BusinessMagazin

Tag: interes

  • Ţara ”vecină” care a reuşit să ajungă de la 800 de km de autostradă în 2004, la 3.200 de kilometri în 2016. Ce face România în acest timp?

    De la 800 de kilometri, cât număra reţeaua de drumuri expres şi autostrăzi din Polonia în 2004, totalul a ajuns la 3.200 de kilometri în 2016, iar în prezent reţeaua completă cumulează peste 3.500 de kilometri de infrastructură rutieră de transport rapid, modernizată în special cu fonduri europene.
     
    „Am înregistrat însă şi întârzieri, din cauza anulării unor contracte sau din cauza unora dintre contractori. Alteori, unii dintre ei nu au livrat ceea ce trebuia. Investiţiile majore de acest tip presupun implicarea unor companii mari, cu multă experienţă“, spune Michal Perlinski, directorul departamentului de Programe Rutiere din cadrul Ministerului Infrastructurii din Polonia.
     
    Reţeaua de peste 3.500 de kilometri nu este însă completă, deoarece nordul ţării nu este legat de sud. De aceea, guvernul polonez a anunţat că are în plan investiţii de 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030. Autorităţile intenţionează să extindă reţeaua de drumuri până în 2025 cu peste 3.262 de kilometri, pentru care ar fi necesari 31,6 miliarde de euro, potrivit autorităţii naţionale pentru drumuri.
     
    Planul include construirea a 252 de kilometri de autostradă, 2.640 de kilometri de drum rapid şi 370 de kilometri de drum de centură. În 2017, Polonia a deschis circulaţiei peste 340 de kilometri de drum naţional. „Avem o strategie naţională, cu un orizont de timp până în 2030. Pen­tru că suntem membri ai Uniunii Europene, tre­buie să respectăm anumite standarde în ceea ce pri­­veşte calitatea construcţiilor“, mai spune Michal Perlinski.
     

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.

  • Instagram a lansat un nou serviciu video

    Anunţul a fost făcut miercuri, de Kevin Systrom, CEO al reţelei de socializare deţinute de Facebook, care a prezentat şi o nouă funcţie a platformei, publicarea de înregistrări video care pot atinge durata de o oră.

    Prin această nouă funcţie, Instagram devine un concurent direct pentru YouTube.

    În septembrie 2017, reţeaua de socializare număra aproximativ 800 de milioane de utilizatori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-ar putea debloca Bucureştiul? Soluţia unuia dintre cei mai buni arhitecţi din România

    Dincolo de acest lucru, capitala României nu are nici în acest moment cadastrul finalizat, iar fără a avea o evidenţă exactă a tuturor imobilelor, reformarea oraşului este aproape imposibilă.

    Situaţia în care se află Bucureştiul azi oglindeşte de fapt întreaga ţară, pu­ţine oraşe ale României fiind con­stru­ite pentru a răspunde unei logici a traiului în comun.
     
    „România ca ţară nu prea a avut planuri pentru dezvoltarea marilor oraşe, decât cu anumite excepţii. Zona Ardealului are ceva mai multă consistenţă în ceea ce priveşte organizarea oraşelor. Bucureştiul însă nu are nici în acest moment cadastru. Oraşele din Ardeal aveau acest lucru din vremea imperiului austriac. PUG-ul (planul urbanistic general) Bucureştiului nu se poate finaliza pentru că oraşului îi lipseşte cadastrul. De aici vine şi marea problemă de construcţie a Bucureştiului”, spune Dorin Ştefan, cel care deţine biroul de arhitectură cu acelaşi nume.
     
    Principala problemă
     
    Dorin Ştefan este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureştiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8. Proiectul de lângă clădirea guvernului, finalizat anul acesta, a redat oraşului una dintre cele mai remarcabile construcţii executate în stil neoromânesc, vila Oromolu, şi a adus în inima Capitalei o clădire de birouri cu o „fluiditate“ cu totul aparte. 
     
    De altfel, mai tot ce s-a construit în Bucureşti sunt iniţiative private, rezultatul nefiind însă cumva integrat într-o logică de dezvoltare a oraşului programată de autorităţi. De aici au rezultat şi marile probleme de aglomeraţie din ultimii ani. „Tot ce s-a întâmplat în Bucureşti în ultimii 20 de ani reflectă dezvoltarea iniţiativei private. Problema este că oraşul nu are o infrastructură publică pe care să crească iniţiativa privată, care să se dezvolte acolo unde managerii oraşului o planificaseră din vreme.”
     
