Tag: influentare

  • Care sunt cele 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati, care s-ar putea afla la conducerea lumii

    TopBuzz prezintă o listă cu familiile care deţin o putere uimitoare asupra lumii.

    Rothschild

    Una dintre cele mai cunoscute familii influente este Rothschild care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790. Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA:

    Rockefeller

    Fiu al unui escroc, John Davidson Rockefeller a început să-şi construiască imperiul din SUA după ce a cumpărat mai multe părţi ale celei mai mari rafinării din Cleveland în 1885. Aceasta a reprezentat fundaţia companiei Standard Oil din Ohio. Din 1870, Rockefeller a cumpărat rafinăriile rivalilor săi şi a început să deţină monopol asupra industriei. A acaparat circa 90% dintre rafinăriile şi conductele din America.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cea mai bogată femeie din Norvegia, condamnată la închisoare după ce a fost prinsă conducând sub influenţa alcoolului

    Katharina Andresen, fiica unui miliardar novegian, a fost condamnată la închisoare cu suspendare după ce a fost prinsă de poliţişti conducând cu o alcoolemie de 0,61 în sânge.
     
    Pe lângă condamnare, femeia trebuie să plătească şi o amendă de 25.800 de euro (250.000 de coroane norvegiene).
     
    Tânăra de 22 de ani este cea mai bogdată femeie din Norvegia, având o avere estimată la 795 milioane euro.
  • 6 din 10 şoferi folosesc telefonul la volan şi 7 din 10 pietoni trec strada neregulamentar

    Sondajul, realizat în cadrul campaniei naţionale de siguranţă şi prevenţie rutieră „Fii treaz la volan!”, arată că 32% din şoferi vorbesc la telefon (în timpul mersului) rar, doar atunci când apar urgenţe, 20% vorbesc la telefon fără handsfree din când în când, iar 8%, aproape la fiecare călătorie cu vehiculul.

    Mai mult, aproape 40% trimit mesaje text atunci când se află la volan (21% – rar, când apar urgenţe, 13% – din când în când, 4% – aproape la fiecare călătorie cu autovehiculul) şi aproape 20% au condus sub influenţa alcoolului cel puţin o dată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNN: Serviciile ruse au influenţat campania electorală din SUA utilizând inclusiv Pokémon Go

    Eforturile Rusiei de influenţare a opiniilor politice în Statele Unite nu s-au limitat la platformele de socializare online Facebook şi Twitter. O investigaţie CNN vizând un cont online rus arată că tentaculele s-au extins la YouTube, Tumblr şi chiar Pokémon Go. O campanie online asociată Rusiei şi difuzată în cadrul mişcării americane Vieţile Persoanelor de Culoare Contează (Black Lives Matter) a utilizat platformele Facebook, Instagram, Twitter, YouTube, Tumblr şi Pokémon Go, contactând chiar jurnalişti, în efortul de a folosi tensiunile rasiale din SUA pentru a accentua clivajele în societatea americană, arată investigaţia realizată de CNN.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.
  • Cum s-a transformat Vladimir Putin dintr-un puşti sărac într-un spion si cum a devenit cel mai puternic om al lumii

    Cea mai mare putere a lui Putin este însă cea politică: a condus Rusia cu o mână de fier, zdrobind orice fel de opoziţie politică, şi a fost recent acuzat chiar de implicare în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

    Cum a ajuns însă Putin dintr-un puşti sărac, născut în Sankt Petersburg, la spion al KGB-ului şi simbol al Rusiei moderne?

    Vladimir Putin s-a născut în 1952, tatăl său fiind maistru la o uzină din Sankt Petersburg, iar mama sa casnică. Fiind copil, Putin a intrat în numeroase conflicte cu colegii săi, iar asta a pavat drumul către pasiunea sa pentru judo.

    După absolvirea Universităţii de Stat din Leningrad, Putin a intrat în KGB, serviciul secret din Rusia, în 1975. A petrecut 16 ani acolo, iar în 1990, atunci când s-a întors în Rusia, el şi-a început cariera politică.

    A lucrat mai întâi ca funcţionar public în primăria din Sankt Petersburg, iar rezultatele sale bune au atras atenţia consilierilor lui Boris Ielţîn, la acea vreme şeful statului. După trei ani petrecuţi la Moscova, Putin a fost numit prim-ministru al Rusiei în 1999.

    Un eveniment tragic avea să-i definească traseul politic: atentatele din Rusia din septembrie 1999, soldate cu peste 200 de morţi, au reprezentat prilejul ideal pentru ca Putin să demonstreze abilităţi de conducere. El i-a acuzat pe separatiştii ceceni de organizarea atentatelor şi a dus o adevărată campanie împotriva acestora, iar imaginea sa în rândul ruşilor a devenit una extrem de bună.

    Prin urmare, după demisia lui Ielţin din 2000, Putin a devenit noul preşedinte al Rusiei.

    Vladimir Putin deţinea acum conducerea statului, dar nu avea încă suficientă putere pentru a schimba lucrurile după bunul său plac. Prima sa mişcare a fost de a discuta cu cei mai bogaţi oameni din Rusia, oligarhii, şi de a le oferi acestora două variante: fie susţin regimul Putin, fie ajung la închisoare.

    Strategia lui Putin a fost întotdeauna simplă: restabilirea influenţei globale şi menţinerea statelor din fosta Uniune Sovietică în sfera de influenţă a Rusiei. Drumul său a fost unul cu multe obstacolo, dar popularitatea sa în rândul conaţionalilor continuă să se afle la cote extrem de înalte.

    Vladimir Putin se află în ultimul an de mandat, dar sunt şanse mari ca el să candideze din nou şi să rămână şef al statului până în 2024.

     

     

    Sursa: Bloomberg TV

  • Opinie Gabriel Pantelimon: Leadershipul faţă cu millennialii

    Gabriel Pantelimon este country general manager, Xerox România


    Dar acolo unde sunt diferenţe, e loc de învăţare, după părerea mea. Şi cred că procesul de învăţare trebuie să se manifeste în ambele direcţii – şi dinspre millennials către decreţeii autohtoni, care sunt acum în poziţii de conducere, dar şi dinspre decreţei către millennials. Începutul carierelor noastre a fost marcat de o schimbare bruscă de regim politic şi de deschidere internaţională. Am crescut cu vorbe care ne hrăneau ambiţia şi dorinţa de performanţă cu orice preţ – le ştiţi şi voi, ”sky is the limit“ (cerul e limita), ”greed is good“ (lăcomia e bună), ”work hard, play hard“ (munceşte din greu, petrece ca un nebun) şi aşa mai departe. Nu-i vorbă, că am valorificat această schimbare, am demonstrat, am făcut performanţă şi asta ne-a ajutat, într-adevăr, să creştem profesional foarte mult şi foarte repede. Dar orice efort intens de durată costă şi acum, cu experienţa acelor ani în urmă, ne gândim că poate am fi obţinut la fel de mult cu mai puţină încrâncenare, deşi nu cu mai puţină perseverenţă.

    Dacă ne ascultaţi discursurile, veţi vedea că vorbim mult despre work/life balance (echilibrul dintre carieră şi viaţa personală), că ne plângem şi deplângem burnoutul şi, ca lideri, căutăm soluţii să-l atenuăm cât mai mult posibil. Suntem tot mai preocupaţi – unii de ceva vreme, alţii mai recent – de construirea unor culturi organizaţionale autentice, în care performanţa să fie susţinută de colegialitate, de un efort bine dozat, de o distribuire justă a responsabilităţilor şi în care beneficiile financiare să fie dublate de o atmosferă de lucru care să promoveze dezvoltarea personală a fiecăruia dintre angajaţi.

    Nu e o treabă uşoară… Performanţele companiilor trebuie să rămână la cote înalte, în condiţiile în care pe fiecare domeniu de activitate nu trece o lună fără să aflăm de o nouă descoperire sau un nou jucător care ar putea zgudui iremediabil piaţa. Iar responsabilităţile angajaţilor de cursă lungă includ, deja de la sine înţeles, creativitatea, capacitatea de a genera idei noi în condiţiile în care numai ideile noi pot menţine organizaţia în care lucrează, şi pe ei personal, în formă bună.

    Mărturisim, suntem invidioşi pe deschiderea cosmopolită a colegilor noştri mai tineri, pe uşurinţa cu care îşi însuşesc şi folosesc noile tehnologii, şi tocmai de asta suntem uimiţi câteodată când observăm că nu toţi valorifică aşa cum ar putea resursele de cunoaştere imense şi globale care le stau la dispoziţie. Pe de altă parte, ei ne văd înregimentaţi şi şablonarzi câteodată şi ne readuc cu picioarele pe pământ, chiar şi atunci când ne-ar fi mai confortabil să stăm în birourile noastre din zgârie-norii din Pipera. Şi pentru asta le mulţumim.

    Noua generaţie de angajaţi ne reaminteşte că există viaţă şi după încheierea orelor de program, că tehnologia şi jargonul profesional sunt utile în măsura în care le stăpâneşti tu pe ele, nu ele pe tine, ne trag de mânecă să ne transformăm, cu adevărat, din manageri de procese şi proiecte în lideri care să inspire şi să stimuleze creativitatea echipelor.

    Au însă, şi ei, nevoie de timp şi de consecvenţă ca să construiască şi să-şi construiască evoluţiile profesionale. Jack Welch vorbea despre un atu esenţial al profesionistului, care îi permite să migreze după cum îşi doreşte şi să-şi împlinească toate dorinţele profesionale şi personale – employability. Pe româneşte, valoarea lui de piaţă.

    Welch scria despre acest concept acum aproape 20 de ani, dar el rămâne în continuare valabil pentru organizaţii şi este, poate, singurul lucru foarte important de care un profesionist aflat la început de drum trebuie să ţină cont. Orice este posibil, cu condiţia să te asiguri că valoarea pe care o aduci unei organizaţii compensează beneficiile pe care ţi le doreşti ca individ sau ca profesionist. Iar valoarea se construieşte în timp, asumându-ţi încercări temerare şi căutând din proprie iniţiativă să-ţi însuşeşti din experienţa celor din jurul tău.

    Lipsa de complexe, de inhibiţii şi de falsă modestie a profesioniştilor care încep acum o carieră, libertatea cu care se manifestă şi se exprimă, autenticitatea pe care o reclamă ne ajută pe toţi să mergem înainte, cu condiţia ca aceleaşi măsuri intransigente să fie folosite şi în evaluarea liderilor, dar şi în autoevaluare.

  • Cum încearcă marii jucători din industria tutunului să combată regulile antifumat

    Traducere după Reuters


    Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipseşte: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se ştia că nu sunt doriţi acolo.

    Dar adevărul era altul: angajaţi ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfăşurării conferinţei. Philip Morris urma să ţină mai multe întâlniri secrete cu delegaţi ai Vietnamului şi cu alţi membri participanţi la conferinţă.

    Scopul acestor activităţi făcute pe ascuns: Convenţia OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi şi chiar bloca părţi ale tratatului.

    Într-un document intern, angajaţi ai companiei spun că în primă fază au susţinut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său iniţial, fiind influenţat de ”extremişti antifumat“. Alte documente confidenţiale şi o serie de interviuri cu actuali şi foşti angajaţi ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa şi Asia, fiind una dintre cele mai mari acţiuni de lobby din istorie.

    Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel naţional sau analize de piaţă; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.

    Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizaţie ce activează pe o piaţă extrem de reglementată, discuţiile cu autorităţile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi şi reprezentanţi ai guvernelor nu înseamnă că acele interacţiuni au fost nepotrivite“, a fost poziţia oficială a companiei.

    Într-o serie de interviuri realizate în Europa şi Asia, directorul de relaţii corporate Andrew Cave a spus că angajaţii companiei au instrucţiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei şi legile în vigoare pe pieţele unde Philip Morris activează.

    UN TRATAT VITAL

    Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieţi omeneşti stau în balanţă. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferinţa organizată de OMS includ, printre altele, interdicţiile de a fuma în spaţii publice – poziţie care a salvat până în prezent milioane de vieţi, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 şi 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de ţări au renunţat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiaşi studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.

    Cu toate acestea, OMS susţine că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiştii organizaţiei susţin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare faţă de cea din prezent – 6 milioane anual.

    A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, aşa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absenţă importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.

    Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele şi accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naţionale care să interzică fumatul în spaţii publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de ţigări. Reprezentanţi ai ţărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.

    Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de ţigări să folosească acelaşi timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfăşurare.