BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • Gigantul Meta a refuzat să semneze codul de practică pentru “AI Act”

    Gigantul american Meta, care deţine platformele Facebook, Instagram şi Whatsapp, a refuzat să semneze codul de practică al Uniunii Europene pentru “AI Act”, cu câteva săptămâni înainte ca normele blocului comunitar pentru furnizorii de modele de inteligenţă artificială cu scop general să intre în vigoare, scrie portalul techcrunch.com.

    „Europa se îndreaptă pe o cale greşită în ceea ce priveşte AI-ul”, a scris Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, într-o postare pe LinkedIn. „Am analizat cu atenţie Codul de Practică al Comisiei Europene pentru modelele de AI cu scop general (GPAI) şi Meta nu îl va semna. Acest cod introduce o serie de incertitudini juridice pentru dezvoltatorii de modele, precum şi măsuri care depăşesc cu mult domeniul de aplicare al Actului privind Inteligenţa Artificială.”

    Codul de practică al UE, un cadru voluntar publicat la începutul acestei luni, are ca scop să ajute companiile să implementeze procese şi sisteme pentru a se conforma legislaţiei blocului comunitar privind reglementarea inteligenţei artificiale. Printre altele, codul impune companiilor să furnizeze şi să actualizeze periodic documentaţia despre instrumentele şi serviciile lor de AI; interzice dezvoltatorilor să antreneze modelele AI pe conţinut piratat; şi să respecte solicitările proprietarilor de conţinut de a nu le folosi operele în seturile lor de date.

    Numind implementarea legislaţiei de către UE „o depăşire a atribuţiilor”, Kaplan a susţinut că legea va „sufoca dezvoltarea şi implementarea modelelor de AI de frontieră în Europa şi va împiedica dezvoltarea companiilor europene care doresc să construiască afaceri pe baza acestora.”

    O reglementare bazată pe risc pentru aplicaţiile inteligenţei artificiale, Actul privind AI interzice în mod direct unele cazuri de utilizare cu „risc inacceptabil”, cum ar fi manipularea cognitiv-comportamentală sau scorul social. Normele definesc, de asemenea, un set de utilizări cu „risc ridicat”, cum ar fi biometria şi recunoaşterea facială, şi în domenii precum educaţia şi ocuparea forţei de muncă. Actul impune, de asemenea, dezvoltatorilor să înregistreze sistemele de AI şi să îndeplinească obligaţiile de gestionare a riscurilor şi a calităţii.

    Companii de tehnologie din întreaga lume, inclusiv cele din avangarda cursei AI, precum Alphabet, Meta, Microsoft şi Mistral AI, s-au opus acestor reguli, îndemnând Comisia Europeană să amâne implementarea lor. Dar Comisia a rămas fermă pe poziţie, declarând că nu îşi va modifica calendarul.

    Tot săptămâna aceasta, UE a publicat linii directoare pentru furnizorii de modele de AI, înaintea normelor care vor intra în vigoare pe 2 august. Aceste reguli ar afecta furnizorii de „modele de AI cu scop general şi risc sistemic”, precum OpenAI, Anthropic, Google şi Meta. Companiile care au astfel de modele pe piaţă de dinaintede 2 august vor trebui să se conformeze legislaţiei până la 2 august 2027.

  • Meta a achiziţionat startup-ul Play AI specializat în voci umane generate de AI

    Informaţia a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Meta, potrivit Bloomberg, care citează şi un memoriu intern prin care se anunţă că întreaga echipă Play AI se va alătura companiei Meta începând de săptămâna viitoare.

    Conform documentului intern menţionat, Play AI este recunoscut pentru crearea de voci naturale şi pentru platforma sa intuitivă de generare vocală, competenţe care se aliniază perfect cu direcţiile actuale ale Meta. Integrarea Play AI va susţine proiectele Meta AI, personajele AI, dispozitivele wearable şi producţia de conţinut audio inteligent.

    Meta face paşi rapizi către dezvoltarea de superinteligenţă şi extinderea capacităţilor AI. Recent, compania a atras talente cheie de la OpenAI şi a semnat un acord cu Scale AI, în urma căruia CEO-ul acesteia, Alexandr Wang, s-a alăturat Meta pentru a conduce un nou departament dedicat superinteligenţei.

    Deşi termenii financiari ai achiziţiei Play AI nu au fost dezvăluiţi, Bloomberg menţionase anterior că existau discuţii active între cele două companii. Această mişcare subliniază angajamentul Meta de a investi în tehnologiile vocale şi în evoluţia AI conversaţională de ultimă generaţie.

  • Chatboturi în loc de terapeuţi. Inteligenţa artificială oferă sfaturi celor care se simt singuri sau trişti

    Inteligenţa artificială intră tot mai hotărât în sfera sănătăţii mintale, prin chatboturi care promit sprijin emoţional accesibil oricui, oricând. Începând cu platformele specializate în „terapie digitală”, tehnologia deschide oportunităţi, dar şi controverse legate de eficienţă, siguranţă şi impactul pe termen lung. Întrebarea esenţială rămâne: poate un algoritm înlocui cu adevărat un terapeut?

    Ce ştie, de fapt, un chatbot despre terapie? Pe măsură ce tot mai mulţi oameni petrec timp conversând cu chatboturi bazate pe inteligenţă artificială (AI), precum ChatGPT, subiectul sănătăţii mintale a apărut în mod firesc. Unii utilizatori relatează experienţe pozitive, care fac AI-ul să pară un fel de terapeut low-cost, mereu disponibil.

    Însă AI-ul nu este terapeut. Este inteligent, îţi captează cu uşurinţă atenţia, dar nu gândeşte ca un om. Modele generative precum ChatGPT funcţionează mai degrabă ca o versiune extrem de avansată a funcţiei de completare automată de pe telefonul mobil. Ele învaţă să poarte o conversaţie analizând texte colectate de pe internet, după cum explică şi o analiză publicată de The Conversation. Când cineva formulează o întrebare – de exemplu, „Cum pot rămâne calm într-o şedinţă de lucru stresantă?” – AI-ul construieşte un răspuns alegând cuvinte în funcţie de ceea ce a „văzut” în timpul antrenării. Procesul este rapid, iar răspun­surile par relevante, ceea ce creează iluzia unui dialog uman.

    Însă aceste modele nu sunt oameni. Şi cu siguranţă nu sunt specialişti în sănătate mintală. Nu urmează ghiduri profesionale, nu respectă un cod etic şi nu sunt acreditaţi. De unde învaţă totuşi AI-ul să vorbească despre sănătate mintală şi să se comporte ca un terapeut?

    Când utilizatorul adresează o întrebare, AI-ul se bazează pe trei surse principale de informaţie:

    1.          Cunoştinţele memorate în timpul antrenării

    2.          Surse externe de informare

    3.          Date furnizate anterior de utilizator

    1. Cunoştinţele din perioada de antrenare

    Pentru a construi un model lingvistic AI, dezvoltatorii îl antrenează folosind cantităţi masive de date. De unde provin aceste date? În general, din orice conţinut accesibil public de pe internet: articole ştiinţifice, eBookuri, rapoarte, ştiri gratuite, bloguri, transcrieri de pe YouTube sau comentarii din forumuri precum Reddit.

    Sunt acestea surse de încredere pentru sfaturi legate de sănătatea mintală? Uneori, da. Dar nu întotdeauna sunt actuale, bazate pe dovezi ştiinţifice sau în interesul direct al utilizatorului. În plus, AI-ul reţine informaţia într-o formă comprimată, ceea ce creşte riscul de erori sau „halucinaţii” (răspunsuri inventate).

    2. Surse externe de informare

    Unii dezvoltatori integrează chatbotul cu instrumente externe, cum ar fi motoare de căutare sau baze de date specializate. De exemplu, atunci când foloseşti Microsoft Bing Copilot şi primeşti răspunsuri cu referinţe numerotate, AI-ul a folosit o căutare online pentru a accesa informaţii actualizate, pe lângă cele deja memorate.

    Există şi chatboturi dedicate sănătăţii mintale care pot accesa ghiduri terapeutice şi materiale specializate, pentru a menţine conversaţia într-un cadru constructiv.

    3. Informaţiile oferite anterior

    AI-ul are acces şi la datele personale oferite de utilizator, fie în conversaţii, fie la înscriere. De exemplu, când te înregistrezi pe platforma Replika, sistemul învaţă numele tău, prenumele, vârsta, preferinţele legate de aspectul şi genul companionului virtual, adresa IP, locaţia, tipul de dispozitiv folosit şi chiar datele de plată.

    Pe multe platforme de chatbot, orice ai spus anterior poate fi stocat şi folosit ulterior. Iar AI-ul are tendinţa de a valida ceea ce spui (un fenomen numit „linguşire algoritmică”) şi de a readuce conversaţia spre subiecte familiare – spre deosebire de un terapeut uman, care foloseşte experienţa şi pregătirea profesională pentru a-ţi provoca gândirea şi a-ţi oferi o perspectivă nouă.

    Aplicaţiile de terapie digitală: sprijin real sau soluţie cu risc?

    Inteligenţa artificială devine tot mai prezentă în domeniul sănătăţii mintale, iar o nouă generaţie de aplicaţii promite sprijin emoţional non-stop. Spre deosebire de modelele AI generale precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, care pot răspunde la întrebări din orice domeniu, există şi chatboturi specializate care sunt antrenate exclusiv pentru conversaţii despre sănătate psihologică.

    Aplicaţii precum Woebot sau Wysa au fost dezvoltate cu acest scop şi, potrivit unor studii, pot contribui la reducerea simptomelor de anxietate şi depresie. De asemenea, pot sprijini dezvoltarea unor obiceiuri terapeutice, cum ar fi jurnalul personal, şi pot încuraja introspecţia ghidată. În unele cazuri, se observă beneficii similare cu cele ale terapiei tradiţionale – cel puţin pe termen scurt.

    Avantaje evidente, dar şi semne de întrebare

    Majoritatea acestor cercetări vizează doar utilizarea pe perioade scurte de timp. Nu există încă date clare privind impactul pe termen lung sau efectele utilizării excesive. Mai mult, multe studii nu includ persoane cu tulburări psihice severe sau gânduri suicidare, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor.

    De asemenea, o parte dintre aceste studii sunt sponsorizate de companiile care dezvoltă chatboturile, ceea ce poate ridica semne de întrebare în privinţa obiectivităţii rezultatelor.

    Pe lângă potenţialele beneficii, există şi riscuri în creştere legate de dependenţa emoţională, ataşamentele nesănătoase, izolare socială accentuată sau agravarea singurătăţii. În unele cazuri, au apărut chiar consecinţe grave care atrag atenţia asupra limitelor acestor tehnologii.

    Chatboturile AI specializate în sănătate mintală pot juca un rol important în completarea serviciilor tradiţionale, în special acolo unde resursele umane sunt limitate. Ele pot oferi sprijin temporar între şedinţele de terapie, pot ghida utilizatorii aflaţi pe liste de aşteptare sau pot încuraja primii paşi către ajutor.

    Totuşi, la acest moment, nu este clar dacă aceste instrumente sunt suficient de fiabile pentru a funcţiona ca alternative de sine stătătoare la terapia profesională. Mai este nevoie de cercetare, reglementare şi evaluare etică înainte ca astfel de soluţii să fie adoptate la scară largă şi cu încredere deplină.    

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Start-up-ul proptech VAUNT a lansat un modul de inteligenţă artificială care analizează automat clienţii şi oferă sugestii de vânzare personalizate

    Start-up-ul proptech VAUNT, care a dezvoltat o platformă de vânzări şi marketing utilizată de aproape 80 de dezvoltatori şi agenţi imobiliari, a lansat un nou modul de inteligenţă artificială care analizează automat şi anonim activităţile potenţialilor cumpărători pentru a oferi sugestii de vânzare personalizate. Noul instrument este conceput pentru a ajuta echipele de vânzări să închidă tranzacţiile mai rapid şi să crească rata de conversie, în contextul în care deciziile de achiziţie în sectorul imobiliar durează acum de două ori mai mult decât în 2024.

    “Modul în care sunt prezentate, promovate şi vândute proprietăţile imobiliare astăzi se schimbă din cauza unei multitudini de factori, de la contextul geopolitic şi economic, la cine este publicul cumpărător, de unde îşi ia informaţia, ce îşi doreşte. Noua noastră funcţionalitate AI aduce dezvoltatorilor un avantaj real: pot înţelege mai rapid ce îşi doreşte clientul şi pot răspunde mai bine, fără efort suplimentar. La VAUNT dezvoltăm exact acele soluţii pentru care vedem o nevoie reală la clienţii noştri”, a declarat Irina Constantin, CEO şi cofondatoare VAUNT.

    Modulul AI analizează activităţile şi interacţiunile potenţialilor cumpărători cu proprietăţile listate şi extrage informaţii relevante pentru a genera profiluri în mod automatizat. Utilizatorii VAUNT primesc un raport concis care interpretează aceste date şi oferă sugestii clare de abordare, indicând ce informaţii atrag atenţia cumpărătorului, care este nivelul estimat de interes şi cum poate fi îmbunătăţită comunicarea pentru a creşte şansele de conversie. În plus, platforma foloseşte inteligenţa artificială şi pentru a genera automat descrieri pentru proprietăţi, a extrage informaţii din documente, a completa contracte sau a crea tururi 2D interactive.

    De la lansarea sa, platforma VAUNT a înregistrat o creştere accelerată, ajungând să fie folosită de dezvoltatori şi agenţi imobiliari de renume, care au procesat în total proprietăţi în valoare de 3,7 miliarde de euro. Per total, platforma are peste 560 de utilizatori activi, numărul fiind în creştere constantă. Printre cliennţii VAUNT se numără dezvoltatori de renume precum cei din spatele proiectelor Cosmopolis, Nusco City, Cloud9 Residence sau Onix Park.

    Pe viitor, start-up-ul urmăreşte să scaleze operaţiunile atât în România şi Europa, cât şi în Statele Unite, unde echipa de management consideră că există o nevoie reală pentru o astfel de soluţie. Recent, VAUNT a fost selectat să participe în cadrul programului de accelerare Catalyst NYC din SUA.

     

  • Războiul miliardelor în AI: Sam Altman acuză Meta că încearcă să-i fure oamenii cu bonusuri de 100 de milioane de dolari

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, îl acuză pe Mark Zuckerberg şi Meta de tentative agresive de „racolare” a cercetătorilor săi de top, oferindu-le bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari şi pachete salariale uriaşe, în timp ce gigantul social media încearcă să recupereze terenul pierdut în cursa inteligenţei artificiale, informează Financial Times.

    Altman a declarat că Meta, evaluată la o capitalizare bursieră de 1,8 trilioane de dolari, a început să lanseze „oferte uriaşe” pentru membrii echipei sale după ce a fost lăsată în urmă în dezvoltarea actuală a AI. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare competitor al lor,” a spus Altman în podcastul Uncapped, găzduit chiar de fratele său.

    „Cred că este logic să continue să încerce. Eforturile lor actuale în AI nu au dat rezultatele dorite şi le respect agresivitatea. Dar niciunul dintre oamenii mei cei mai buni nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg,” a adăugat Altman.

    Meta se află într-o cursă contra cronometru pentru a atrage cercetători şi ingineri de elită din tabăra rivalilor, în speranţa de a construi o echipă nouă dedicată dezvoltării „superinteligenţei” — un efort menit să dezvolte inteligenţa artificială generală (AGI), un tip avansat de AI, capabil să egaleze gândirea umană.

    Potrivit unor surse apropiate şi conform unui material publicat iniţial de Bloomberg, Zuckerberg s-ar implica personal în recrutare, alegând şi contactând direct candidaţii pentru acest proiect ambiţios.

    Săptămâna trecută, Meta a anunţat o investiţie colosală de 15 miliarde de dolari în start-up-ul Scale AI, specializat în etichetarea datelor, angajându-l pe cofondatorul acestuia, Alexandr Wang — o mutare strategică în tentativa de a-şi consolida forţele în domeniul AI.

    Deşi Zuckerberg a afirmat de mai multe ori că obiectivul Meta este să devină un „lider global în AI”, compania a avut dificultăţi în a ţine pasul cu rivalii. Lansarea recentă a modelului lingvistic Llama 4 a fost însoţită de controverse: Meta a fost acuzată că ar fi umflat artificial performanţele modelului, fiind criticată pentru lipsa unui raport tehnic complet care să-l însoţească.

    Într-o postare pe platforma X din luna aprilie, Ahmad Al-Dahle, şeful diviziei de GenAI din Meta, a recunoscut că experienţele utilizatorilor sunt de o „calitate mixtă”, dar a respins ferm acuzaţiile privind nereguli în testările de performanţă.

  • Revoluţie în AI: Meta anunţă lansarea unui model de inteligenţă artificială care poate înţelege lumea înconjurătoare. V-JEPA 2 îşi va construi o simulare proprie a spaţiului şi nu se va mai baza pe înregistrări video

    Meta a anunţat miercuri lansarea unui nou model AI care poate înţelege mai bine mediul 3D şi mişcările obiectelor fizice, notează CNBC.

    Gigantul tech, care deţine aplicaţiile populare de social media Facebook şi Instagram, a declarat că noul său model AI open-source, V-JEPA 2, poate înţelege, anticipa şi planifica în lumea fizică. Aceste sisteme se inspiră din logica fizică pentru a construi o simulare internă a realităţii, permiţând inteligenţei artificiale să înveţe, să planifice şi să ia decizii într-un mod mai apropiat de cel uman.

    De exemplu, în cazul noului model Meta, V-JEPA 2 poate recunoaşte că o minge care se rostogoleşte de pe o masă va cădea sau că un obiect ascuns vederii nu a dispărut pur şi simplu.

    Inteligenţa artificială a devenit o prioritate majoră pentru CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, în contextul competiţiei cu jucători precum OpenAI, Microsoft şi Google.

    Meta a evidenţiat avantajele noului model V-JEPA 2 în aplicaţii precum roboţii de livrare şi maşinile autonome. Aceste sisteme trebuie să fie capabile să înţeleagă mediul înconjurător în timp real pentru a se putea deplasa în lumea fizică.

    În loc să se bazeze pe cantităţi mari de date etichetate sau pe înregistrări video, V-JEPA 2 face raţionamente într-un spaţiu simplificat, numit „latent”, pentru a înţelege cum se mişcă, interacţionează şi reacţionează obiectele, a explicat compania.

    „A face ca maşinile să înţeleagă lumea fizică este foarte diferit de a le face să înţeleagă limbajul”, a spus Yann LeCun, cercetător-şef AI al Meta.

  • Marea Britanie amână reglementarea inteligenţei artificiale şi plănuieşte o lege mai cuprinzătoare

    Guvernul britanic a decis amânarea cu cel puţin un an a planurilor de reglementare a inteligenţei artificiale (AI), în timp ce pregăteşte un proiect legislativ amplu cu prevederi legate de siguranţă şi utilizarea materialelor protejate prin drepturi de autor, relatează sâmbătă The Guardian.

    Secretarul pentru Tehnologie, Peter Kyle, intenţionează să introducă o lege „cuprinzătoare” în următoarea sesiune parlamentară.

    Iniţial, guvernul laburist planificase un proiect de lege restrâns, axat pe reglementarea modelelor de limbaj de tipul ChatGPT, care ar fi cerut companiilor să-şi supună modelele la testare de către Institutul pentru Securitate AI al Marii Britanii.
    Planul a fost însă amânat pentru a se alinia politicii administraţiei Trump în SUA, din dorinţa de a nu descuraja investiţiile în sectorul AI.

    În noul proiect legislativ, guvernul doreşte să includă şi prevederi legate de drepturile de autor, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu industria creativă. Controversele s-au accentuat în jurul unui amendament la legea privind datele, care ar permite antrenarea modelelor AI pe conţinut protejat, dacă autorii nu optează explicit pentru excludere. Artişti precum Elton John, Paul McCartney şi Kate Bush şi-au exprimat opoziţia faţă de această abordare.

    Senatorii au votat recent un amendament care obligă companiile AI să declare dacă folosesc materiale protejate. Deşi guvernul a refuzat să cedeze, Peter Kyle a promis evaluări economice şi tehnice şi crearea unui grup parlamentar transpartinic dedicat problematicii AI şi drepturilor de autor.

    Potrivit unui sondaj realizat de institutele Ada Lovelace şi Alan Turing, 88% dintre britanici susţin ca guvernul să aibă dreptul de a opri utilizarea unui produs AI dacă prezintă riscuri grave. Majoritatea consideră că responsabilitatea privind siguranţa AI ar trebui să revină statului, nu exclusiv companiilor private.

  • Boomul inteligenţei artificiale abia începe: După Amazon, Google, Microsoft, acum şi Meta va folosi energie nucleară pentru a-şi alimenta ambiţiile în AI

    Meta a semnat un contract pe 20 de ani pentru a cumpăra energia produsă de o centrală nucleară din Illinois, prima înţelegere de acest fel pentru companie, în contextul în care caută să-şi asigure sursele de electricitate necesare pentru centrele sale de date şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, scrie FT.

    Grupul de social media a anunţat marţi că a încheiat un acord cu Constellation Energy, operatorul celei mai mari flote de reactoare nucleare convenţionale din SUA, pentru a achiziţiona energia produsă de centrala Clinton Clean Energy Center timp de 20 de ani, începând cu iunie 2027. Contractul va contribui la extinderea duratei de viaţă a centralei.

    Giganţii tech se grăbesc să-şi asigure cantităţile uriaşe de electricitate necesare pentru a face faţă cererii provocate de boom-ul AI, fiind astfel nevoiţi, împreună cu companiile de utilităţi, să ia în considerare surse de energie dincolo de combustibilii fosili tradiţionali.

    Acordul vine în contextul în care CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, investeşte miliarde de dolari în dezvoltarea de modele şi produse de inteligenţă artificială pentru platforma sa, cu scopul declarat de a deveni lider în acest domeniu.

    Rivalii Meta, Amazon, Google şi Microsoft, au semnat deja contracte cu operatori de centrale nucleare, însă planurile Meta de a încheia un acord similar anul trecut au fost încetinite de obstacolele de mediu şi de reglementare.

    În septembrie anul trecut, Constellation a anunţat că va redeschide centrala Three Mile Island din Pennsylvania, în urma unui contract de furnizare a energiei pe 20 de ani cu Microsoft. Unitatea fusese închisă după un accident nuclear parţial produs în 1979, cel mai grav din istoria Statelor Unite. În cazul Meta, centrala Clinton este deja funcţională.

    Într-un semnal de susţinere pentru industria nucleară americană, preşedintele Donald Trump a semnat luna trecută un ordin executiv pentru accelerarea construcţiei de noi reactoare şi finanţarea modernizării celor existente, cu obiectivul de a cvadrupla capacitatea atomică a ţării până în 2050.

  • Înapoi în afaceri: Elon Musk vrea să vândă acţiuni noi în valoare de 300 de milioane de dolari la xAI. Compania, evaluată la 113 miliarde de dolari, cuprinde reţeaua de socializare X şi start-upul de inteligenţă artificială

    xAI, compania lui Elon Musk, lansează o ofertă de vânzare de acţiuni în valoare de 300 milioane de dolari, evaluând grupul la 113 miliarde de dolari, pe măsură ce cel mai bogat om din lume revine la imperiul său de afaceri şi la cursa pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, scrie FT.

    Oferta secundară de acţiuni, cunoscută sub denumirea de „tender offer”, este aşteptată să fie urmată de o rundă mai mare de investiţii, în care compania va oferi noi acţiuni investitorilor externi, a spus una dintre surse.

    Întregul grup a fost evaluat în martie la 113 miliarde de dolari: xAI la 80 miliarde şi X la 33 miliarde. Musk a cumpărat X, fostul Twitter, pentru 44 miliarde de dolari în octombrie 2022.

    Noua ofertă de acţiuni vine după ce Musk, care a finanţat campania prezidenţială a lui Donald Trump, s-a retras săptămâna trecută din rolul său de conducere a iniţiativei guvernamentale de reducere a costurilor. Timpul petrecut în aşa-numitul Departament pentru Eficienţa Guvernamentală (Doge) s-a încheiat după ce a avut conflicte cu secretarii de cabinet şi a criticat părţi centrale ale agendei administraţiei Trump.

    Şeful Tesla şi SpaceX a declarat că îşi reorientează atenţia către afacerile sale după ce companiile sale au suferit ceea ce a numit „reacţii negative” din cauza legăturilor sale cu preşedintele.

    Musk a spus că grupul combinat va permite celor două companii să beneficieze de combinarea modelelor, puterii de calcul, distribuţiei şi talentului. De exemplu, dezvoltatorii de AI pot antrena mai bine modelele folosind datele grupului de social media şi pot accesa publicul său.

  • Care sunt noile oportunităţi de investiţie în inteligenţa artificială, unde se pot face miliarde de euro?

    Inteligenţa artificială are nevoie de mai mult decât cod şi algoritmi – are nevoie de spaţiu, răcire şi, mai ales, energie. Iar în Europa, bătălia pentru infrastructura care va susţine economia digitală de mâine tocmai a început, iar România este pe radarul jucătorilor globali. Nu mai e vorba dacă va atrage investiţii, ci când şi cum va reuşi să le susţină.

    Dacă vrei să pui o întrebare pe platforma ChatGPT, pregăteşte-te să consumi de opt ori mai multă energie decât ai face-o cu o simplă căutare pe Google. Valul investiţiilor în inteligenţă artificială (AI) şi digitalizare împinge la limită capacitatea globală de procesare, iar centrele de date devin noua infrastructură strategică a lumii moderne, au transmis speakerii din cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live, transmisă din cadrul evenimentului Data Center Forum din acest an. „Vedem o efervescenţă fără precedent. Anul trecut am construit 3-4 megawaţi de infrastructură, anul acesta vorbim deja de proiecte de 50 până la 100 de milioane de euro în România”, explică Mihai Manole, CEO Tema Energy – un jucător cheie pe segmentul dezvoltării de centre de date, în cadrul celei de-a 7-a ediţii a Data Center Forum, eveniment care a reunit peste 700 de participanţi şi aproape 30 de speakeri internaţionali şi locali. România nu mai este o piaţă de margine.

    Sălile pline şi interesul în creştere din jurul evenimentelor dedicate centrelor de date semnalează o maturizare clară a pieţei din România, care devine un ecosistem în creştere. „Knowledge-ul s-a schimbat. Oamenii încep să înţeleagă că un data center nu este doar o clădire cu servere. Este un asset strategic, un motor economic”, mai spune Mihai Manole. 

    De asemenea, la nivel tehnic, România se află deja într-o zonă competitivă având energie regenerabilă în creştere, conectivitate bună şi un ecosistem antreprenorial de firme specializate în infrastructură critică – de la climatizare şi alimentare continuă, până la stingere incendii şi software de automatizare. „România este o piaţă atractivă. Cu o populaţie de aproximativ 16-20 de milioane de locuitori, dispune de o bază solidă. Acesta este primul aspect. În al doilea rând, sistemul educaţional este bun, ceea ce înseamnă că există specialişti care stăpânesc domeniile relevante – nu mă refer doar la centrele de date, ci la întregul ecosistem tehnologic. A treia premisă, la fel de importantă, este că România dispune deja de o bază solidă în ceea ce priveşte capacitatea centrelor de date existente şi, implicit, de know-how. Profesioniştii de aici demonstrează o bună cunoaştere a domeniului. Cu resursele potrivite, România poate deveni extensia naturală a zonei Europa Centrală”, a transmis Igor Grdić, Regional Director Central Europe, Vertiv – furnizor de infrastructură pentru centre de date.

    El subliniază avantajele competitive ale ţării: sistemul educaţional bun, competenţele tehnice locale şi infrastructura deja existentă. Ce lipseşte? Investiţiile mari – de tip hyperscaler, a adăugat Igor Grdić. „Nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune – România poate deveni furnizorul digital al ţărilor vecine.”  Pe de altă parte, George Dritsanos, Vice President Secure Power & Data Centers Business CEE at Schneider Electric, este de părere că România are energie, însă are nevoie de mai multă, mai stabilă şi mai ieftină. „Cine are energie electrică are un avantaj strategic, a spus CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang – şi acest principiu ghidează deja deciziile marilor investitori. Este principala provocare astăzi. Avem potenţial, dar trebuie susţinut cu politici publice clare şi sprijin pentru marii investitori. Slăbiciunea României este energia scumpă. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pe care o are România acum este atragerea unui hyperscaler important — cum ar fi Microsoft, Google sau Amazon”, a punctat George Dritsanos, expert în infrastructură IT. Wes Cummins, CEO al Applied Digital, merge chiar mai departe şi spune că pe lângă energie şi conectivitate, România are nevoie şi de susţinere din partea autorităţilor statului pentru a atrage atenţia investitotilor. „Cred că există paşi de parcurs pentru a atinge acest obiectiv. Există o dorinţă de dezvoltare. România dispune de energie, ceea ce este esenţial pentru această piaţă. Există şi paşi concreţi: Oracle, cred, are deja o prezenţă semnificativă aici. Dacă începi să construieşti astfel de infrastructură, cred că poţi atrage clienţi de tip hyperscaler. Când vorbim despre hyperscaleri în lume — în SUA, aceştia sunt Microsoft, Amazon, Google, Meta, Apple. Aceştia sunt clienţii tipici. Dar ei vor avea nevoie de această infrastructură şi în Europa. Şi cred că România, datorită resurselor sale energetice, este o ţară foarte potrivită pentru astfel de investiţii. România are energie, are conectivitate, şi cred că există şi o deschidere din partea autorităţilor şi a mediului de afaceri pentru a încuraja acest tip de dezvoltare. Există o fereastră de oportunitate pentru România. Ţara are cele două ingrediente esenţiale pe care le căutăm — energie şi conectivitate — iar dacă există voinţă pentru dezvoltare şi un mediu de afaceri favorabil, cred că România are o oportunitate reală, atât pentru companii ca a noastră, cât şi pentru economia românească în ansamblu”, a transmis Wes Cummins. Şi Mark Acton, Data Center Consultant, co-author of the “EU DataCenter Code of Conduct”, Chartered Engineer, Non-Exec Director, Standards Expert, consideră că dacă o ţară are energie şi fibră, al treilea ingredient este politica publică – sprijinul guvernului, al autorităţilor regionale. „Toate ţările de pe planetă îşi doresc o economie digitală puternică. Este esenţial în epoca actuală. Pentru a atinge acest obiectiv, ai nevoie de infrastructură digitală solidă – care include atât centre de date, cât şi reţea de comunicaţii. Aşadar, orice măsură pe care guvernul o poate lua pentru a încuraja politici care susţin investiţiile în infrastructura digitală – inclusiv centrele de date – este foarte importantă”, a spus Mark Acton.El a adăugat că România are nevoie de o astfel de structură dedicată promovării. „Este foarte important să existe o entitate care să reprezinte România în mod constant în faţa investitorilor internaţionali. Şi, în al doilea rând, este esenţial ca guvernul să aibă o politică clară şi declarată de susţinere a investiţiilor în centre de date. Asta va inspira încredere investitorilor. Odată ce există o politică guvernamentală clară în acest sens, interesul pentru România va creşte considerabil.”Astfel, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructură digitală atinge cote istorice, România începe să fie privită cu alţi ochi de marile companii internaţionale. Poziţia geografică favorabilă, capacitatea energetică în creştere şi existenţa unei baze solide de specialişti fac din România un candidat tot mai atractiv pentru investiţii strategice, a subliniat Alexandros Bechrakis, Managing Director al Digital Realty Greece. „România este o piaţă aflată în prima etapă de dezvoltare, ceea ce înseamnă că mai este mult de făcut. Dar tocmai acest lucru înseamnă că există oportunităţi semnificative. Se întâmplă multe lucruri în întreaga regiune şi există oportunităţi importante pentru toată lumea. Asta include, desigur, Grecia, dar şi România. Pentru mine, România are un potenţial neexploatat foarte mare. Este o piaţă foarte stabilă”, a spus Alexandros Bechrakis.

    Investiţiile încep să se vadă. În Bucureşti, există deja peste 100 de megawaţi „ready to build”. Sunt autorizate, au energie aprobată şi pot începe construcţia, a spus Mihai Manole, adăugând că se pregăteşte inclusiv un proiect de 200 de megawaţi – un gigant evaluat la 1,4 miliarde de euro, doar în partea de infrastructură, fără a integra şi partea IT. „Faptul că nu avem încă un hyperscaler nu înseamnă că România nu este pe hartă. Dimpotrivă. Avem deja clustere în Craiova, centre hibride, proiecte scalabile. Se întâmplă, doar că la o scară mai mică. Noi anul trecut am construit între 3 şi 4 megawaţi de data centre. Cele mai multe dintre ele au fost de tip guvernamental sau on-premise pentru clienţi care îşi folosesc propria infrastructură de date.” În prezent, „pe masă” se află un proiect de 200 de megawaţi care se pregăteşte de stadiul de a fi gata de construit, fiind în curs de definitivare în vestul Bucureştiului. „Investiţia va fi de la 1,4 miliarde de euro în sus. Aşadar, se pregătesc proiecte”, a spus Mihai Manole.El a explicat că, în Europa Centrală şi de Est, costul mediu pentru un megawatt complet echipat de infrastructură de data center, fără a include componenta de IT, variază între 7 şi 9 milioane de euro. „Anul trecut am lucrat la proiecte cu valori cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro, unele dintre ele fiind încă în desfăşurare. Pentru următorii doi – trei ani avem un portofoliu de proiecte între 50 şi 100 de milioane de euro, integral în data centere. Acest lucru arată maturizarea pieţei de inginerie şi de instalaţii în general din România.” 

     

    Dacă România îşi doreşte să atragă investiţii serioase în centre de date, trebuie să creeze un mediu predictibil şi să abordeze strategic dezvoltarea acestui sector, consideră Alexandros Bechrakis.

    Printre măsurile esenţiale se numără:

    • Încredere din partea statului – Guvernul trebuie să colaboreze cu operatorii specializaţi, nu să concureze construindu-şi propriile centre de date.

    • Simplificarea birocraţiei – Autorizările şi reglementările trebuie eficientizate pentru a nu bloca investiţiile.

    • Acces la finanţare – Negocierea şi utilizarea fondurilor europene dedicate digitalizării pot susţine investiţiile în centrele de date.

    • Planificare proactivă – Identificarea din timp a zonelor potrivite pentru dezvoltare poate accelera implementarea proiectelor.

    • Colaborare cu industria – Formarea unor echipe guvernamentale competente, care să înţeleagă domeniul şi să lucreze împreună cu jucătorii locali şi internaţionali.

    România are deja know-how şi exemple solide, trebuie doar să le valorifice inteligent.

    Alexandros Bechrakis a mai adăugat că există mai multe tipuri de centre de date – precum hyperscale, multi-tenant, carrier-neutral – fiecare răspunzând unor nevoi diferite ale pieţei – de la marile platforme cloud, la companii care închiriază spaţii dedicate, până la centre care facilitează conectivitatea între mai mulţi operatori.