    De ce s-a întâmplat acest lucru?
     
    „Problema dintotdeauna a Bucureştiului este că tot teritoriul oraşului este privat. Nu sunt spaţii care să aparţină oraşului şi care să deservească interesul colectiv. Acelea pe care le are fie au fost preluate în urma unor donaţii, acte rar întâlnite în istoria Bucureştiului, sau prin exproprieri. Această mentalitate este şi în prezent. Privatul deţine pământul, iar după Revoluţie această mentalitate a devenit şi mai importantă. Mai mult, după Revoluţie a devenit foarte greu să mai afli istoria unor proprietăţi. Legile proprietăţii private sunt în dezechilibru în raport cu legile urbanismului, în defavoarea urbanismului, a interesului colectiv. Bucureştiul nu are spaţii în proprietatea administraţiei prin care aceasta să poată realiza o gândire publică.”
     
    Arhitectul spune că doar în perioada comunistă, în care tot pământul era al ţării s-a făcut o sistematizare a întregului oraş, dar şi aceasta a fost făcută cu prea puţină atenţie faţă de istoria oraşului.
     
    „Astfel, în loc de a aduce unitate, acest proces a segregat oraşul.”

  • O tânără care era insărcinată a fost concediată pentru că mergea prea des la toaletă. Cele mai ciudate pretexte invocate de şefi pentru a-şi concedia angajaţii.

    Există însă o gamă mult mai largă de pretexte pentru care unii au fost daţi afară, iar pe listă se află motive dintre cele mai bizare.

    “Am fost dat afară deoarece nu am anunţat că voi lipsi de la muncă. Nici nu aveam cum, pentru că intrasem în comă”, povesteşte un fost angajat, într-o secţiune de pe site-ul Whisper (Şoaptă), unde mai mulţi care au trecut prin situaţii asemănătoare au decis să îşi împărtăşească experienţele.

    “Am fost concediat deoarece am mers la înmormântarea bunicului meu”, se plânge un altul.

    Angajatul unui salor de piercinguri şi tatuaje spune că a fost dat afară deoarece a refuzat să prizeze cocaină împreună cu şeful său.

    Un alt angajat a rămas fără loc de muncă deoarece căsca prea des.

    Angajatul unei gogoşerii povesteşte că a fost concediat pentru că s-a îngrăşat.

    Un altul a fost concediat deoarece stătea prea mult timp la toaletă.

    O tânără aflată în primul trimestru de sarcină a fost dată afară deoarece mergea prea des la toaletă din cauza greţurilor.

    Aşadar, următoarea dată când vă vine să căscaţi la birou, încercaţi să fiţi cât mai discreţi, deoarece riscaţi să rămâneţi fără job.

  • Ministrul israelian al Apărării: Rusia este un actor foarte pragmatic în Siria

    ”Este important să înţelegem că ruşii sunt actori foarte pragamtici. Ei sunt oameni rezonabili cu care este posibil să ajungi la o înţelegere, iar noi înţelegem care este interesul lor”, a declarat Lieberman.

    ”Interesul lor este foarte diferit de al nostru, însă le respectăm priorităţile. Încercăm să evităm confruntările directe şi tensiunile”, a adăugat oficialul israelian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, după întrevedere cu oficiali din Emiratele Arabe: Schimburile comerciale, o prioritate

    Ministrul din Emiratele Arabe se află în România în contextul desfăşurării primei sesiuni a Comisiei Mixte de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite (EAU).

    Şeful statului a subliniat că “apreciază în mod deosebit dinamica pozitivă a relaţiilor dintre România şi EAU, care sunt foarte bune la nivel politic, şi a salutat desfăşurarea primei reuniuni a Comisie Mixte de Cooperare, care reprezintă un pas concret pe linia aprofundării cooperării bilaterale pe toate planurile de interes comun, cu accent în ceea ce priveşte domeniul economic”, informează Admininistraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au crescut salariile din IT atât de mult în ultimii 10 ani

    Evoluţia din ultimul deceniu a salariilor din România pe sectoare de activitate reflectă o transformare esenţială a pieţei muncii. La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns anul trecut la aproape 2.400 de lei net pe lună, fiind de 1,8 ori mai mare decât era în 2008 (de 1.300 de lei net pe lună), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Dacă în unele domenii – cum sunt băncile – salariile au crescut doar de 1,3 ori în acest interval (până la un salariu mediu de 4.570 de lei net în 2017), în altele – cum este IT-ul – salariile angajaţilor au crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani, până la un nivel mediu de aproape 6.000 de lei net pe lună în 2017.

    Sectorul IT&C a cunoscut o creştere explozivă în ultimii ani, pentru că atât investiţiile, cât şi ponderea în PIB (care a ajuns la aproape 6%) sau forţa de muncă ocupată se dublează o dată la 3-4 ani.

    ”Este o oportunitate extraordinară pentru ţară să nu pierdem aceşti specialişti ultracalificaţi şi să dezvoltăm şi activităţi economice cu o valoare adăugată mai mare“, este de părere Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane. Cresterea exponenţială a salariilor din IT este corelată, spune ea, direct cu creşterea industriei IT&C, iar unul dintre atuurile iniţiale ale României în faţa altor ţări din regiune era disponibilitatea unui număr semnificativ de specialişti şi tineri absolvenţi, peste media regiunii.

    ”Astăzi, disponibilitatea a devenit o raritate, recrutarea de softişti este un sport extrem. Sunt scumpi, exigenţi, nu neapărat fideli unei companii (pentru că gândesc în proiecte şi nu în cariere stabile, pe termen lung). Ca atare, candidatul domină piaţa şi are toate opţiunile pe masă“, observă Pârvu. Rezultatul este creşterea salariilor în mod accelerat, dar şi nevoia de a compensa în următorii 2-3 ani numărul insuficient de profesionişti, astfel că România va ajunge probabil să importe specialişti din alte ţări şi în acest domeniu.

    Există două aspecte care determină nivelul de remunerare: cel intrinsec, legat de conţinutul muncii (nivel de cunoştinţe sau pregătire, complexitate, impact sau riscuri etc.), şi cel extern, legat de cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă, spun specialiştii. Prin natura muncii, segmentul financiar-bancar implică un nivel de calificare sau complexitate ridicat sau foarte ridicat pe anumite subsegmente ale acestui sector, neexistând diferenţe semnificative faţă de sectorul IT, de exemplu. |n perioada expansiunii băncilor, mai ales pe segmentul de retail, care a însemnat şi deschiderea unui număr mare de sucursale sau agenţii, a existat o presiune pe piaţa forţei de muncă inclusiv pentru posturi de calificare medie, cum ar fi cele din front-office, explică Oana Munteanu, liderul echipei de servicii de consultanţă pentru resurse umane în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    ”S-au întâmplat două lucruri: 1. cel legat de criză financiară care a determinat constrângeri în volumul de credite / tranzacţii etc. ducând implicit la oprirea expansiunii sau chiar la restrângerea activităţii şi 2. cel legat de digitalizarea serviciilor bancare, care a dus la reducerea volumului tranzacţiilor efectuate în front-office. Acest al doilea aspect ne duce la tendinţa globală de digitalizare în toate activităţile economice“, observă Oana Munteanu. Această tendinţă generează o explozie a cererii de dezvoltare de aplicaţii şi soluţii informatice, motiv pentru care atât numărul de furnizori, cât şi volumul de produse sau servicii pe acest segment a crescut într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea pieţei şi a societăţii în general de a dezvolta competenţele necesare. Acest lucru determină evident un decalaj între cerere şi ofertă care duce la creşterea ”preţului“ forţei de muncă, potrivit lui Munteanu.

    Dezechilibrul dintre numărul de oportunităţi de carieră şi numărul mult prea mic de candidaţi este unul dintre elementele care favorizează creşterea salariilor în domeniul IT&C. De exemplu, în prezent, pe portalul de carieră www.hipo.ro există 1.280 de joburi în domeniul IT software, 400 în domeniul IT hardware şi 380 de joburi în domeniul telecom. ”IT&C este o industrie cu valoare adăugată mare şi nivel ridicat de profitabilitate. Candidaţii activează pe o piaţă globală a forţei de muncă, salariile fiind influenţate de cererea şi oferta la nivel internaţional.

