BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Două start-up-uri AI din România, printre cele 43 de companii selectate de Google pentru programe dedicate dezvoltării start-up-urilor

    Google a selectat 30 de start-up-uri din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) care vor face parte din programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health, au transmis reprezentanţii gigantului american. Printre proiectele selectate în program se află şi start-up-ul medical românesc Rayscape – care a dezvoltat un asistent digital care foloseşte inteligenţa artificială pentru a ajuta medicii radiologi la interpretarea imaginilor medicale.

    „Google for Startups Growth Academy: AI for Health face parte din angajamentul Google de a sprijini inovaţia tehnologică şi ecosistemul start-up-urilor din regiunea EMEA. Acesta este primul dintr-o serie de programe prin intermediul cărora experţi Google vor oferi mentorat fondatorilor de start-up-uri care folosesc inteligenţa artificială pentru a rezolva unele dintre cele mai mari provocări ale societăţii. Programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health va începe pe 27 septembrie şi va dura trei luni”, au transmis reprezentanţii Google.

    Pe parcursul programului, start-up-urile selectate vor participa la o serie de ateliere personalizate şi vor colabora cu mentorii Google şi experţi din industrie pentru a găsi soluţii care să-i ajute să-şi crească afacerile şi să dezvolte în mod responsabil soluţii de asistenţă medicală cu ajutorul AI, au mai spus reprezentanţii gigantului american.

    De asemenea, Google a selectat şi 13 star-tup-uri care vor face parte din primul acelerator pentru start-up-uri AI First. Printre cele 13 proiecte selectate se regăseşte şi start-up-ul românesc Zaya AI, care oferă soluţii digitale ce ajută medicii la stabilirea unui diagnostic.

    „Primul accelerator Google for Startups: AI First este o colaborare unică între echipele Google Cloud şi AI şi are scopul de a sprijini startup-urile aflate în stadiu incipient. Acest program hibrid de 10 săptămâni va reuni 13 startup-uri din Europa şi din Israel, care folosesc AI pentru a rezolva unele dintre cele mai presante probleme din lume (de la utilizarea inteligenţei artificiale pentru a îmbunătăţi asistenţa medicală până la dezvoltarea de noi modalităţi de combatere a schimbărilor climatice). Pe lângă faptul că vor primi un mentorat de top şi acces la tehnologia Google, startup-urile selectate vor avea în plus oportunitatea de a se alătura unei comunităţi de antreprenori cu interese similare, ce le va oferi sprijin, sfaturi şi oportunităţi de colaborare şi le va ajuta să-şi accelereze creşterea”, arată sursa citată anterior.

    Cele 30 de start-up-uri selectate în programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health din acest an sunt – Rayscape (România; un asistent digital care foloseşte AI pentru a ajuta medicii radiologi), Acorai (din Suedia; care a dezvoltat o platformă de monitorizare a insuficienţei cardiace), Activate Health (Estonia; o platformă care utilizează date, inteligenţă artificială pentru a ajuta utilizatorii să-şi îmbunătăţească starea fizică şi mentală), ADNTRO GENETICS (Spania; kit care necesită o probă de salivă pentru a crea un program de nutriţie personalizată, antrenament, predispoziţii la boli etc.), Anya (Marea Britanie; care îşi propune să sprijine părinţii în primele 1.001 de zile de călătorie parentală), Biocam (Polonia; pentru determinarea în timp real a potenţialelor probleme ale sistemului digestiv), Cara Care (Germania; pentru persoanele cu probleme digestive), clare&me (Germania; un antrenor vocal AI pentru anxietate), Deemea (Franţa; platformă dedicată datelor imagistice medicale), Doctomatic (Spania; software de monitorizare la distanţă a pacienţilor; pacienţii pot scana rezultatele şi pot furniza automat datele medicilor), Eden Care (Rwanda; soluţie care oferă o acoperire digitală de asistenţă medicală companiilor din Africa), EQL (Marea Britanie; instrumente de evaluare pentru persoanele cu probleme musculare şi articulare care permit accesul rapid la îngrijire disponibilă), ExactCure (Franţa; care simulează concentraţia de medicamente în sângele pacienţilor), iZola (Kenya; platformă terapeutică online pentru familiile cu copii neurodivergenţi), Kahun (Israel; platformă AI concepută special pentru medici), Labplus (Polonia; software pentru dispozitive medicale care automatizează analiza rezultatelor testelor de laborator), Likeminded (Germania; platformă care sprijină şi îmbunătăţeşte sănătatea mintală şi bunăstarea angajaţilor), mDoc (Nigeria; companie sănătate care oferă îndrumare virtuală în domeniul sănătăţii pentru auto-îngrijire persoanelor care trăiesc cu nevoi cronice de sănătate sau sunt expuse riscului de a le avea), Mindstep (Marea Britanie; aplicaţie pentru optimizarea îngrijirii creierului şi a sănătăţii mintale), MX Labs (Estonia; oferă sfaturi privind sănătatea în câteva secunde, bazate pe screening-ul de sănătate fotografiat cu camera de la smartphone), Pharmacy Marts (Egipt; un marketplace care conectează farmaciile şi furnizorii medicali), Pharmarun (Nigeria; platformă la cerere care simplifică modul în care africanii accesează medicamente utilizând tehnologia), StethoMe (Polonia; stetoscop inteligent pentru părinţi), Talkie.ai (Polonia; simplifică accesul la asistenţa medicală prin automatizarea contactului telefonic cu pacienţii folosind asistenţi virtuali bazaţi pe AI), Techspert (Marea Britanie; reţea de experţi care au ca obiectiv obţinerea celor mai proaspete şi precise informaţii de sănătate), Tucuvi (Spania; care automatizează conversaţiile telefonice medicale prin inteligenţă artificială empatică), Vitadio (Cehia; aplicaţie mobilă care inversează rezistenţa la insulină cu modificarea stilului de viaţă bazată pe AI), VOS.health (Cehia; însoţitor de bunăstare cu informaţii zilnice despre sănătatea mintală, planuri personalizate şi instrumente all-in-one), Wellx (Emiratele Arabe Unite; platformă care încurajează şi răsplăteşte obiceiurile sănătoase) şi Zuri Health (Kenya; care oferă soluţii de asistenţă medicală accesibile persoanelor fără smartphone-uri şi care locuiesc în zone defavorizate).

    Cele 13 start-up-uri selectate în cadrul acceleratorului Google For Startups: AI First sunt – Zaya AI (România; start-up ce oferă soluţii digitale care ajută medicii la stabilirea unui diagnostic); Annea.Ai (Germania; start-up ce utilizează tehnologia AI şi Digital Twin pentru a prognoza şi a preveni posibilele defecţiuni ale activelor de energie regenerabilă, cum ar fi turbinele eoliene), Checktur.io (Germania; permite companiilor să-şi gestioneze eficient flotele de vehicule comerciale, folosind modele AI şi informaţii bazate pe date), Exactly.ai (Marea Britanie; permite artiştilor să creeze imagini în stilul lor unic, cu o descriere scrisă simplă), Neurons (Danemarca; un model de inteligenţă artificială care poate măsura semnalele subconştientului uman pentru a prezice comportamentul de marketing), PACTA (Germania; gestionarea ciclului de viaţă a contractelor bazată pe AI cu un flux inteligent, fără cod, pe o singură platformă juridică centrală), Quantic Brains (Spania; permite utilizatorilor să genereze filme şi jocuri video folosind AI), Sarus (Franţa; construieşte un strat de confidenţialitate pentru Analytics şi AI şi permite oamenilor să acceseze date sensibile fără a avea acces direct la ele), Releva (Bulgaria; soluţie de automatizare AI all-in-one pentru marketing digital), Semantic Hub (Elveţia; ajută companiile biofarmaceutice globale să înţeleagă experienţa pacienţilor), Vazy Data (Franţa; permite oricui să analizeze date, chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice), Visionary.AI (Israel; foloseşte IA pentru a îmbunătăţi calitatea video în timp real în condiţii vizuale dificile) şi ZENPULSAR (Marea Britanie; oferă analize de la peste 10 platforme de social media instituţiilor financiare şi corporaţiilor pentru a facilita investiţiile şi deciziile de business).

     

  • Andreea Vlad, ING Hubs România: „Flexibilitatea va domina mediul de lucru, cu noi dimensiuni pe care nu le-am explorat încă”

    Cu o experienţă de peste 13 ani în domeniul Analytics, Andreea Vlad  s-a alăturat echipei ING Hubs România ca manager al echipei de analişti în 2019. Din rolul de Analytics IT Area Lead a contribuit decisiv la creşterea şi dezvoltarea departamentului său, atât ca dimensiune, cât şi la nivel de complexitate. În acest moment, echipele ei oferă expertiză în zona de data analytics, data science şi data engineering pentru proiecte globale, în cadrul Grupului ING. Cum vede ea viitorul din acest rol?

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?
    Îmi doresc ca rolul meu în organizaţie să rămână strâns legat de cele două elemente care reprezintă sursa mea de energie: oamenii şi datele.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
    Cred în puterea autenticităţii într-un mediu dinamic, caracterizat de capacitatea de a face ajustări rapide. Un lider adevărat va trebui să identifice modelele prin care mintea umană va putea perfecţiona inteligenţa artificială, pentru a obţine cele mai bune rezultate. Nu în ultimul rând, un lider trebuie să aibă abilitatea de a stimula această autenticitate la nivelul echipei.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
    Conectarea autentică a liderului de echipă cu oamenii, dar şi păstrarea unui echilibru sănătos între viaţa profesională şi restul activităţilor pentru angajaţi vor fi provocări importante în următorii ani.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
    Mă aştept ca potenţialul de inovare să crească în organizaţii, ţinând cont de faptul că oamenii îşi vor folosi mai mult creativitatea şi gândirea critică la locul de muncă, în timp ce procesele vor intra într-o nouă fază de automatizare.

    5. Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
    Flexibilitatea va domina mediul de lucru, cu noi dimensiuni pe care nu le-am explorat încă. ING Hubs a făcut deja primul pas în această direcţie, prin implementarea sistemului de lucru de patru zile pe săptămână, iar feedbackul preliminar din partea colegilor a fost unul pozitiv.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    Mă întreb dacă în 2030 va mai exista un interviu de angajare sau dacă vom apela la alte metode în procesul de recrutare. Sunt de părere că gândirea analitică, creativitatea şi agilitatea la schimbare vor fi aspecte tot mai importante pentru angajatori, alături de empatie şi de motivaţia de a creşte din punct de vedere profesional.   

     

    Andreea Vlad

    Analytics IT Area Lead

    ♦ 36 de ani

    ♦ ING Hubs România

    ♦ Cifră de afaceri (2022): 113 mil. euro 

    ♦ Profit net (2022): 6,3 mil. euro

    ♦ Număr de angajaţi: 1600

    BUSINESS Magazin a lansaT anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Andreea Vlad, Analytics IT Area Lead, ING Hubs România, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

  • UiPath şi-a înjumătaţit pierderile în al doilea trimestru fiscal la 60 mil. dolari. Acţiunile au crescut cu 6% după raportarea rezultatelor

    UiPath (simbol bursier PATH), producător de software pentru automatizare şi prima companie din România care s-a listat pe Wall Street, a raportat pierderi de 60 mil. dolari în al doilea trimestru fiscal din 2024, încheiat conform calendarului american la 31 iulie 2023.

    Spre comparaţie în T2/2022 pierderile au fost de 120 mil. dolari. Cu alte cuvinte compania şi-a înjumătaţit pierderile ceea ce a atras după sine o reacţie pozitivă a investitorilor. După închiderea şedinţei din 6 septembrie acţiunile UiPath s-au apreciat cu 6,35% pe Wall Street la 17,25 dolari. Compania are o capitalizare de 9,7 mld. dolari.

    Pe de altă parte veniturile au urcat cu 18% la 287 mil. dolari, arată raportul financiar. ARR – Annualized Renewal Run-rate – n. red, a ajuns la 1,3 mld. dolari.

    “Am înregistrat o creştere ARR de 25% în al doilea trimestru al anului fiscal 2024, în timp ce am pus în aplicare iniţiativele noastre strategice şi am condus excelenţa operaţională în întreaga companie”, spune Rob Enslin, co-director executiv al UiPath.

    “Sunt entuziasmat de investiţiile noastre continue în inteligenţa artificială, care generează rezultate de afaceri pentru clienţii noştri. Privind la a doua jumătate a anului, se creează un impuls în întreaga afacere, deoarece clienţii recunosc nevoia de eficienţă în mediul operaţional actual şi avantajele structurale pe termen lung ale automatizării”.

    Daniel Dines, co-fondator şi co-director executiv al UiPath, a continuat: “Exploatarea potenţialului inteligenţei artificiale se află în fruntea agendei aproape tuturor directorilor executivi. Platforma noastră de automatizare le permite clienţilor să operaţionalizeze promisiunea inteligenţei artificiale astăzi, cu un set integrat de capabilităţi care combină inteligenţa artificială specializată şi guvernanţa noastră cu puterea creativă a inteligenţei artificiale generative pentru a debloca valoarea aproape nelimitată pe care o creează această combinaţie puternică.”

    “Sunt mulţumit de execuţia şi disciplina echipei noastre, în timp ce continuăm să echilibrăm creşterea la scară cu creşteri semnificative ale profitabilităţii şi fluxului de numerar”, a spus Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath.

    “Cu peste 1,8 miliarde de dolari în numerar, echivalente de numerar şi titluri de valoare tranzacţionabile, Consiliul de Administraţie al UiPath a autorizat un program de răscumpărare de acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce subliniază încrederea noastră în viitor şi angajamentul nostru de a crea valoare pentru acţionari.”

    Compania menţionează că aceste răscumpărări vor fi efectuate periodic în funcţie de condiţiile generale de afaceri şi de piaţă şi de alte oportunităţi de investiţii, prin achiziţii pe piaţa liberă sau prin tranzacţii negociate în mod privat.

    Pentru al treilea trimestru al anului fiscal 2024, UiPath se aşteaptă la: Venituri în intervalul de 313 milioane de dolari până la 318 milioane de dolari, ARR în intervalul de 1,359 miliarde de dolari până la 1,364 miliarde de dolari la 31 octombrie 2023.

    Pentru întregul an fiscal 2024, UiPath se aşteaptă la: Venituri cuprinse între 1,273 miliarde şi 1,278 miliarde de dolari, ARR cuprinse între 1,432 miliarde şi 1,437 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2024, venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ 188 milioane de dolari.

    De la începutul lui 2023 acţiunile UiPath au plus 38%.

     

  • DRUID, companie din domeniul inteligenţei artificiale conversaţionale fondată de Liviu Drăgan, va integra OpenAI ChatGPT în platforma proprie şi mizează pe 16 milioane de euro în venituri anuale recurente în 2023

    DRUID, companie activă în domeniul inteligenţei artificiale conversaţionale fondată de Liviu Drăgan, va integra OpenAI ChatGPT prin intermediul Microsoft Azure OpenAI Service în platforma proprie, compania mizând pe atingerea ţintei de 16 milioane de euro în venituri anuale recurente până la sfârşitul acestui an.

    “Ne aflăm în pragul unei revoluţii în domeniul inteligenţei artificiale, pe măsură ce integrăm capacităţile extraordinare ale OpenAI în soluţiile noastre de ultimă generaţie de inteligenţă artificială conversaţională prin intermediul Microsoft Azure OpenAI Service. Această integrare deschide o nouă eră a inovaţiilor care vor schimba regulile jocului şi care vor remodela peisajul industriei. Prin valorificarea Azure OpenAI Service, eficientizăm procesele de afaceri, creştem scalabilitatea şi capacităţile asistenţilor virtuali inteligenţi şi deblocăm niveluri fără precedent de personalizare a clienţilor. Aceasta transformă modul în care organizaţiile se angajează cu inteligenţa artificială conversaţională, aliniindu-se perfect cu viziunea noastră de a da posibilitatea întreprinderilor să obţină mai mult prin intermediul tehnologiei transformative”, a declarat Liviu Drăgan, CEO DRUID.

    Potrivit unui studiu Gartner, 91% dintre întreprinderi urmăresc în mod activ iniţiative digitale, iar liderii de afaceri clasifică digitalizarea ca fiind o prioritate de top. Forumul Economic Mondial preconizează că transformarea digitală ar putea genera o valoare societală şi industrială de 100 de trilioane de dolari până în 2025.

    “Colaborarea noastră îndelungată cu Microsoft a fost esenţială pentru realizarea progreselor în industria inteligenţei artificiale conversaţionale. Împreună, am împins limitele inovaţiei, oferind soluţii excepţionale clienţilor noştri. Această colaborare continuă să prospere, iar integrarea noastră cu Azure OpenAI Service este o dovadă a angajamentului nostru comun de a împuternici companiile cu tehnologie de ultimă oră” , a spus Irina Dochitu, Vicepresident Global Partners and Alliances DRUID.

    Prin intermediul platformei DRUID, companiile au posibilitatea de a dezvolta aplicaţii de business conversaţionale personalizate, care permit câştiguri de eficienţă operaţională de 20-30%. În plus, integrarea inteligenţei artificiale generative poate automatiza procesele de lucru care în prezent consumă între 60 şi 70% din timpul angajaţilor.

    Druid a încheiat 2022 cu venituri de 5,6 milioane de dolari, cele mai bune rezultate financiare de la lansarea sa în 2018.

    “Consolidându-şi soluţiile cu Microsoft Azure OpenAI Service, companii precum DRUID creează valoare adăugată pentru clienţii lor. Azure aduce scalabilitate, rezilienţă, eficienţă economică, securitate cibernetică şi protecţie a vieţii private, îmbunătăţind atât produsul, cât şi experienţa utilizatorului”, subliniază Bogdan Putinică, Country Manager Microsoft România and Moldova. “Această integrare le va permite utilizatorilor finali să deblocheze noi perspective şi să poată face mai multe cu mai puţin.”

     

  • Preţul unei revoluţii: Microsoft vrea 30 de de dolari pe lună pentru softul său de inteligenţă artificială generativă care ar putea grăbi automatizarea muncii şi ar putea creşte productivitatea într-un ritm nemaivăzut

    Microsoft va percepe 30 de dolari pe lună pentru funcţiile de inteligenţă artificială generativă din software-ul său de productivitate utilizat la nivel global, venind astfel cu un preţ mai mare decât se aşteptau analiştii pentru tehnologia care ar putea aduce veniturile companiei pe noi culmi, scrie Financial Times.

    Pentru clienţii care se vor abona, noile caracteristici vor adăuga o creştere substanţială cuprinsă între 53-83% la costul mediu lunar al versiunilor de nivel business ale serviciului Microsoft 365, o suită de software cunoscută anterior sub numele de Office 365, care este utilizată de sute de milioane de angajaţi.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, a apărat decizia de stabilire a preţurilor ca făcând parte dintr-o schimbare generaţională în tehnologie care va aduce o nouă dimensiune unuia dintre produsele de bază ale companiei de software.

    „M-aş gândi la această tehnologie ca la al treilea picior. Ea este de aceeaşi valoare precum au fost la vremea lor aplicaţii precum Word, Excel sau Teams”, a delcarat CEO-ul.

     Acţiunile Microsoft au crescut după anunţ, atingând un nou record.

    Noutăţile privind preţurile au venit în contextul în care gigantul american de software a folosit conferinţa anuală a partenerilor săi pentru a prezenta produse şi servicii bazate pe inteligenţa artificială generativă, inclusiv o versiune pentru afaceri a chatbot-ului pe care l-a adăugat anul acesta la motorul său de căutare Bing.

     Noul chatbot este destinat întreprinderilor care se tem că angajaţii lor introduc în secret date corporative sensibile în ChatGPT, care este gestionat de OpenAI, un aliat apropiat al Microsoft, în ciuda încercărilor multor angajatori de a interzice utilizarea acestuia.

    Microsoft a devenit prima companie tehnologică aleasă de Meta pentru a pune la dispoziţie o versiune comercială a familiei de modele lingvistice mari open-source ale companiei de socializare, cunoscută sub numele de LLaMA. Meta a licenţiat tehnologia doar pentru uz de cercetare, până acum.

    O lansare comercială a software-ului bine primit a fost considerată un moment important, aducând o nouă formă de concurenţă pentru OpenAI şi Google.

    Stabilirea de către Microsoft a preţului pentru AI generativă a fost foarte aşteptată în lumea tehnologiei, având în vedere utilizarea pe scară largă a software-ului de productivitate al companiei. Peste 382 de milioane de persoane au folosit versiunile comerciale ale software-ului Office 365 în ultimul trimestru, a precizat compania.

    Preţul este „la limita superioară a ceea ce vedem pentru alte servicii de inteligenţă artificială generativă”, a declarat Jason Wong, analist la Gartner.

    OpenAI percepe 20 de dolari pe lună pentru versiunea premium a ChatGPT, în timp ce taxa lunară pentru o versiune de afaceri a asistentului de codificare AI generativ al Microsoft, GitHub Copilot, este de 19 dolari.

    Cu toate acestea, cursa industriei pentru a profita de inteligenţa artificială generativă vine într-un moment în care incertitudinea economică a determinat mulţi clienţi să îşi limiteze cheltuielile cu tehnologia şi înainte ca companii precum Microsoft să fi reuşit să colecteze date care să demonstreze că software-ul îmbunătăţit cu inteligenţă artificială îi face pe angajaţi mai productivi.

  • Bun venit în viitor. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, vrea o revoluţie a inteligenţei artificiale. Nu îi este frică de ea ci, din contră, vrea mai multă şi o vrea la Paris. Vrea să facă din capitala ţării sale capitala europeană a viitorului, a inteligenţei artificiale

    Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron. OpenAI este mai puţin cunoscută, dar creaţia sa, ChatGPT, este vedetă mondială.

    Preşedintele caută să-şi cultive imaginea de om al tehnologiei. Este un obişnuit al marilor conferinţe de profil şi se fotografiază adesea alături de personalităţi importante din industrie – poate chiar cu toate, de la Elon Musk şi Satya Nadella până la un mic robot umanoid pe nume Pepper. ChatGPT era noua vedetă, un deschizător al drumurilor inteligenţei artificiale. O lună mai târziu, un foarte tânăr start-up francez creat pentru a concura cu OpenAI reuşea să strângă finanţare de 113 milione de dolari fără ca măcar să aibă un produs pe piaţă. Mistral AI, fondată de specialişti şcoliţi la DeepMind, al Google, şi Meta, are ca scop crearea de modele de limbaj open-source şi soluţii de inteligenţă artificială generativă pentru companii. Aceasta este o diferenţă faţă de ChatGPT, care se adresează oricui. Primul produs al Mistral ar urma să fie lansat abia anul viitor. În companie crede inclusiv fostul CEO al Google Eric Schmidt. Injecţia de capital primită este una dintre cele mai mari runde de finanţare obţinute de o companie europeană de inteligenţă artificială generativă. Mistral este genul de companie pe care Macron vrea să-l vadă crescând în Franţa. Preşedintele are o relaţie de dragoste de lungă durată cu tehnologia, iar acum pare îndrăgostit de noua ei faţă, inteligenţa artificială. În iunie, la conferinţa destinată inovaţiei şi start-up-urilor VivaTech din Paris, Macron a anunţat o serie de noi iniţiative, inclusiv un fond de 500 de milioane de euro pentru finanţarea „campionilor AI“ francezi. „Cred că suntem numărul unu în AI în Europa continentală şi trebuie să accelerăm“, a declarat preşedintele francez pentru CNBC la acel eveniment. „Vom investi ca nebunii în formare şi cercetare.“ Sunt realizabile visele lui Macron? Ţara are o mulţime de talent tehnic, dar se luptă pe  o piaţă scumpă şi plină de provocări. Apoi, cadrul legislativ de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene abia începe să fie conturat. În prima sa campanie prezidenţială, preşedintele promitea o agendă agresivă pentru a transforma Franţa într-o „naţiune start-up“ – un slogan care, a spus el, implică „o naţiune care lucrează cu şi pentru start-up-uri, dar şi o naţiune care gândeşte şi se mişcă precum un start-up“, după cum aminteşte Tech Monitor. În mod ideal, Franţa ar vrea să încurajeze companiile autohtone pentru a concura cu Google şi OpenAI. Succesul Mistral o încurajează şi reflectă, probabil, dorinţa crescândă a Europei de a crea o alternativă viabilă la Silicon Valley.

