BusinessMagazin

Tag: indemnizatii

  • Plafonul de 3.400 lei impus pentru indemnizaţia de creştere a copilului, eliminat de la 1 ianuarie

    Rovana Plumb a fost întrebată, marţi, de jurnalişti, când va fi eliminat plafonul indemnizaţiei maternale, aceasta spunând că din ianuarie 2016.

    “Lucrăm la un pachet integrat de servicii pentru copii şi, în cadrul lui, avem prevăzută eliminarea plafonului de 3.400 de lei“, a spus ministrul Muncii.

    De asemenea, Rovana Plumb a spus că se lucrează şi la o nouă lege a salarizării, astfel încât să fie eliminate anumite anomalii. De exemplu, odată cu creşterea prognozată a salariului minim, de 1.200 de lei, anul viitor, va fi depăşit nivelul minim de salarizare a personalului cu studii superioare.

    “Va urma, în perioada verii, un calendar clar care va fi stabilit cu ordonatorii principali de credite şi cu partenerii sociali, în vederea adoptării noii legi a salarizării care stabileşte foarte clar modul în care angajaţii vor fi motivaţi în sistemul bugetar astfel încât să se elimine ca urmare a creşterii salariului minim pe economie suprapunerea salariilor între diferitele clase“, a anunţat Plomb.

    Ea a adăugat că raportul dintre salariul minim şi salariul minim pentru personalul cu studii superioare va fi 1/18.

    În prezent, indemnizaţia pentru creşterea copilului este de 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni. Cuantumul ei nu poate însă depăşi 3.400 de lei, în cazul celor care optează pentru un concediu de un an de creşterea copilului, respectiv 1.200 de lei, în cazul unui concediu de doi ani.

    Părinţii au posibilitatea să opteze pentru un concediu de doi ani pentru creşterea copilului, dar cu o indemnizaţie maximă plafonată la 1.200 lei sau pentru un concediu de un an, cu o indemnizaţie maximă de 3.400 de lei şi cu o primă lunară de 500 de lei pentru întregul interval de până la 24 de luni.

  • Plumb: Mesajul ministrului austriac referitor la alocaţiile acordate copiilor români, incorect juridic

    “Am luat act cu surprindere şi dezamăgire de mesajul exprimat de către ministrul de Externe austriac, cu privire la alocaţiile acordate copiilor români. Măsurile despre care vorbeşte ministrul Sebastian Kurz, şi care sper să fie doar un gând nefericit, sunt contrare principiilor fundamentale ale UE – principiul antidiscriminare şi a celui privind libera circulaţie a persoanelor”, a spus ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, citat într-un comunicat de presă.

    Rovana Plumb consideră că, şi din punct de vedere politic, mesajul lui Sebastian Kurz este total inacceptabil şi incompatibil cu funcţia deţinută, aceea de ministru al unui guvern care se supune legislaţiei şi principiilor europene.

    “Totodată, consider acest mesaj ca fiind inacceptabil din punct de vedere al relaţiilor bilateriale dintre România şi Austria. Asigur cu toată responsabilitatea că Guvernul României veghează la respectarea drepturilor cetăţenilor români ca şi cetăţeni europeni şi nu va accepta vreo formă de discriminare a acestora”, a mai spus ministrul Rovana Plumb.

    Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că nu este de acord cu luările de poziţie publice ale ministrului de Externe al Austriei pe tema asistenţei sociale destinate lucrătorilor intra-comunitari, cu referire expresă la România, arătând că libera circulaţie presupune şi accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale.

    Potrivit MAE, menţionarea distinctă a României în contextul legat de aplicarea normelor europene în materie de export de prestaţii sociale (alocaţia pentru copii) este nejustificată în condiţiile în care România se regăseşte abia pe locul 5 între statele membre către ai căror cetăţenii sunt transferate aceste alocaţii (după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia). Astfel, potrivit măsurătorilor statistice efectuate de partea austriacă, atât în privinţa asistenţei sociale oferite, cât şi a alocaţiilor pentru copii, reiese faptul că cetăţenii români nu sunt pe primele locuri în rândul beneficiarilor, aspect confirmat inclusiv public recent de ministrul Muncii, Rudolf Hundstrofer.

    “Libera circulaţie a persoanelor şi lucrătorilor este un principiu fundamental al UE, care presupune aspecte concrete, printre care accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale. Ca şi ceilalţi cetăţeni europeni care lucrează în alte state membre, cetăţenii români au şi trebuie să aibă acces la prestaţiile ce rezultă din munca depusă şi contribuţiile lor sociale, o abordare diferită fiind profund inechitabilă şi contrară dreptului european în vigoare. În plus, gradul de integrare al cetăţenilor români aflaţi în Austria în societatea gazdă este unul foarte înalt, fapt confirmat în repetate rânduri de oficialii austrieci”, arată MAE român.

    Un alt argument prezentat este că legislaţia europeană prevede garanţii suficiente în vederea prevenirii şi combaterii abuzurilor în domeniul prestaţiilor sociale iar partea română este dispusă să examineze, de la caz la caz, în dialogul cu partea austriacă, orice potenţială situaţie de încălcare a reglementărilor în materie, concomitent cu o strânsă coordonare cu Viena la nivelul UE.

    În acest context, Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că amplificarea, în mod artificial, în contextul actual premergător alegerilor regionale din Austria, a unor astfel de poziţionări riscă să-i transforme pe cetăţenii români care lucrează în mod legal în Austria în victime ale unei dispute politice interne şi, în acelaşi timp, să afecteze relaţiile bilaterale româno-austriece.

    Ministerul precizează că a transmis deja poziţia sa părţii austriece, prin demersuri efectuate la nivel diplomatic în cursul acestei săptămâni, atât la Viena, cât şi la Bucureşti, la nivelul de ambasador.

    Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, cere o reformă a sistemelor sociale în Uniunea Europeană, fiind nemulţumit de faptul că statul austriac plăteşte o alocaţie de 160 de euro pentru copilul unui român care lucrează în Austria, deşi în România această indemnizaţie este mult mai mică.

    Sebastian Kurz doreşte o reformă rapidă a sistemelor sociale în UE, afirmaţia sa apărând în contextul discuţiilor din Austria privind sumele trimise de Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, muncesc în această ţară, scrie Die Krone.

    Kurz a explicat pentru postul public de televiziune ORF că pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. “Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România”, a spus Sebastian Kurz.

    Şeful diplomaţiei (ÖVP) doreşte ca valoarea alocaţiilor acordate de Austria să corespundă celei din statul de unde provin părinţii copiilor respectivi. Astfel, Austria nu ar mai plăti aproximativ 300 de euro pentru doi copii români ai căror părinţi muncesc în Austria, ci doar circa 30 de euro.

    “Suntem de aceeaşi părere cu britanicii: Marea Britanie doreşte reforme în cadrul UE şi asta trebuie să se întâmple rapid”, a spus Sebastian Kurz.

    Ministrul Muncii, Rudolf Hundstorfer (SPÖ), a criticat poziţia lui Kurz, prin urmare coaliţia de guvernare va purta discuţii în această vară pentru a ajunge la un punct de vedere comun asupra acestui subiect.

    Publicaţia Heute prezintă nivelul indemnizaţiilor pentru copii din ţările UE. În Danemarca indemnizaţia este de 197 de euro, în Germania de 184 de euro iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia – 5 euro. Pe penultimul loc se află România, cu o alocaţie de 9 euro (publicaţia nu precizează faptul că a fost promulgată o lege de dublare a sumei).

    Ministerul de Finanţe a precizat, răspunzând unei întrebări parlamentare, că Viena a dat, în 2013, indemnizaţii pentru copiii străinilor care muncesc în Austria în valoare de 206 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când au fost trimise 150 de milioane de euro. Cei mai mulţi bani au ajuns în Ungaria – 65 de milioane de euro. În Slovacia au ajuns 48 de milioane de euro, în Polonia – 31 de milioane, în Slovenia – 13 milioane de euro şi în România – 11 milioane de euro.

  • Indemnizaţiile veteranilor de război vor fi majorate cu 75%

    Premierul Victor Ponta a arătat, în şedinţa Cabinetului, că indemnizaţiile sunt în continuare foarte mici şi a precizat că termenul de “veteran” se aplică şi celor care au fost implicaţi în teatre de operaţiuni recente.

    “Termenul de veteran nu mai e similar doar cu cineva foarte în vârstă, de acum mulţi ani, şi avem militari care au fost în teatre de operaţiuni şi pe care îi numim de asemenea veterani. Oricum, sunt indemnizaţii foarte mici, creşterea e substanţială, dar e departe de a acoperi ceea ce se recunoaşte în mod normal”, a spus Ponta.

  • Cea mai mare indemnizaţie de şomaj în 2014: Fostul director al unei firme a încasat lunar 7.103 lei

    În anul 2014 au fost înregistrate zece dosare de şomaj cu un cuantum al indemnizaţiei mai mare sau egal cu 3.000 lei, cele mai multe fiind în Bucureşti, potrivit ANOFM.

    Cea mai mare indemnizaţie de şomaj, de 7.103 lei lunar, a revenit unui fost director general al unei societăţi comerciale din Capitală. Totodată, un şef serviciu din Braşov, ajuns şomer, a încasat lunar 5.299 de lei, iar un fost director de bancă, aflat în aceeaşi situaţie, a primit anul trecut 4.755 de lei lunar.

    Alţi şapte şomeri au beneficiat de indemnizaţii de şomaj de peste 3.000 de lei.

    Astfel, unui fost manager din Capitală i-a revenit o indemnizaţie de şomaj de 3.824 de lei, un fost director de societate comercială din Vrancea a primit 3.688 de lei, un director general/director general adjunct bancă/societate de leasing din Bucureşti rămas fără loc de muncă a încasat 3.685 de lei. De asemenea, un contabil-şef din Bucureşti a primit lunar o indemnizaţie de şomaj de 3.518 de lei, un manager de proiect, tot din Capitală, a beneficiat de o indemnizaţie de şomaj în valoare de 3.468 de lei, un fost manager ieşean a încasat lunar 3.340 de lei, în timp ce un alt manager de proiect din Bucureşti a primit 3.149 de lei.

    În anul 2013, cea mai mare indemnizaţie de şomaj a fost de 5.755 de lei şi a fost plătită unei persoane din judeţul Botoşani care a ocupat un post de director adjunct la o societate comercială. De asemenea, în 2013, au fost în plată alte 14 indemnizaţii de peste 3.000 de lei, nouă dintre acestea în Bucureşti.

    Potrivit articolului 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, indemnizaţia de şomaj se acordă, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare.

    Astfel, indemnizaţia de şomaj se acordă timp de şase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, nouă luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani şi 12 luni pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

    În funcţie de stagiul de cotizare, persoanele care intră în şomaj pot primi o indemnizaţie echivalentă cu 75 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin un an, sau suma rezultată din calcularea a 75 la sută din indicatorul social de referinţă la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, astfel: trei la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin trei ani, cinci la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani, şapte la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani şi 10 la sută pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

  • Vâlcov: Revoluţionarii îşi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi 2016, a fost o eroare în ordonanţă

    “Avem un memorandum adoptat la nivelul Guvernului, referitor la drepturile revoluţionarilor, pe care îl vom respecta. Aceştia işi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi în 2016. Aşadar, în legatură cu articolul apărut în Ordonanţa de Urgenţă 83 din 12.12.2014, publicată aseară (joi – n.r.) în Monitorul Oficial, fac precizarea că a fost vorba despre o eroare materială care va fi corectată în ‎cel mai scurt timp, astăzi (vineri – n.r.), cel târziu în sedinţa de Guvern de marţi, 23 decembrie 2014”, a transmis Vâlcov într-un comunicat.

    Ordonanţa de urgenţă prevede amânarea pentru următorii doi ani a plăţii indemnizaţiilor reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri.

    Actul normativ stabileşte că prevederile articolului 18 din OU 80/2010, modificată prin Legea 283/2011, vor fi aplicate şi în 2015 şi 2016.

    Articolul respectiv, introdus prin Legea din 2011, stabilea că, în 2012, indemnizaţiile prevăzute la articolul 4 din Legea recunoştintei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu se acordă.

    Articolul 4 menţionat face referire la persoanele care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului Nicolae Ceauşescu, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi cei care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14- 22 decembrie 1989, denumiţi “Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, şi stabileşte că aceştia trebuie să primească o indemmnizaţie lunară, calculată prin aplicarea unui coeficient de 1,10 la salariul mediu brut pe economie, dacă venitul lor este mai mic decât acest indicator.

    De aceleaşi drepturi ar trebui să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi într-o formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

  • Vâlcov: Revoluţionarii îşi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi 2016, a fost o eroare în ordonanţă

    “Avem un memorandum adoptat la nivelul Guvernului, referitor la drepturile revoluţionarilor, pe care îl vom respecta. Aceştia işi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi în 2016. Aşadar, în legatură cu articolul apărut în Ordonanţa de Urgenţă 83 din 12.12.2014, publicată aseară (joi – n.r.) în Monitorul Oficial, fac precizarea că a fost vorba despre o eroare materială care va fi corectată în ‎cel mai scurt timp, astăzi (vineri – n.r.), cel târziu în sedinţa de Guvern de marţi, 23 decembrie 2014”, a transmis Vâlcov într-un comunicat.

    Ordonanţa de urgenţă prevede amânarea pentru următorii doi ani a plăţii indemnizaţiilor reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri.

    Actul normativ stabileşte că prevederile articolului 18 din OU 80/2010, modificată prin Legea 283/2011, vor fi aplicate şi în 2015 şi 2016.

    Articolul respectiv, introdus prin Legea din 2011, stabilea că, în 2012, indemnizaţiile prevăzute la articolul 4 din Legea recunoştintei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu se acordă.

    Articolul 4 menţionat face referire la persoanele care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului Nicolae Ceauşescu, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi cei care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14- 22 decembrie 1989, denumiţi “Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, şi stabileşte că aceştia trebuie să primească o indemmnizaţie lunară, calculată prin aplicarea unui coeficient de 1,10 la salariul mediu brut pe economie, dacă venitul lor este mai mic decât acest indicator.

    De aceleaşi drepturi ar trebui să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi într-o formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

  • UE înăspreşte regulile în privinţa bonusurilor bancherilor

    Potrivit unui raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicat miercuri, 39 de bănci din Uniunea Europeană au găsit o nouă modalitate pentru a suplimenta veniturile bancherilor, după introducerea, în 2013, a regulilor care limitează bonusurile în sistem la cel mult două salarii de bază, oferind o serie de indemnizaţii pe baza vechimii sau a valorii de piaţă, relatează Bloomberg.

    Băncile au clasificat aceste remuneraţii acordate în afara salariului de bază drept “indemnizaţii fixe”, dar raportul EBA arată că ele sunt, de fapt, “plăţi discreţionare temporare” folosite pentru suplimentarea veniturilor angajaţilor, în contravenţie cu regulile UE.

    Printre băncile care acordă astfel de indemnizaţii se numără HSBC, cea mai mare bancă europeană în funcţie de capitalizare, RBS, Lloyds şi Barclays.

    “Instituţiile care acordă acest tip de indemnizaţii discreţionare trebuie să le recatalogheze drept plăţi variabile şi să îşi modifice politicile în privinţa remunerării angajaţilor pentru a se conforma regulilor UE”, se arată în raport.

    Autorităţile de reglementare din statele UE au termen până la finele anului pentru a se asigura că băncile îndeplinesc cerinţele privind bonusurile acordate bancherilor.

  • Proiect: Doar mamele care au primit indemnizaţii calculate greşit vor fi amnistiate

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică proiectul de Lege prin care se modifică OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, prin care, pe de o parte, ar urma să fie amnistitate o parte dintre mamele pentru care au fost stabilite debite, iar pe de alta mamelor li s-ar putea permite să încaseze venituri suplimentare în perioada în care sunt în concediu de creşterea copilului.

    Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce priveşte amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.

    Astfel, art. II (1) din proiect prevede că “debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizaţia pentru creşterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizaţiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora”.

    La art. III (1) se arată însă că “debitele (…) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi”.

    Directorul general al Direcţiei generale asistenţă socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheş, a precizat joi, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.

    “La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcţionarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă şi nu putem amnistia frauda”, a explicat Lăcrămioara Corcheş, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiţie ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.

    Contactat de agenţia MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu şi lasă loc la interpretări.

    “Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conţine prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranţă, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmăreşte să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizaţii aferente concediului de creştere şi îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcţionarului, şi nu cele care au la bază documente care conţin date care nu corespund realităţii. Faţă de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situaţia expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilităţii vulnerabilizării resurselor destinate creşterii şi îngrijirii copilului”, a explicat avocatul.

    Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care pe perioada concediului pentru creşterea copilului, persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referinţă (ISR) anual, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate “drepturi necuvenite”, ca în prezent.

    Documentul pus în dezbatere publică propune şi modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserţie se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.

    În situaţia în care, pe durata concediului pentru creşterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferenţă între cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul.

    “Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate”, se arată în proiect.

    În situaţia în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii), prevederile anterioare nu se aplică.

    “Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii. Decizia (…) constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc”, se arată în proiect.

    Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări şi în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, la 1 august, că mamele vor putea obţine, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru şi ar trebui să restituie indemnizaţia vor fi aministiate fiscal.

    Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

  • Ministrul delegat pentru Energie nu este de acord să se acorde bonusuri şefilor unor companii de stat

     “În ceea ce priveşte intenţia conducerii Hidroelectrica de a majora de peste 100 de ori indemnizaţiile pentru membrii Adunării Generale a Acţionarilor din data de 30 iulie 2014, reprezentanţii Departamentului pentru Energie vor vota împotrivă. Mi se pare imoral ca la o societate în insolvenţă, care face concedieri pentru eficientizare, să vorbim despre creşterea indemnizaţiilor membrilor AGA. Nu voi fi de acord niciodată cu o astfel de măsură pentru o societate aflată în insolvenţă, aşa cum este Hidroelectrica”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, într-un comunicat.

    Nicolescu spune că nu este de acord nici cu acordarea conducerilor Romgaz şi Nuclearelectrica de bonusuri în funcţie de evoluţia la bursă a acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioana Petrescu a tăiat indemnizaţii pentru AGA de la CEC şi EximBank de jumătate de milion de euro

     Reprezentanţii statului în AGA de la cele două bănci primeau pentru fiecare şedinţă o indemnizaţie echivalentă cu 25% din remuneraţia preşedintelui instituţiei de credit, iar de regulă se convoca AGA aproape în fiecare lună.

    Ordinele emise de Ioana Petrescu prevăd posibilitatea aprobării unei a doua şedinţe AGA remunerate în ultimele şase luni ale anului, dar numai dacă există motive întemeiate.

    Potrivit unor surse din MFP, economiile pentru cele două bănci însumează circa 500.000 de euro, dacă este luat în calcul costul total cu indemnizaţiile, incluzând contribuţiile şi taxele aferente, şi o medie de 12 AGA pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro