Tag: indice

  • Acţiunile globale înregistrează cea mai lungă serie de pierderi săptămânale de la criza din 2008. ”Când mişcările sunt atât de haotice, este foarte periculos să încerci să îţi pui pălăria de timerul de piaţă şi să joci acest joc”

    Acţiunile mondiale s-au scufundat pentru a şasea săptămână consecutivă, ameninţarea unei recesiuni în SUA adăugându-se la temerile investitorilor care se confruntau cu inflaţia galopantă, blocarea coronavirusului în China şi invazia Rusiei în Ucraina.

    Indicele FTSE All-World se află la cea mai lungă serie de pierderi săptămânale de la mijlocul anului 2008, egalând ca durată declinul înregistrat înainte ca criza creditelor ipotecare subprime să ducă la prăbuşirea catastrofală a Lehman Brothers. O revenire târzie de vineri a fost insuficientă pentru a compensa o vânzare brutală la începutul săptămânii.

    Indicele a scăzut cu 2,2% în această săptămână, în timp ce indicele de referinţă S&P 500 din SUA a scăzut cu 2,4%, iar Nasdaq Composite, dominat de sectorul tehnologic, a alunecat cu 2,8%.

    Revenirea de vineri a însemnat că S&P 500 a evitat la limită intrarea într-o piaţă bear formală, atunci când un indice scade cu 20% faţă de maximele sale recente. Dar puţini investitori au fost pregătiţi să pună capăt volatilităţii recente.

    “Când mişcările sunt atât de neregulate, este foarte periculos să încerci să îţi pui pălăria de timerul de piaţă şi să joci acest joc”, a declarat Matt Stucky, manager de portofoliu la Northwestern Mutual Wealth Management, care administrează 237 miliarde de dolari. “Într-adevăr, întrebarea este dacă economia americană va fi sau nu în recesiune peste un an”.

    Eforturile Rezervei Federale de a lupta împotriva inflaţiei prin creşterea ratelor dobânzilor au pus presiune asupra acţiunilor încă de la începutul anului. Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani aproape s-a dublat de la începutul anului, ceea ce reduce atractivitatea relativă a activelor mai riscante, cum ar fi acţiunile, şi a cântărit asupra evaluărilor obligaţiunilor corporative.
     
    Numărul de acţiuni din SUA care au scăzut la noi minime ale ultimelor 52 de săptămâni a depăşit 4.100 la un moment dat în această săptămână, cel mai ridicat nivel din martie 2020. Acţiunile medii din indicele extins Russell 3000 au scăzut cu aproape 40% faţă de maximele lor din ultimele 52 de săptămâni, potrivit calculelor FT.
     
    Săptămâna aceasta, chiar şi sectoarele care ar beneficia în mod normal de creşterea ratelor au fost, de asemenea, sub presiune. Subindicele financiar S&P 500 a scăzut cu 3,6%, investitorii pariind că adaosul la marjele de profit ale băncilor va fi mai mult decât compensat de o creştere a creditelor neperformante în timpul unei recesiuni.
     


     

  • Situaţia devine tot mai complicată: Inflaţia anuală a explodat în aprilie la 13,8% – gazele s-au scumpit cu 85%, combustibilii cu 36%, iar alimentele cu 13,5%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna aprilie la 13,8%, după ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,3%, alimentele cu 13,5%, iar serviciile cu 7%, potrivit datelor publicate miercuri de INS.

    Comparativ cu luna martie 2022, în aprilie preţurile de consum au crescut cu 3,7%. 

    Cea mai mare creştere de preţ a fost înregistrată în perioada aprilie 2021-aprilie 2022 la gaze, de 85%. În acelaşi timp, energia termică s-a scumpit cu 23%, iar cea electrică cu 18% ( s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023).

    Preţurile la combustibili au de asemenea un plus de 36% an la an.

    În ceea ce priveşte alimentele, cele mai mari scumpiri au fost la cartofi (41%), ulei (38%), mălai şi făină (27-28%), pâine (20%), brânză (15%), peşte (14%), carne (10%).

    Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este 7,4%. 

    Pe Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, rata anuală a inflaţiei a fost de 11,7%, iar faţă de martie 2022 a fost de 102,37%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%.

    BNR a majorat ieri dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 3% la 3,75%, cea mai mare creştere din 2008. Măsura a fost motivată de aşteptările de creştere a inflaţiei „considerabil peste nivelurile previzionate anterior“ din cauza majoră­rilor mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, inclusiv în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor, precum şi incertitudinile fiscale şi cele legate de absorbţia fondurilor UE.

    Banca centrală anticipează acum că dinamica inflaţiei va urca probabil „considerabil peste nivelurile previzionate anterior“ şi va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II/2023, rămânând dea­supra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

    Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să-şi accentueze ascensiunea în T2/2022 şi să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior.

     

  • Românii cu credite primesc veste foarte proastă. Indicele ROBOR a crescut marţi până la cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani

    Recordul a fost înregistrat marţi. Potrivit statisticilor, este cel mai mare nivel înregistrat din 2013 până în prezent. Niveluri record au atins ambii indicatori, indicele la trei luni şi indicele la şase luni.

    Astfel, ROBOR la trei luni a crescut la 5,21%, faţă de 5,20%, nivelul înregistrat la şedinţa precedentă.

    ROBOR la şase luni a crescut la 5,32%. Precedentele recorduri au fost înregistrate în martie şi aprilie 2013.

    La începutul acestui an, ROBOR la trei luni avea valoarea de 3,02%, iar cel la şase luni era la nivelul 3,14%.

     

  • Românii cu credite primesc încă o veste proastă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,20%, în creştere faţă de joi, când indicele a atins 5,16%.

    La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,01%, în timp ce la începutul lunii aprilie acesta era cotat la 4,60%. Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%.

    Luni, 02 mai 2022, indicele ROBOR la 3 luni a trecut de pragul psihologic de 5% şi a fost costat la 5,01%.

    Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până la 4,36%.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,31%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,39%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. 

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

  • Acţiunile americane deschid pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare din luna aprilie: Amazon scade cu 12,5% din cauza rezultatelor trimestriale. Nasdaq, gata să încheie cea mai slabă lună din martie 2020

    Bursele americane au deschis sesiunea de tranzacţionare de vineri în teritoriu negativ, indicele Nasdaq Composite pregătindu-se se încheie cea mai slabă lună din martie 2020, când început selloff-ul generat de Covid-19, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, acţiunile gigantului din e-commerce Amazon coborau cu 12,5% din cauza celui mai recent raport financiar. Compania fondată de Jeff Bezos a suferit prima pierdere trimestrială din 2015 încoace, după ce vânzările au încetinit considerabil în primele trei luni ale anului. Acţiunile societăţii nu au mai avut o dinamică atât de rea din 2014.

    Indicele marilor companii din industria tech se deprecia cu 1,1% la jumătate de oră de la startul şedinţei. Cu tot atât scădea şi S&P 500, iar Dow Jones Industrial Average era pe minus cu 0,4%

    Investitorii din Statele Unite s-au confruntat luna aceasta cu noile decizii de politică monetară ale Rezervei Federale, o inflaţie galopantă, noile cazuri de coronavirus din China şi războiul din Ucraina.

    Nasdaq a înregistrat o scădere de 13%, cea mai proastă performanţă lunară de la începutul pandemiei, conform Google Finance. Dow Jones şi S&P sunt pe minus cu 4%, respectiv 8% în acelaşi interval.

    „Actuala dinamică a pieţei pare pregătită să realizeze tranziţia de la o corecţie lungă şi dureroasă către ceva mult mai alarmant… De exemplu, momentul martie 2020 a provocat declinuri extrem de dure, însă recuperări la fel de rapide. Episodul din zilele noastre pare să impună pierderi de durată investitorilor care s-au îngrămădit în piaţă în timpul raliului din 2021”, consideră Michael Shaoul, preşedinte al administratorului de active Marketfield Asset Management.

    Până acum, circa 80% din companiile prezente în S&P 500 care şi-au anunţat rezultatele financiare din T1 au reuşit să întreacă aşteptările analiştilor. Aproximativ 50% dintre emitenţii incluşi în S&P şi-au publicat rapoartele din primele trei luni ale anului.

     

  • ROBOR la 3 luni a ajuns joi la 4,88% de la 4,79%. În 2022, indicele s-a majorat cu 61%

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu 6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 61,5%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5% de la 4,95% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,07% în creştere de la 5,04% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

  • Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de dinainte de Paşte

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de 4,73% înregistrat înainte de Paşte

    De la începutul anului, când era cotat la 3,02%, indicele a crescut cu 57%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,92% de la 4,90% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 5,01% faţă de 4,97% joi, 21 aprilie.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni continuă să crească şi a ajuns miercuri la 4,55%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească şi a ajuns miercuri la 4,55%, faţă de 4,53% cu o zi în urmă, arată datele publicate de BNR.

    Indicele a început anul 2022 la 3,02%.

    În acelaşi timp, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 4,65%, de la 4,64% marţi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 4,72%, de la 4,69%.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.Nivelul calculat pentru T3 2022 este de 1,17%.

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni a crescut şi vineri şi a închis săptămâna la 4,39%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 4,36%, în creştere faţă de joi, când indicele a atins 4,39%.

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni face un nou salt şi ajunge marţi la 4,31%, plus 1,4% faţă de începutul săptămânii

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,31%, în creştere faţă de luni când valoarea indicelui a atins 4,25%.

    De la începutul lunii martie, indicele s-a majorat cu 11,3%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 42,7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,38% de la 4,30% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 4,46% faţă de 4,40% la începutul săptămânii.