    După întrevederea cu Sam Altman de la OpenAI, Macron a împărţit scena de la VivaTech cu CEO-ul Mistral Arthur Mensch pentru a anunţa noile politici menite să stimuleze şi mai mult naşterea şi creşterea start-up-urilor franceze. Franţa a fost mult timp plictisitoare în privinţa afacerilor inovatoare, în comparaţie cu, spre exemplu, Silicon Valley, fiind percepută ca având un mediu prea birocratic şi ostil. Un nou Google sau un nou Amazon este puţin probabil să se nască în Franţa. Însă AI este o direcţie care abia prinde contur. Este ceva atât de nou, puternic şi influent încât sperie. Dincolo de scenariile apocaliptice, în care omenirea este subjugată sau eradicată de creierele electronice, AI îşi poate găsi utilitatea aproape oriunde, iar pentru companiile franceze în domenii la care se pricep şi le stăpânesc foarte bine, cum ar fi sustenabilitatea, diagnosticarea şi descoperirea de noi medicamente. Specialiştii cred că Franţa a stabilit un cadru de succes pentru a ajuta startup-urile să se lanseze, în special prin iniţiative susţinute de guvern precum La French Tech. În plus, Franţa se mândreşte şi cu un bazin mare de talente. „Avem şcoli excelente de cercetare fundamentală şi aplicată în matematică şi avem un set excelent de şcoli de inginerie“, spune Miailhe. „Există un motiv pentru care DeepMind, Facebook şi alţii au investit atât de mult pentru a-şi construi clustere în Franţa.“

    VC Sequoia Capital plasează Parisul pe locul al doilea în Europa pentru cota sa din talentul AI, de 3,81% (deşi Londra găzduieşte un procent mai impresionant de 12,29%, iar pe de altă parte, locul trei, Zurich, este departe cu o cotă de doar 2,9% – top 15 nu include nicio capitală est-europeană).

     

    Câteva cuvinte despre VivaTech 2023…..

    Găzduită la Paris, cea de-a şaptea ediţie a târgului de tehnologie a adunat peste 2.200 de expozanţi şi-a atras 10.000 de reprezentanţi ai afacerilor, în ciuda preţului ridicat al biletului, de 620 euro, şi a standurilor care au fost vândute cu peste 100.000 de euro. Numărul de vizitatori este de ordinul zecilor de mii. Vedeta ediţiei 2023 a fost Elon Musk, CEO-ul Twitter, Tesla şi SpaceX. Acolo, Macron a promis 7 miliarde de euro în capital nou pentru dezvoltarea  tehnologiilor de top franceze. Nu există suficient capital lichid privat în Europa alocat noilor tehnologii, a spus Macron la eveniment.

    Francezii preferă să-şi investească economiile în investiţii cu risc scăzut, a remarcat el, oferind entităţilor private şi publice mai puţină putere de foc pentru investiţiile riscante. Ca atare, preşedintele a anunţat finanţare nouă pentru investiţii în AI şi modernizare a capacităţilor franceze de AI. Aceasta include un pachet de 500 de milioane euro pentru a crea între cinci şi zece clustere AI, 40 de milioane euro pentru a atrage investiţii în AI generativă şi două pachete de subvenţii de stat, de 50 de milioane euro respectiv de 500 de milioane euro, pentru a accelera capacitatea supercalculatoarelor. Macron a prezentat şi programul „Tibi 2“, în care investitorii instituţionali, care operează economii de 5.000 de miliarde de euro pentru cetăţenii francezi, s-au angajat să redirecţioneze aproximativ 7 miliarde de euro din aceşti bani către economia reală. Folosind efectul de pârghie al acestor bani în fonduri de investiţii, Macron speră să creeze investiţii concrete de 35-40 de miliarde de euro.

     

     


     

     

  • Cel mai vândut ziar din Europa va înlocui o mare parte dintre jurnalişti cu programe de inteligenţă artificială

    Publicaţia germană Bild va înlocui o mare parte dintre jurnalişti cu programe de inteligenţă artificială.
    În mesaj se arată că „editorii, angajaţii din tipografii, subeditorii, corectorii şi editorii foto nu vor mai exista ca până acum” .
    Bild nu este singura publicaţie care apelează la programe de inteligenţă artificială.
    Publicaţia germană Bild, cel mai bine vândut ziar din Europa, va înlocui o mare parte dintre jurnalişti cu programe de inteligenţă artificială, ca parte a unei strategii de reducere a costurilor cu 100 de milioane de euro, se arată într-o informare primită de angajaţi, scrie The Strait Times, conform The Gurdian.

    „Din păcate ne vom despărţi de colegii ale căror sarcini în lumea digitală pot fi realizate de inteligenţa artificială sau de procesele automate” , se arată în e-mailul primit de angajaţi din partea companiei Axel Springer, care deţine ziarul.

    În mesaj se arată că „editorii, angajaţii din tipografii, subeditorii, corectorii şi editorii foto nu vor mai exista ca până acum” .

    Mesajul vine după ce, în luna februarie, directorul ziarului, Mathias Döpfner, a anunţat că publicaţia va deveni „o companie media pur digitală” .

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • ANALIZĂ. Miliardarii nu sunt neapărat cei mai inteligenţi oameni. Bogăţia este mai puţin rezultatul inteligenţei, ea ţine mai mult de noroc

    Un studiu a constatat că miliardarii nu sunt mai deştepţi decât noi ceilalţi. Sociologii de la Universitatea din Linköping au analizat datele de la 59.000 de bărbaţi suedezi, apoi le-au urmărit viaţa timp de mai bine de un deceniu.

    Cercetătorii au descoperit că persoanele care fac parte din cei 1% cu venituri de top au obţinut rezultate mai slabe la testele de abilităţi cognitive.

    Un studiu a constatat că miliardarii nu sunt mai deştepţi decât noi ceilalţi. Sociologii de la Universitatea din Linköping, Suedia, au analizat datele de la 59.000 de bărbaţi suedezi, apoi le-au urmărit viaţa timp de mai bine de un deceniu. Cercetătorii au descoperit că persoanele care fac parte din cei 1% cu venituri de top au obţinut rezultate mai slabe la testele de abilităţi cognitive în comparaţie cu restul care au câştigat ceva mai puţin, relatează The Guardian.

    Sociologii au descoperit o legătură puternică între cât de deşteaptă este o persoană şi cât de mult câştigă – până când ajunge la un salariu de 46.700 de lire sterline pe an. După aceea, miliardarii sunt definiţi de factori precum norocul, trecutul şi personalitatea.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cursa înarmărilor tehnologice, noua ameninţare a lumii moderne: Inteligenţa artificială va genera în viitorul apropiat „un număr periculos de mare de şomeri”, avertizează cofondatorul DeepMind

    Progresele în domeniul inteligenţei artificiale vor genera „un număr periculos de mare de şomeri” în următorul deceniu, potrivit unuia dintre cofondatorii laboratorului de inteligenţă artificială DeepMind, un important pionier al acestei tehnologii, scrie Financial Times.

    „Indiscutabil, multe dintre sarcinile funcţionarilor se vor schimba radical în următorii cinci până la zece ani… va exista un număr serios de perdanţi din cauza revoluţiei tehnologice”, a declarat Mustafa Suleyman, care a luat cuvântul marţi, la Forumul Bridge al GIC din San Francisco. Suleyman a părăsit DeepMind anul trecut, înfiinţându-şi propria companie tech, Inflection AI.

    Cercetări recente efectuate de Goldman Sachs au prezis că progresele în domeniul inteligenţei artificiale generative ar putea creşte produsul intern brut global anual cu 7% într-o perioadă de 10 ani, datorită creşterii productivităţii. Cu toate acestea, acest lucru ar putea provoca „perturbări semnificative” în câmpul muncii, 300 de milioane de locuri de muncă putând fi expuse la automatizare.

    Suleyman a declarat că guvernelor le revine responsabilitatea de a sprijini cetăţenii ale căror locuri de muncă vor fi distruse, o soluţie posibilă fiind venitul universal de bază: „Este nevoie de compensaţii materiale… Aceasta este o măsură politică şi economică despre care trebuie să începem să discutăm în mod serios”.

    Start-up-urile din domeniul inteligenţei artificiale au făcut progrese uriaşe în ultimele şase luni, marile companii investind miliarde de dolari în noi proiecte din acest sector. Microsoft a investit masiv în OpenAI, creatorul ChatGPT, la începutul acestui an, evaluând compania la aproximativ 30 de miliarde de dolari.

    Lansarea unor instrumente precum ChatGPT – care le permite utilizatorilor să genereze texte, imagini sau videoclipuri pornind de la o serie de indicaţii – a adus „inteligenţa artificială generativă” în centrul atenţiei şi a provocat un val de entuziasm în comunitatea de investitori în tehnologie.

    Google, care a achiziţionat DeepMind în 2014, şi-a dezvoltat propriile modele lingvistice, cum ar fi LaMDA şi PaLM. Dar compania a fost luată prin surprindere de lansarea ChatGPT în noiembrie anul trecut.

    Cursa înarmărilor tech dintre Microsoft, Google şi o serie de alţi creatori de chatboturi, inclusiv Inflection şi Cohere, care a strâns 250 de milioane de dolari la o evaluare de 2 miliarde de dolari săptămâna trecută, împinge frontierele inteligenţei artificiale până la extrem.

    „Ultimul deceniu a fost caracterizat de clasificarea şi definirea acestei noi tehnologii. În prezent ne concentrăm pe interacţiunea de tip AI. Cu timpul, rigiditatea formatului va dispărea şi totul va deveni mai dinamic şi mai personalizat”, a declarat Suleyman, a cărui companie şi-a lansat săptămâna trecută propriul chatbot, denumit Pi, prescurtare de la inteligenţă personalizată.

  • Domeniile peste care vine apocalipsa inteligentei artificiale: Lista joburilor in pericol sa fie inlocuite cat de curand de roboti

    Timp de secole, noile valuri de automatizare au fost întâmpinate cu previziuni privind pierderea pe scară largă a locurilor de muncă şi de o furie continuă. Timp de secole, previziunile au fost greşite.

    Ar putea fi inteligenţa artificială diferită? O primă privire aruncată asupra istoriei spune că nu. Caracterul revoluţionar al ChatGPT îndeamnă totuşi la o nouă rundă de meditaţie pe acest subiect, scrie The Wall Street Journal.

    Inteligenţa artificială se infiltrează în viaţa noastră de ani de zile, în chestiuni precum ar fi completarea frazelor noastre în e-mailuri şi căutările pe internet. Cu toate acestea, a trece de la aceste etape la „inteligenţa artificială generativă”, cum este ChatGPT, este ca şi cum ai trece de la controlul dinamic al vitezei de croazieră la condusul complet autonom.

    ChatGPT poate răspunde la întrebări în moduri pe care credeam că sunt rezervate exclusiv oamenilor, mai rapid şi mai ieftin.

    Mai multe experimente indică potenţialul uimitor al inteligenţei artificiale generative de a înlocui angajaţii din anumite domenii. Cu ajutorul ChatGPT, profesioniştii precum redactorii, analiştii de date şi profesioniştii din domeniul resurselor umane au reuşit să producă comunicate de presă, rapoarte scurte şi e-mailuri în 37% mai puţin timp, cu 10 minute mai puţin în medie, şi cu rezultate superioare, potrivit unui studiu realizat de Shakked Noy şi Whitney Zhang, doctoranzi la Massachusetts Institute of Technology.

    Într-un experiment separat realizat de cercetătorul Sida Peng de la Microsoft Corp. şi de trei coautori, programatorii care au folosit un instrument bazat pe un model dezvoltat, ca şi ChatGPT, de către start-up-ul OpenAI au redus timpul necesar pentru a programa un server web cu mai mult de jumătate.

    Acestea sunt rezultate care schimbă regulile jocului. Economiştii de la Goldman Sachs Group Inc., generalizând la nivelul întregii economii, concluzionează că IA generativă ar putea majora creşterea productivităţii muncii – elementul de bază al creşterii economice – cu aproape 1,5 puncte procentuale pe an, o dublare de facto faţă de rata actuală.

    O productivitate mai mare înseamnă că unii angajaţi sau anumite tipuri de muncă nu vor mai fi necesare. Automatizarea a înlocuit continuu forţa de muncă de secole, desigur, dar, în mod istoric, a afectat munca de rutină şi repetitivă. În schimb, inteligenţa artificială generativă loveşte în profesioniştii bine plătiţi, cu studii superioare.

    Cercetătorii de la Open AI şi de la Universitatea din Pennsylvania au cerut unei echipe de oameni şi unui model de tip ChatGPT să evalueze care sunt ocupaţiile cele mai expuse la IA generativă.

    Unele locuri de muncă – cum ar fi spălătorii de vase şi mecanicii de motociclete şi – au fost considerate ca nefiind expuse. Cele mai vulnerabile ocupaţii au fost matematicienii, analiştii şi designerii web. Studiul a concluzionat că aproximativ 19% dintre toţi lucrătorii ar putea fi afectaţi de cel puţin jumătate din sarcinile lor. Printre ocupaţiile potenţial expuse în proporţie de 100% se numără şi  jurnalismul.