Eforturile de a schimba cursul istoriei şi liniştea naturii au fost întotdeauna un motiv principal al civilizaţiei umane, timp de mai multe secole.
Cascada Niagara este compusă din Cascada Horseshoe şi Cascada Americană.
În august 1975, agenţia spaţială americană a însărcinat o echipa NASA să-şi imagineze cum ar arăta coloniile spaţiale în 2100, scrie news.com.au
Astfel profesorul de la Princeton Gerard O”Neil a condus o echipă formată din arhitecţi, cercetători, ingineri şi oameni de ştiinţă pentru a încerca să găsească concepte fiabile pentru o colonie spaţială. Cercetătorii au găsit trei posibile scenarii: Bernal Sphere ( în formă sferă), Toroidal Colony şi Cylindrical Colony (în formă de cilidru).
În toate design-uri, câmpul gravitaţional era generat de către o forţă centrifugă, care ar funcţiona pe baza de energie solară. Cel mai mare dintre cele 3 concepte a fost cel cilindric, care avea potenţialul să ofere adăpost pentru 1 milion de oameni.
O”Neil spera să înceapă lucrul efectiv la aceste proiecte în anii 90, dar nu s-a întâmplat acest lucru şi chiar şi în 2016 aceste concepte sunt futuristice.
Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 462 locuri de muncă vacante, după cum urmează:
Marea Britanie 259 locuri de muncă: 108 bucătari, 60 îngrijitori persoane/infirmieri, 60 asistenţi medicali, 30 îngrijitori persoane, 1 şofer profesionist;
Germania 68 locuri de muncă: 15 factori poştali, 10 mecanici proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 8 ingineri mecanici, 8 ingineri electricieni, 5 electricieni industriali, 5 ingineri proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 5 şoferi camion pe distanţe lungi, 2 tehnicieni electronişti (tehnologie de operare), 2 electricieni, 2 energoterapeuţi, 1 inginer calitate (producţia de echipamente în industria aerospaţială), 1 dezvoltator software, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo, 1 şofer camion (trafic local), 1 mecanic echipamente sanitare, de încălzire şi aer condiţionat, 1 modelator specialist Maya/3D Studio Max 3D;
Suedia 55 locuri de muncă: 20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto;
Slovacia – 43 locuri de muncă: 30 şoferi autocamion transport internaţional, 7 îngrijitori persoane/infirmieri, 6 sticlari;
Republica Cehă 24 locuri de muncă: 15 şoferi profesionişti camion, 5 şlefuitori/ pilitori, 3 şoferi de camion, categ.C+E, 1 şofer camion (transport intern şi internaţional);
Polonia 4 locuri de muncă: 1 administrator / muncitor birou asistenţă, 1 dezvoltator Android, 1 designer grafic, 1 asistent manager;
Olanda 3 locuri de muncă: 2 designeri software, 1 programator;
Norvegia 3 locuri de muncă: 1 doctorand în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul biomedical, 1 inginer instrumente de măsurare;
Spania 1 loc de muncă: 1 maseur;
Irlanda 1 loc de muncă: 1 florar decorator;
Belgia 1 loc de muncă: 1 baby sitter.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă. Reţeaua Serviciilor Publice de Ocupare din Uniunea Europeană organizează, în perioada 4-15 aprilie, o serie de evenimente adresate în special angajatorilor, sub egida European Employers Days.
Compania Porsche Engineering România, filiala locală a gigantului german Porsche, deschide la Cluj-Napoca un centru de devoltare software în domeniul auto, unde vor lucra 25 de oameni până la finalul anului.
Compania Porsche Engineering România SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, a fost înfiinţată în luna septembrie a anului trecut.
„Prin intermediul noii reprezentanţe din Cluj, activitatea de dezvoltare este concentrată în continuare în mod consecvent asupra autovehiculului viitorului. Clujul va contribui la susţinerea procesului de digitalizare a autovehiculului de către firma noastră“, a declarat Malte Radmann, preşedintele consiliului de administraţie al Porsche Engineering.
Pentru a creşte gradul de digitalizare al automobilelor Porsche, compania are nevoie de ingineri software de primă clasă, iar Clujul nu duce lipsă de experţi în acest domeniu. Tot legat de această ştire site-ul Autoevolution.com anunţă că cei de la Porsche vor plăti bonusuri între 8.911 şi 15.600 de euro angajaţilor săi pentru realizările din cursul anului financiar 2015.
”Dacă nu exista TAROM, Ryanair nu ar fi existat. În primii trei-patru ani ai Ryanair foloseam aeronave, piloţi şi ingineri ai TAROM, erau excepţionali. Fără ajutorul TAROM în primii ani de existenţă ai Ryanair, compania nu ar fi supravieţuit”, a descris Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair, colaborarea ce a existat între compania pe care o conduce şi TAROM.
În 1986, Ryanair închiria aeronave Rombac 1-11, dar folosea şi piloţi şi ingineri români, potrivit CEO-ului companiei. Sosit în România după mai bine de trei decenii, O’Leary a declarat că nu se află în poziţia de a oferi sfaturi companiei naţionale româneşti şi că este pesimist în ce priveşte soarta operatorului. ”Cred că este foarte dificil pentru TAROM să supravieţuiască în condiţiile actuale de piaţă din mai multe motive: este o companie mică în termeni europeni şi apoi, cred că este foarte dificil din cauza managementului TAROM, unde există implicare politică. Majoritatea operatorilor aerieni, fie că vorbim despre Air France, Lufthansa, British Airways, Ryanair – toate sunt companii private, nu avem implicare politică. Nu sunt în măsură să dau sfaturi companiei TAROM, sper să supravieţuiască, dar va fi o mare provocare pentru TAROM să supravieţuiască în următorii 5-10 ani dacă nu găsesc o modalitate prin care să se alieze cu operatori mari precum Lufthansa, AIG sau Air France şi să alimenteze cu pasageri unul dintre hub-urile lor. (…) Urăm numai bine TAROM şi vom fi mereu îndatoraţi companiei.”
Staţia seismică din Alaska a înregistrat o perturbare puternică la începutul acestei luni. Dar această perturbare nu a fost un cutremur. Incidentul înregistrat de senzorul Alaska Earthquake Center a fost, de fapt, opera unui urs, sau, cel puţin, asta cred inginerii de la staţie, potrivit The Blaze.
“Nu suntem sigur că a fost un urs, dar datele indică faptul că a ceva mare s-a deplasat pe acolo, înainte ca aparatul să oprească inregistrarea”, a declarat Scott Dalton, inginer.
Activitatea “seismică” înregistrată de staţie a durat opt minute apoi transmisia s-a oprit. Au fost găsite urme de dinţi pe capacele containerul ce conţin senzorii pentru detectarea seismelor.
Staţia a mai fost supusă, şi în trecut, unui atac al unui alt animal. “Aceeaşi staţie a fost atacată de un alt animal. Credem că a fost o capră”, a mai spus Scott Dalton.
Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2.347 de locuri de muncă vacante, după cum urmează:
Spania 801 locuri de muncă: 1 maseur, 800 muncitori necalificaţi în agricultură;
Portugalia 400 locuri de muncă: muncitori necalificaţi în agricultură;
Marea Britanie 345 locuri de muncă: 70 asistenţi medicali, 60 ingrijitori persoane/infirmieri, 45 ingrijitori persoane, 40 asistenţi medicali generalişti, 40 şoferi pe maşini de mare tonaj, 20 manipulatori marfă, 20 îngrijitori persoane la domiciliu, 20 stivuitorişti, 20 îngrijitori persoane cu demenţă, 10 constructori structuri metalice;
Slovacia 300 locuri de muncă: 150 asamblori de maşini şi echipamente mecanice, 150 muncitori necalificaţi în industria automobilelor;
Republica Ceha- 197 locuri de muncă: 50 lucrători producţie, 50 operatori, 50 şoferi transport marfă-internaţional, 20 muncitori asamblare, 15 croitori, 10 lucrători în prelucrarea lemnului, 1 analist IT service desk, 1 analist suport software;
Germania- 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de tir, 10 agenţi de pază, 10 agenţi de securitate, 5 asistenţi manager, 4 operatori maşini şi instalaţii optice, 2 mecatronişti, 2 tehnicieni sisteme de securitate (alarmă şi supraveghere), 1 optician, 1 operator CNC (strungar/frezor), 1 asamblor-montator (lucrător în producţie), 1 muncitor necalificat la prelucrarea plasticului/cauciucului, 1 mecanic industrial, 1 operator masină prelucrat plastic/caucic, 1 persoană pentru curăţenie, 1 tehnician fizică de laborator, 1 electrician;
Suedia 120 locuri de muncă: 20 femei de serviciu; 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto, 10 dezvoltatori software, 5 dezvoltatori de software sisteme integrate, 5 arhitecţi sistem software, 5 ingineri testare software, 5 chimişti, 5 farmacişti, 5 ingineri în tehnologia farmaceutică, 5 biologi/cercetători în biologie, 5 cercetători în genetică /bioinformatică, 5 ingineri în biomecanică/neurobiologie/ştiinţa biomaterialelor, 5 microbiologi, 5 ingineri laboranţi;
Ungaria- 50 locuri de muncă: 50 opetarori la asamblarea panourilor electrice;
Norvegia 24 locuri de muncă: 6 dulgheri, 6 dulgheri/parchetari, 6 dulgheri cofraje, 2 instalatori ventilaţie, 2 tinichigii, 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (canale în sănătate/fibrilare ATRIA), 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (model silico AF);
Finlanda 10 locuri de muncă: 10 angajaţi personal pentru curăţenie;
Belgia 3 locuri de muncă: 2 directori audit (seniori) în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;
Franta 3 locuri de muncă: 2 tăietori lemne, 1 agent curăţenie;
Polonia- 3 locuri de muncă: 3 lăcătuşi/sudori;
Irlanda 1 loc de muncă: 1 tehnician dentar.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.
Primul model de i-Pal a fost realizat în 2005, la centrul din Olanda al grupului. Gândit pentru a fi folosit ca model, prototipul s-a bucurat de un interes crescut din partea clienţilor, astfel că instalaţia robotizată pentru paletizare a devenit un produs extrem de cerut. „Echipele de cercetare au lucrat permanent la dezvoltarea lui – în total, în cei zece ani s-au adunat 100 de mii de ore de cercetare din partea echipelor de ingineri. În primii ani, specialiştii noştri din Olanda au lucrat la dezvoltarea produsului, dar ulterior inginerii români s-au implicat tot mai mult, astfel că putem spune că peste 75% din produsul pe care îl vedeţi astăzi, inclusiv funcţionalitatea adăugată în premieră de împachetare cu folie a paleţilor, a fost conceput de inginerii de la Cluj”, declară Jan de Bruijn, CEO CSi Group.
De altfel, acesta punctează importanţa centrului românesc al grupului: după o dezvoltare accentuată în ultimii ani, majoritatea activităţii de cercetare a CSi se desfăşoară în prezent la Cluj-Napoca. „Avem o colaborare foarte bună şi cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, am implicat echipe de profesori şi studenţi de aici în cercetare şi dezvoltarea de noi produse şi vă pot spune că am fost impresionaţi de nivelul de pregătire al tinerilor români”, spune şi Kees Oosting, COO CSi Group.
În Europa, grupul are unităţi de cercetare şi producţie în Olanda (la Raamsdonksveer, sediul central) şi România (la Cluj-Napoca). Dezvoltarea accentuată a centrului românesc a dus şi la inaugurarea unui nou centru de producţie pentru sistemele de paletizare – PAC. Situat în imediata vecinătate a fabricii existente, aici sunt dezvoltate, testate şi puse în aplicare toate conceptele de standardizare şi modularizare a producţiei, concepte care sunt ulterior implementate la nivel mondial. Datorită tehnologiei inteligente folosite, timpul de livrare a unei instalaţii robotizate personalizate va scădea de la 4-8 luni, cât era înainte, la 8-10 săptămâni, un record în domeniu. De asemenea, instalarea la fabrica beneficiarului va fi realizată în 48 de ore, faţă de câteva săptămâni, cât era până acum. La CSi PAC Cluj-Napoca funcţionează şi centrul de specializare al companiei, unde vin şi angajaţii de la unităţile de producţie din Olanda şi China ale grupului. În acest fel, Clujul îşi întăreşte rolul de centru de importanţă majoră al CSi Group.
Inaugurările au marcat la începutul lunii octombrie aniversarea de zece ani a CSi România. „Ne bucurăm să avem acum aici, la Cluj-Napoca, cel mai modern centru de producţie al grupului şi să vedem împreună rodul atâtor zeci de mii de ore de cercetare din partea echipei de ingineri în noul i-Pal. Datorită performanţelor înregistrate până în prezent, activitatea CSi la Cluj-Napoca se va dezvolta în anii următori, ceea ce înseamnă noi locuri de muncă, taxe şi impozite către stat, dar şi satisfacţia de a pune oraşul pe harta tehnologiei internaţionale în acest domeniu”, spune Sorin Nuţiu, directorul general al CSi România. Compania are peste 270 de angajaţi la Cluj, iar în anul următor estimează că va mai angaja aproximativ 50 de persoane. În total, CSi Group are 460 de angajaţi, iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro. Unităţile de producţie din Olanda şi România deservesc cu precădere piaţa europeană. Anul trecut, CSi a deschis o fabrică în China, pentru clienţii din Asia, iar în 2016 va deschide o unitate de producţie şi în Mexic, pentru piaţa americană. Printre clienţii CSi se numără Mars incorporated, P&G, Nestle, Friesland Campina, Reckitt Benckiser, JTI, TetraPak, Pepsico, Unilever, Kellog’s, Danone, Mondelez International, Philip Moris, British American Tobacco .CSi Group a fost înfiinţat în 1964 şi în scurt timp a devenit furnizor de încredere în domeniul soluţiilor automatizate de paletizare şi lider în industria de manipulare inteligentă a produselor.
Doi tineri ingineri de software şi-au promis în timpul unui curs la Harvard că nu se vor lăsa până nu vor deveni antreprenori, iar businessul pe care l-au dezvoltat a atras deja mii de clienţi din toată lumea.
Povestea de antreprenoriat a lui Daniel Pascariu şi a soţiei sale, Raluca Afloarei, a început de aproape cinci ani. Între timp, cei doi au renunţat la corporaţii şi dezvoltă exclusiv appdemostore.com, un site care permite dezvoltatorilor de aplicaţii să aibă în câteva minute un demo funcţional şi care a adunat până acum 15.000 de clienţi din toată lumea.
Însă Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei nu au devenit antreprenori nici peste noapte şi nici din întâmplare, ci toată povestea lor profesională se leagă de planul de a dezvolta, într-o zi, ceva pe cont propriu. Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei au fost colegi la Facultatea de Informatică Economică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi, iar după absolvire, în 2003, au plecat în Germania cu internshipuri AIESEC: Daniel Pascariu la HP în Stuttgart şi Raluca Afloarei la SAP în Heidelberg.
După cele şase luni de internship, li s-au oferit joburi de software developeri la HP, respectiv SAP, iar după ce s-au căsătorit, în 2005, Daniel Pascariu s-a mutat şi el la SAP, iniţial pe aceeaşi poziţie, fiind ulterior promovat ca team lead. Experienţa germană a celor doi a durat 10 ani, până în 2013, când s-au mutat înapoi în România, la Iaşi. „A fost o experienţă culturală deosebită, mai ales pentru că am întâlnit şi ne-am împrietenit cu oameni din foarte multe ţări. Pe de altă parte însă, e greu să te adaptezi unui mediu care e foarte diferit şi, după ce euforia primelor zile trece, urmează şocul cultural, când îţi vine să-ţi faci bagajele şi să te duci acasă“, povesteşte Daniel Pascariu despre adaptarea la viaţa şi la munca din Germania, la care mulţi tineri români din domeniu visează.
Cei doi povestesc despre faptul că au avut noroc cu AIESEC, care poartă sistematic de grijă celor veniţi în Germania cu internshipuri – „au creat o comunitate cu toţi studenţii străini, care organiza tot felul de activităţi, de la petreceri şi până la excursii pe la obiective turistice“. Pe lângă comunitatea AIESEC, cei doi au avut ocazia să călătorească mult în toată lumea şi s-au integrat rapid şi în comunitatea de români de la SAP, care totaliza cam 80 de persoane – „ne întâlneam o dată pe săptămână la masă şi eram cea mai gălăgioasă gaşcă din cantină :)“.
Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei definesc experienţa la SAP ca fiind „extraordinară“ şi detaliază de ce nu se feresc de cuvinte mari când vine vorba de cei 10 ani germani din viaţa lor: „la SAP am lucrat la headquarters lângă Heidelberg, care este un oraş superb; campusul SAP e gigantic, un minioraş, unde lucrează cam 11.000 de softişti în câteva zeci de clădiri legate între ele cu un minibus (SAP shuttle); pentru petrecerile de Crăciun închiriau un stadion de hochei ca să încapă toată lumea; ne-am perfecţionat engleza şi germana, am interacţionat cu oameni din Asia (India, China, Japonia) şi din toată Europa şi America (SUA, Canada, Brazilia), am participat la conferinţe internaţionale – unul dintre cele mai inspiraţionale momente a fost să îl vedem pe Jimmy Wales în deschiderea celei mai mari conferinţe SAP din Las Vegas explicând cum a creat Wikipedia, iar profesional ne-am specializat din punct de vedere tehnic şi de business“.
pecializarea despre care vorbesc cei doi nu a ţinut doar de partea efectivă de învăţare, ci şi de responsabilitatea businessului: „Am învăţat ce înseamnă să fii responsabil de un proiect, ce înseamnă să serveşti clienţii şi ce înseamnă să livrezi rezultate şi să aduci valoare firmei. De exemplu, când un software de 200 milioane de dolari nu face ce este programat să facă sau când un client nu poate să vândă sau să factureze din cauză că aplicaţia ta nu funcţionează sau când ai câteva milioane de clienţi care nu îşi pot face treaba chiar şi pentru câteva ore înţelegi câtă responsabilitate ai şi îţi dai seama că modalitatea prin care poţi să faci ca lucrurile să funcţioneze la scară mare este să faci fiecare lucru mic corect“.
Toate lucrurile pe care le-au învăţat şi experienţa din cadrul SAP i-a făcut pe cei doi softişti să îşi dorească să înveţe businessul IT. Un moment important în tranziţia către mentalitatea de business a fost în 2007, când cei doi au făcut un curs de vară la Harvard University în domeniul Innovation Management în Multinational Companies. Şi-au luat două luni concediu de la SAP („din fericire în Germania e posibil“) şi s-au mutat în State. Experienţa de la Harvard i-a marcat însă pe cei doi: „Cursul de vară de la Harvard a fost momentul decisiv din carieră în care ne-am hotărât că vrem să avem afacerea noastră la un moment dat. Atunci am făcut o promisiune cu noi înşine (pe care am denumit-o «promisiunea Harvard») că nu o să renunţăm până nu o să avem şi noi afacerea noastră. Am lucrat la ea timp de 7 ani – perioadă în care am învăţat şi am încercat diverse proiecte antreprenoriale, unele în parteneriat şi cu alte persoane. Cred că noi am avut mereu antreprenoriatul în sânge“.