previzionat în acest an o creştere de 30% faţă de 2019 şi până în 10 martie eram peste obiectiv. Acum ne aşteptăm să fie o perioadă de scădere, nu ştim dacă se va putea recupera ulterior. Ne-am adaptat însă rapid contextului actual plin de incertitudine şi încercăm să creştem rata de flexibilitate a companiei”, spune Raluca Radu, country manager al platformei de fashion Answear.ro. În 2019, compania a înregistrat în plan local o cifră de afaceri de 22 de milioane de euro. Momentan, businessul nu şi-a ajustat obiectivele în privinţa cifrei de afaceri pentru anul în curs, deoarece, spune Raluca Radu, „în prezent este greu să facem previziuni pe termen lung”.

    În contextul răspândirii pandemiei cauzate de coronavirus, Raluca Radu notează că, aşa cum era de aşteptat, compania a înregistrat o scădere procentuală de 10% a vânzărilor, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019, dar această scădere a fost înregistrată doar în ultimele două săptămâni din luna martie. „Suntem în continuare a doua piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri pentru Answear.ro, imediat după Polonia, iar scăderile se pot observa pe întreg portofoliul nostru de ţări.”

    În ciuda scăderii înregistrate la nivelul volumelor de vânzări, un lucru interesant, spune executivul, este faptul că valoarea medie a comenzii a crescut în medie cu 7%. Astfel, în ultimele săptămâni, valoarea medie a comenzii a fost de 330 de lei, în creştere cu 7% faţă de perioada anterioară. „Nu am observat însă fluctuaţii din punctul de vedere al brandurilor din topul vânzărilor – sunt aceleaşi branduri în top 10 cele mai vândute, aşa cum era şi înainte de perioada distanţării sociale.”

    Country managerul Answear spune că noul context a adus totuşi modificări în comportamentul clienţilor companiei. „Ce am observat, în primul rând, a fost apetenţa pentru alte categorii de produse. Sunt categorii pe care înregistrăm creşteri semnificative, de peste 50% faţă de anul trecut, şi mă refer aici la tricouri, pantaloni, hanorace, haine sport, dar şi pijamale, pantaloni scurţi, lenjerie intimă, eşarfe, fulare şi bijuterii. Din categoria surprize, segmentul de rochii şi-a dublat vânzările atât ca volum, cât şi din punctul de vedere al numărului de comenzi.

    Am observat o creştere a apetenţei pentru tricourile cu mesaje motivaţionale, hanorace cu mesaje pozitive, dar şi creşteri pe categoria de geci, jachete şi sneakers.” O scădere se observă însă, per total, pe categoria de pantofi, mai ales în zona de pantofi cu toc, adaugă executivul. Brandurile de top din punctul de vedere al vânzărilor au fost Tommy Hilfiger, Adidas Originals, Guess Jeans, brandul propriu Answear, Tommy Jeans, brandul propriu Medicine, Calvin Klein Jeans, Karl Lagerfeld şi Levi’s. 

    O altă tendinţă pe care o remarcă este o evoluţie semnificativă a procentului de plăţi online cu cardul, de la 20%, cât era înainte de criza coronavirusului, la 50% în prezent. În plus, Raluca Radu spune că şi durata deciziei de cumpărare s-a scurtat: „Observăm mai multe decizii de cumpărare luate în aceeaşi zi de la prima vizită şi un număr mai mic de afişări înainte de a comanda, deci probabil cumpărătorii fac mai mult cumpărături de necesitate şi mai puţin de impuls”. Nu în ultimul rând, presiunea din punctul de vedere al termenelor de livrare a scăzut. „Noi am anunţat că vor putea apărea mici întârzieri şi că extindem termenul de livrare de la 3 zile la unul realist de 4-5 zile, iar numărul de telefoane legate de termenul de livrare a scăzut drastic faţă de situaţia precedentă.”

    Potrivit Ralucăi Radu, deşi mulţi specialişti din retail şi oameni de afaceri spun că industria modei va fi afectată întrucât nu face parte din categoria de bunuri de primă necesitate, acest lucru depinde foarte mult de efectele pe termen mediu şi lung ale crizei prezente şi de impactul ei economic. În opinia sa, zona de e-commerce va avea de câştigat după această criză, în România aducând plusuri mai ales la numărul cumpărătorilor din online.

    Din acest punct de vedere, executivul consideră că fashion e-commerce-ul nu va fi afectat sau este posibil chiar să cunoască o creştere per ansamblu, mai ales la nivelul pieţei locale, unde exista un număr mare de oameni care nu cumpăraseră niciodată de pe platformele online de fashion. „Sunt convinsă că e-commerce-ul poate fi afectat pe termen scurt şi mediu din punctul de vedere al supply chain-urilor sau al relaţiilor legate de distribuţie, precum şi de puterea de cumpărare a clienţilor, dar cred că per total va cunoaşte o creştere pe termen lung.”

    Care este, în opinia executivului de la Answear, soluţia pentru ca retailerii de fashion să iasă cu bine din această criză? „Cred că online-ul este o posibilă salvare pentru retailerii care nu activau până acum pe acest canal şi există numeroase platforme de tip magazin online la cheie (SaaS) sau marketplace de care pot profita pentru a-şi pune rapid în vânzare produsele. Se tot discută despre digital transformation şi acum am fost forţaţi, ca mediu de afaceri, să punem lucrurile în practică într-un ritm rapid.” Alte variante de a minimiza pierderile în aceste luni de incertitudine, crede ea, ţin de punerea în comun a serviciilor. „Online-ul va cunoaşte o creştere şi va fi nevoie de personal în zona de livrare şi fulfillment sau logistică a comenzilor, iar retailerii offline care nu au acum activitate îşi pot pune serviciile la dispoziţia retailerilor online care au nevoie de ele. Cred că va fi nevoie de parteneriate între firmele din retail pentru ca întregul mediu să se poată adapta şi să funcţioneze rapid în aceste noi condiţii de piaţă.”

    La nivelul companiei pe care o coordonează, Raluca Radu spune că a fost nevoie să revizuiască rapid bugetele de promovare şi alte investiţii şi să amâne o parte dintre investiţiile care nu erau de imediată necesitate. „Pentru noi este totuşi o prioritate să păstrăm echipa unită şi relaţiile de parteneriat pe care le-am construit în atâţia ani de existenţă pe piaţă şi vom face tot posibilul să nu afectăm relaţiile pe care le avem cu furnizorii, ci să găsim împreună cu aceştia planuri win-win pentru noile condiţii. De asemenea, ne interesează foarte mult să continuăm să ţinem unită comunitatea clienţilor Answear şi să le aducem acestora noile colecţii ale brandurilor de top, produse care să le facă viaţa mai frumoasă sau mai uşoară în condiţiile de incertitudine pe care le trăim în aceste zile.”

    Pentru a păstra siguranţa angajaţilor, a colaboratorilor şi a clienţilor, echipa din depozitul central al companiei, din Polonia, de unde sunt livrate zilnic comenzile, „a luat toate măsurile de igienă în depozit şi în privinţa personalului care lucrează în zona de fulfillment şi logistică. Măsurile ţin de dezinfectarea tuturor suprafeţelor, folosirea de echipamente de protecţie şi produse de dezinfectare, dar şi de transportul angajaţilor la lucru şi de organizarea lor în depozit”, explică country managerul Answear.

    De asemenea, echipele de Customer Support şi Marketing dedicate Answear România lucrează de acasă din data de 9 martie şi funcţionează în parametrii de dinainte. În privinţa livrării, Raluca Radu spune că, împreună cu partenerii de la FAN Courier, compania face tot posibilul să asigure livrarea în aceleaşi condiţii ca şi până acum, dar măsurile luate în depozit au îngreunat logistica. „Ne confruntăm şi cu timpi mai mari de aşteptare la graniţa cu România şi momentan avem 1-2 zile de întârziere în livrare. Depinde foarte mult şi de ce măsuri se vor lua mai departe.”

    Deşi nu vor introduce în portofoliul de produse articole de protecţie împotriva coronavirusului, echipa companiei a fabricat, în cadrul unităţii de producţie din Polonia, măşti din materiale certificate pe care compania le-a donat spitalelor. 
    În opinia Ralucăi Radu, după încheierea pandemiei, creşterea preţurilor în rândul retailerilor vestimentari „nu va fi o soluţie viabilă în niciun scenariu pe care îl estimăm”. În încheiere, executivul spune că „este un context plin de provocări de toate tipurile şi cea mai mare provocare pentru întregul mediu de afaceri este impredictibilitatea”.

  • Unde să fugi de telefon: ce e de făcut dacă vreţi să nu mai folosiţi atât de mult telefonul

    Dacă, totuşi, vor să petreacă o vacanţă în linişte, există anumite locuri care-i ajută să se descurce fără avantajele tehnologiei moderne ca telefonia mobilă sau internetul fără fir. Printre acestea, conform Washington Post, se numără un complex de 17 bungalouri din Costa Rica, Lapa Rios Ecolodge, situat în pădurea tropicală de pe Peninsula Osa, unde nu este semnal la telefon şi nici internet, oaspeţii petrecându-şi timpul în natură. O fostă mănăstire la nord de Roma, Eremito, aflată la jumătate de oră depărtare de orice drum şi accesibilă doar cu vehicule 4×4, a fost special amenajată ca să-i ajute pe cei care-i trec pragul să se detaşeze de tehnologie, camerele nefiind prevăzute cu televizor sau internet, iar la mesele luate în comun fiind obligatorie tăcerea. În America de Nord, în Alaska, se află cabana Ultima Thule Alaska Lodge, la care se ajunge cu avioanele unităţii de cazare, turiştii fiind preluaţi de la Anchorage şi neputând ajunge altfel acolo. Situată în cel mai mare parc natural din SUA, Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, nu beneficiază de acoperire din partea reţelelor de telefonie mobilă, iar conexiunea la internet este foarte lentă. Temerarii pot opta pentru Skylodge Adventure Suites din Peru, din apropiere de Machu Picchu, unde cazarea se face în nişte capsule prinse de munte cu cabluri. Turiştii pot admira stelele, dormi şi mânca, neavând semnal la telefon şi nici internet. 

  • 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. Te numeri printre ei? Întrebarea care circulă în online al cărei răspuns ţi-ar spune dacă gândeşti ca un psihopat

    Potrivit presei internaţionale, 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. De asemenea, se crede că 1 din 5 lideri de afaceri au tendinţe psihopatice, potrivit unui profesor de psihologie citat de CNBC. Alte studii spun că 21% din cei care conduc afaceri sunt psihopaţi. O poveste care circulă în mediul online, citată de autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea psihopaţilor”, îi îndeamnă pe cititori să ofere un răspuns care să le spună dacă au tendinţe psihopatice sau nu.

    „Circulă o poveste pe internet care sună cam aşa. În timpul funeraliilor mamei sale, o femeie cunoaşte un bărbat pe care nu îl văzuse niciodată şi se simte atrasă de el în mod misterios. A crezut că este sufletul ei pereche şi s-a îndrăgostit pe loc. Însă când s-au încheiat funeraliile a uitat să îi ceară numărul de telefon şi nu a mai fost chip să îi dea de urmă. Câteva zile mai târziu, femeia şi-a ucis sora. De ce?”, întreabă autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea Psihopaţilor”. El îşi îndeamnă cititorii să dea un răspuns posibil.

    Autorul oferă apoi răspunsul: „În eventualitatea în care aţi gândi ca un psihopat, răspunsul corect este: pentru că spera ca bărbatul să apară din nou la înmormântarea surorii ei”. Dutton oferă o clarificare apoi: „Bineînţeles că nu înseamnă că aţi gândit ca un psihopat. Ca multe lucruri pe care le găseşti pe internet, şi această poveste conţine la fel de mult adevăr precum contul de profit şi pierderi al lui Bernie Madoff (cel mai mare escroc de bursă din lume N.Red.).”

  • Ce pierderi uriaşe ar avea ţara noastră dacă internetul ar fi oprit o singură oră

    O oră de întrerupere a internetului ar cauza în România pagube de 7,8 milioane dolari (33,7 milioane lei) iar pentru o zi valoarea urcă la 187,9 milioane dolari (811 milioane lei), arată datele netblocks.org şi ale Internet Society.

    În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media – fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram – înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.

    Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 dolari, în Polonia de 349.793 de dolari iar în Statele Unite de 12,9 milioane dolari. O oră de cădere totală a internetului înseamnă pagube de 303 milioane dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.

    În întreaga lume impactul căderii internetului pentru o oră ar fi de 2,142 miliarde dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.

    Un raport care examinează întreruperile parţiale şi totale în 122 de ţări, a fost publicat de firma de cercetare internet Top10VPN. “În termeni economici, întreruperile nu afectează doar economia formală, ci şi cea informală, în special în ţările mai puţin dezvoltate. De asemenea, pot exista daune de durată, odată cu pierderea încrederii investitorilor şi a afectării dezvoltării, ceea ce face ca estimările noastre să fie conservatoare”, spun cercetătorii Samuel Woodhams şi Simon Migliano. “În ceea ce priveşte drepturile omului, aceste opriri au un impact clar asupra libertăţii de exprimare a cetăţenilor şi a dreptului la informare şi pot duce chiar la o creştere a violenţei”. Studiul pune accent pe întreruprile cauzate de acţiunile deliberate ale guvernelor, acţiuni menite să limiteze liberatea de exprimare sau de comunicare.

    Întreruperile de pe Internet erau rare – rezultatul unor accidente care afectau cablurilor submarine de comunicaţii mai des decât activitatea intenţionată a guvernului – dar cele din urmă au devenit din ce în ce mai frecvente. În ultimii cinci ani, numărul de opriri de internet din întreaga lume a crescut exponenţial, mai ales cele impuse de guverne pentru a controla tulburările şi protestele. Potrivit Freedom House, începând cu anul trecut aproape jumătate din populaţia lumii locuieşte într-o ţară „în care autorităţile au deconectat internetul sau reţelele mobile, adesea din motive politice”.

  • Libra Internet Bank pregăteşte obligaţiuni de 10 milioane de euro. Consiliul de administraţie, condus de veteranul Radu Gheţea, va decide parametrii împrumutului

    Libra Internet Bank, o instituţie de talie mică din piaţa locală specializată pe nişa profesiilor liberale, va emite obligaţiuni în valoare totală de 10 milioane de euro, cu o rată a dobânzii fixă sau variabilă, potrivit unei notificări în Monitorul Oficial.

    Detaliile emisiuni, cum ar fi rata dobânzii, tipul de obligaţiuni, momentul emiterii, numărul de obligaţiuni emise şi valoarea nominală, moneda de emisiune, durata emisiunii, intervalul de plată a cuponului, modul de plasament, admiterea la tranzacţionare, desfăşurarea unei oferte publice sau intermediarul tranzacţiilor, urmează a fi stabilite de către consiliul de administraţie al băncii în perioada următoare.

    În vara acestui an, Radu Gheţea, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri români cu o experienţă de peste 40 de ani în sistemul bancar şi care a condus în ultimii 12 ani CEC Bank, a revenit în banking alăturându-se Libra Internet Bank ca membru al Consiliului de Administraţie. Banca este controlată indirect de fondul american de investiţii New Century Holdings, administrat în România de Andrei Siminel, care are şi o participaţie de aproape 6% la bancă.

    Libra Bank, cu 53 de sucursale în ţară, a obţinut în primele nouă luni ale anului 2019 un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru întreg anul 2019 fiind de 95 milioane de lei.

    În septembrie 2019, activele nete ale băncii erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de finalul anului trecut (3,25 mld. lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 mld. lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 mld. lei).

    Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România.

  • Este oficial: Italia aplică o taxă de 3% din venituri companiilor de internet care activează în spaţiul italian, după modelul Franţei

    În Italia a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie 2020, o taxă de 3% din venituri aplicată companiilor de internet care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro la nivel global şi cel puţin 5,5 milioane de euro în statul italian. Taxa este similară cu impozitul GAFA aplicat în Franţa. 

    Câteva zeci de companii sunt aşteptate să o plătească, în mare parte firme americane precum Alphabet (Google), Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft. În Franţa, Amazon a răspuns deja la taxă prin majorarea comisioanelor pentru companiile franceze cu 3%.

    Impozitul suplimentar aplicat de Franţa, în premieră, în mod special asupra giganţilor tehnologici americani, a fost denumit drept taxa GAFA, de la Google, Apple, Facebook şi Amazon. În lipsa unui acord la nivelul G7, şi alte state, precum Italia, au început să aplice unilateral măsuri similare de taxare a companiilor mari de tehnologie care în general plătesc foarte puţine taxe.

    Italia are de asemenea nevoie să-şi majoreze veniturile bugetare pentru a diminua deficitul bugetar în 2020. Şi alte state iau în considerare o taxă pe veniturile giganţilor din tehnologie, printre acestea Austria sau Marea Britanie. Taxa aplicată de Franţa a fost puternic criticată în 2019 de administraţia preşedintelui american Donald Trump, care a demarat o anchetă cu privire la aplicarea ei în urma căreia Washingtonul este aşteptat să majoreze anumite tarife vamale pe vinuri, brânzeturi şi alte produse franceze exportate în SUA în valoare totală de circa 2,4 miliarde de dolari.

    Ministrul de Finanţe francez, Bruno Le Maire a înaintat proiectul de lege către parlament în luna martie 2019, iar în august a fost adoptat. Taxa GAFA se aplică retroactiv, adică şi pentru afacerile din 2019, şi este aşteptată să aducă aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul francez.

    Cifrele Comisiei Europene arată că marile companii europene plătesc în medie 23% din impozitul pe profit, dar aceasta scad la doar 9% pentru companiile de internet.