    De exemplu, un software developer din România poate lucra la distanţă pentru un proiect din SUA. Dacă vorbeşte limba engleză sau altă limbă străină, îşi va găsi relativ uşor un job în altă ţară. Acest lucru creează o presiune mai mare pe salarii, candidaţii având termene de comparaţie şi din alte ţări“, observă şi Dragoş Gheban, managing partner al www.hipo.ro, portalul de carieră administrat de compania Catalyst Solutions. Nivelul de calificare este mai mare în domeniul IT&C, potrivit lui, iar acest lucru generează bariere de intrare într-o astfel de profesie pentru candidaţii din alte domenii, care trebuie să depună un efort mare pentru a se respecializa.

    Companiile din toate sectoarele de activitate au început să investească în digitalizare, iar o tendinţă care se remarcă în prezent este încercarea angajatorilor de a muta o parte din activităţile offline în online. ”Acest proces de transfer din offline în online se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp; vorbim de cel puţin cinci ani până când vor apărea primele companii cu activităţile mutate din offline în online“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de servicii de recrutare.

    După ce sectorul bancar a crescut fulminant acum 10-15 ani, prin extinderea masivă a băncilor de retail, domeniul a intrat într-o etapă de descreştere. ”Sunt destule semnale în piaţă că băncile au ales digitalizarea masivă. E un trend vizibil deja şi în România“, spune Raluca Pârvu de la BPI Group, care a adăugă că vom vedea că există un excedent de personal care va fi poate reconvertit (parţial) către alte activităţi din domeniul bancar.

    ”|n 2008, în banking se câştiga foarte bine datorită comisioanelor şi bonusurilor, însă în momentul de faţă situaţia nu mai este aşa, iar acest domeniu nu mai prezintă un interes foarte mare din partea candidaţilor“, explică şi Florin Godean de la Adecco.
    Tendinţa şi cererea globală în domeniul digitalizării vor continua cel puţin în acelaşi ritm, însă globalizarea economiei implică şi globalizarea utilizării forţei de muncă, mai ales în sectoare cum este cel IT, în care se poate lucra virtual de oriunde în lume.
    ”Cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă din România depind şi de cât de competitivă va rămâne aceasta pe piaţa globală, în contextul unei concurenţe tot mai puternice“, mai observă Oana Munteanu de la PwC.

    O mare parte din creşterea sectorului IT din România a fost determinată, spune ea, de raportul cost/calitate oferit de forţa de muncă. |n scenariul în care piaţa forţei de muncă păstrează un nivel de competenţă similar, dar îi cresc costurile (ceea ce a devenit inevitabil), România nu va mai fi la fel de atractivă. Singurul scenariu în care sectorul va continua să crească în acelaşi ritm este cel în care nivelul de competenţă şi valoarea adăugată adusă de acesta vor creşte.

    ”Altfel, atât companiile multinaţionale, cât şi cele româneşti vor căuta forţa de muncă în altă parte, ducând la stagnarea sau încetinirea creşterii acestui sector şi implicit a salariilor“, conchide Oana Munteanu.

    Totuşi, salariile din toate sectoarele vor creşte în următoarea perioadă, pentru că există un dezechilibru puternic pe piaţa muncii. |n plus, conform unui studiu recent realizat de portalul de carieră www.hipo.ro, 76% dintre angajatori îşi vor mări echipele în 2018.
     

  • Ion Ţiriac, veste URIAŞĂ pentru România! Investeşte o sumă halucinantă, dar nu în interes propriu: “N-am de gând să fiu cel mai bogat om din cimitir”

    Fost tenismen, Ţiriac încearcă să ofere ceva înapoi sportului, motiv pentru care va pune bazele, la Otopeni, unei universităţi de sport. Scopul? Nu scoaterea profesorilor de sport, ci a specialiştilor în sport, începând cu antrenori, fizioterapeuţi şi terminând cu manageri: “În acest moment am început construcţia unei universităţi care ne va costa, cu siguranţă, 150 de milioane de euro. Sperăm să mai obţinem 200 de milioane de la Uniunea Europeană, de la Bruxelles. Eu voi face 80 de ani în curând şi n-am de gând să fiu cel mai bogat om din cimitir”, a declarat Ţiriac, pentru Sport Bild.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro