BusinessMagazin

Tag: incredere

  • Scenarii pentru noua ordine mondialã dupã ce se va termina criza. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic va stabili noua ordine mondială

    Înainte de pandemie, lupta pentru schimbarea ordinii mondiale era deja în toi, cu SUA punându-se înainte de toţi, cu China în expansiune politică, economică şi comercială spre Vest şi cu Uniunea Europeană chinuindu-se să-şi regăsească echilibrul sau sensul existenţei.

    Noua criză reconfigurează violent peisajul economic, pune la încercare încrederea în politicieni, liderii şi instituţiile lumii şi creează frustrări profunde în societate. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic, spun cei mai mulţi strategi de geopolitică, va stabili noua ordine mondială.

    „Moartea Neagră” din secolul al XIV-lea, una dintre cele mai distrugătoare calamităţi din istoria omenirii, s-a răspândit probabil din China, a ucis 90% din oamenii din provincia Hubei şi aproximativ jumătate din populaţia de 123 de milioane de persoane de atunci a Chinei, scrie în The National Interest Amitav Acharya, profesor la American University din Washington. Populaţia planetei s-a redus cu peste 100 de milioane. Ciuma a distrus ordinea impusă de civilizaţia mongolă.

    După ce au construit cel mai mare imperiu terestru din istoria lumii, mongolii au dezvoltat comerţul la scară largă, legând Asia de Est, Orientul Mijlociu şi Europa printr-o vastă reţea economică. Imperiul a construit drumuri, poduri, staţii de mesagerie şi asigura securitatea comercianţilor şi călătorilor. Mongolii au creat o globalizare la scară mică. Aceste căi de comerţ au devenit conductorii prin care s-a răspândit pandemia.

    Ciuma a perturbat sistemul de relaţii economice intercalate, cunoscut ca sistemul Khubi, dintre cele patru segmente ale imperiului, Yuanul în est (Beijing), Hanatul Chagatai în centru, Hanatul Ilk în sud-vest (Asia Centrală şi Iran – Persia) şi Hoarda de Aur în nord-vest, la graniţa cu Rusia. Oraşele europene şi-au închis graniţele şi i-au prigonit pe evrei. Pe ei, ca de obicei, s-a dat vina pentru catastrofă. „Moartea Neagră” a tăiat China de Europa timp de secole.

    Comparată cu pandemia de ciumă din secolul al XIV-lea, cea de acum, de COVID-19, pare o simplă gripă. Însă şi aceasta este aşteptată să aibă consecinţe profunde asupra viitorului, să fie mediul din care se va naşte o nouă ordine mondială. 

    În primul rând, scrie Acharya, criza va reduce sprijinul pentru globalizare, care a fost deja slăbit de ascensiunea populismului şi de politicile preşedinţiei lui Trump.

    Pentru viteza mare cu care virusul s-a răspândit în întreaga lume, ajutat de interdependenţa economică, precum şi de turism şi de uşurinţa cu care se călătoreşte în zilele noastre, va fi învinovăţită globalizarea. Închiderea frontierelor naţionale şi locale şi reafirmarea suveranităţii statului fac vulnerabil unul dintre cele mai puternice mituri ale globalizării ca lume fără margini.

    În al doilea rând, virusul poate fi ultimul cui din sicriul ideii de Occident, inclusiv pentru orice a mai rămas din relaţiile transatlantice după naufragiul provocat de Trump. G-7 nu a reuşit să emită o declaraţie comună din cauza insistenţei administraţiei Trump de a descrie virusul ca „virusul chinezesc”. Între timp, fostul premier italian Enrico Letta a avertizat într-un interviu pentru The Guardian că Europa se infectează cu „virusul Trump”, cu naţiuni care urmăresc viziuni ca „Italia înainte de toţi”, „Belgia înainte de toţi” sau „Germania înainte de toţi” în locul unei abordări europene comune privind strategia UE de sprijinire a Italiei.

    La începutul lunii aprilie, 88% dintre italieni aveau sentimentul că au fost abandonaţi de UE, potrivit unui sondaj de opinie. De atunci, statele europene s-au mobilizat pentru a ajuta Italia. Dar şi Rusia şi China s-au lăudat cu atenţia lor pentru Italia, mai ales ÎN scopuri propagandistice.

    În al treilea rând, crede Acharya, virusul ar putea consolida agenda „America înainte de toţi” a lui Trump. Pe 2 aprilie, Peter Navarro, arhitectul războiului comercial al liderului american, a declarat că „dacă există vreo justificare pentru politica preşedintelui de a face frontierele mai sigure şi a încuraja filosofia, strategia şi credinţa puternică a unei baze de producţie interne, atunci aceasta este criza actuală, care subliniază tot ceea ce vedem acolo”. Cu toate acestea, imaginea unei naţiuni nefericite, dar cu cea mai mare economie din lume, şi cu militari prinşi cu pantalonii în vine este în contradicţie cu aspiraţia lui Trump. Criza diminuează serios credibilitatea Americii în lume şi pe cea a lui Trump în America.

    În ceea ce priveşte China, există posibilitatea ca impactul economic al crizei să fie mai dur asupra Statelor Unite decât asupra naţiunii conduse de un lider mai puternic decât oricare altul din ultimele decenii. Dacă se va întâmpla acest lucru, se va accelera înclinarea balanţei puterii spre Asia. Pierderea puterilor hard şi soft ale Americii va accentua trecerea la o ordine postamericană. Criza nu va pune capăt globalizării, dar ar putea duce la creşterea cererilor pentru o globalizare mai umană şi mai reglementată, spune Acharya.

    Henry Kissinger, secretar de stat american sub Richard Nixon însărcinat cu deschiderea spre China şi oracolul din America al realpolitikului, spune că liderii lumii trebuie să se pregătească acum pentru trecerea la o ordine mondială postcoronavirus. Despre aceasta a scris pe larg în The Wall Street Journal, dar în analiza sa de 828 de cuvinte el nu a menţionat niciodată China. El a amintit doar că „multe instituţii naţionale vor fi percepute ca eşecuri”. Însă, pe baza a ceea ce Kissinger a mai scris, Joseph Bosco, fost oficial de rang înalt în secretariatul apărării din SUA, trage concluzia că acesta vede o nouă ordine mondială cu o formă de devălmăşie între SUA şi China în care China este un partener din ce în ce mai dominant.

    Ministrul de externe al Franţei a avertizat că pandemia ameninţă ordinea mondială multilaterală. „Teama mea este că lumea de după va semăna cu lumea de dinainte, doar că va fi mai rău”, a spus el într-un interviu pentru Le Monde.

    În Germania, fostul ministru de externe Sigmar Gabriel, un social – democrat, s-a plâns că „statul a fost neglijat timp de 30 de ani” şi a prezis că următoarea generaţie va fi mai puţin naivă în legătură cu globalizarea. 

    În Hong Kong, un graffiti spune: „Nu ne putem întoarce la normal, deoarece normalul a fost problema în primul rând”.
    Filosoful sud-coreean Byung-Chul Han, într-un eseu publicat în El País, susţine că învingătorii sunt „statele asiatice precum Japonia, Coreea, China, Hong Kong, Taiwan sau Singapore, care au o mentalitate autoritară ce provine din tradiţia lor culturală moştenită din confucianism. Oamenii sunt mai puţin rebeli şi mai obedienţi decât în Europa. Au mai multă încredere în stat. Viaţa de zi cu zi este mult mai organizată. Mai presus de toate, pentru a se confrunta cu virusul, asiaticii sunt puternic angajaţi în supravegherea digitală. Contra epidemiilor din Asia luptă nu numai virologi şi epidemiologi, ci şi informaticieni şi specialişti în big data”.

    El prezice astfel: „China va putea acum să-şi vândă statul digital poliţienesc ca model de succes împotriva pandemiei. China va etala superioritatea sistemului ei”. Filosoful crede că alegătorii occidentali, atraşi spre siguranţă şi comunitate, ar putea fi dispuşi să sacrifice aceste libertăţi, notează The Guardian. Pentru că există puţină libertate în a fi obligat să petreci primăvara închis în apartamentul tău.

    Profesorul de relaţii internaţionale de la Harvard Stephen Walt consideră că China poate avea succes. El sugerează, în revista Foreign Policy, că „pandemia va accelera trecerea puterii şi influenţei de la vest la est. Coreea de Sud şi Singapore au arătat cea mai bună reacţie, iar China a avut succes, în pofida greşelilor iniţiale. Răspunsul guvernelor din Europa şi SUA a fost foarte sceptic şi probabil că va slăbi puterea brandului occidental“.

    În schimb, Shivshankar Menon, profesor asociat la Universitatea Ashoka din India, spune că „experienţa de până acum arată că liderii autoritari sau populiştii nu sunt mai buni în a face faţă pandemiei. Într-adevăr, ţările care au răspuns din timp şi cu succes, cum ar fi Coreea şi Taiwanul, sunt democraţii – nu acele state conduse de lideri populişti sau autoritari“.
    Francis Fukuyama este de acord: „Principala linie de demarcare a răspunsului efectiv la criză nu va plasa autocraţiile de o parte şi democraţiile de cealaltă parte. Determinantul crucial al performanţei nu va fi tipul de regim, ci capacitatea statului şi, mai ales, încrederea în guvern“. El a lăudat Germania şi Coreea de Sud.

  • Locomotiva Europei scârţâie: Încrederea în mediul de business din Germania s-a prăbuşit la un minim record, după scăderea activităţii şi a comenzilor

    Businessurile germane se confruntă cu ce mai abruptă scădere din istorie atât la nivelul activităţii, cât şi la nivelul comenzilor şi al încrederii, întrucât măsurile de carantină impuse pentru a limita criza medicală a zdruncinat mediul de afaceri, potrivit unui sondaj publicat de institutul de cercetare economică Ifo.

    Institutul Ifo din Munchen a descoperit că sentimentul de încredere în mediul de business a scăzut dramatic de la 85,9 puncte în luna martie, la un minim record de 74,3 puncte în luna aprilie, în urma sondajului lunar la care participă 9.000 de companii germane.

    „Niciodată până acum nu s-a mai înregistrat o cădere atât de severă. Aceasta se datorează în principal deteriorării masive resimţite în situaţia actuală. Companiile nu au fost niciodată atât de pesimiste referitor la lunile care urmează”, au notat reprezentanţii Ifo.

    Sondajul a descoperit că perspectivele businessurilor asupra situaţiei actuale şi aşteptările lor pentru următoarele şase luni s-au deteriorat dramatic în toate sectoarele. Cele mai puternic afectate sectoare au fost cel de manufactură, unde Ifo spune că cererea pentru produse industriale „s-a prăbuşit”, şi comerţul, unde încrederea „continuă să scadă”.

    De asemenea, perspectivele companiilor din sectorul de servicii au scăzut la un minim record. În acelaşi timp, în sectorul de construcţii „indicele nu a mai scăzut niciodată atât de abrupt”, dar majoritatea companiilor sunt „încă mulţumite de situaţia lor actuală”.

     

  • Ce l-a făcut pe un tânăr de 35 de ani să lanseze o afacere cu pălării care ajung să coste peste 1000 de euro şi cine sunt clienţii lui

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.
    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.
    „Neavând acces la o şcoală şi o bază didactică pentru a învăţa această meserie (cel puţin la noi în ţară), am decis să învăţ singur şi aşa a început un lung proces de căutare, descoperire şi autoeducare. A constat în studierea de cărţi vechi de la 1800 dedicate acestei meserii, în multe ore petrecute în online căutând orice informaţie legată de subiect şi foarte multe ore de practică şi experimentare. Învăţarea este continuă, deoarece încerc să mă dezvolt şi să evoluez pentru a putea oferi un produs handmade superior, care să se ridice sau chiar să depăşească nivelul vechilor pălării – impecabile prin aspect, calitate şi personalitate”, povesteşte Octavian Sapovalov.
    De ce The Hat Butcher? „Numele (butcher – măcelar, călău / hat – pălărie – n.red.) îşi trage rădăcinile tot din perioada Vestului Sălbatic, când nelegiuiţii foloseau denumiri şi porecle pentru a impune o anumită imagine şi respect. În alegerea numelui a contribuit şi dorinţa mea de a ieşi din tiparele obişnuite ale meseriei de pălărier.”
    Comenzile primite în primă fază l-au ajutat pe Sapovalov să reinvestească în atelier şi în toate uneltele necesare, despre care spune că „niciodată nu sunt de ajuns”. Nu are o echipă, ci face totul de unul singur, chiar şi fotografiile de prezentare a pălăriilor.
    „Nu am niciun asistent, iar activitatea mi-o desfăşor într-un atelier amenajat într-un apartment în Bucureşti. Totul este făcut de mine, cu excepţia unor accesorii – am o colaborare cu un talentat făuritor american – dar am câţiva prieteni apropiaţi care m-au ajutat şi mă ajută în continuare cu diferite aspecte. Cu ocazia asta ţin să le mulţumesc din suflet pentru că îmi sunt aproape şi pentru încrederea acordată mie şi proiectului.”
    Activitatea The Hat Butcher se desfăşoară pe două planuri. Primul ţine de crearea de produse handmade de calitate, autentice şi personalizate, iar cel de-al doilea plan are ca scop menţinerea în viaţă, promovarea şi transmiterea acestui meşteşug mai departe prin aducerea lui în prezent, în cotidian.
    „Îmi doresc ca toţi cei care sunt atraşi de zona de artizanat şi care vor să înveţe, să beneficieze de o bază, de un ghidaj sub forma unei platforme de learning pe care o pot accesa. Acest plan este într-o formă de concept şi cercetare în momentul de faţă, caut o formă optimă de implementare în piaţa internă şi externă. Revenind la primul plan de activitate, The Hat Butcher îşi doreşte să readucă în atenţia oamenilor pălăria şi rolul ei în definirea stilului personal. Totodată poate fi o unealtă care forţează o descoperire a sinelui printr-un aspect vizual personalizat. The Hat Butcher nu vrea să promită nimic, vrea doar să arate şi o altă faţă a pălăriei, să o facă mai accesibilă perioadei actuale şi îşi doreşte crearea unei comunităţi care să fie parte la o serie de evenimente dedicate meşteşugului handmade”, explică artizanul.
    Octavian Sapovalov spune că vrea să mai cumpere unelte noi pentru a putea îmbunătăţi procesele de execuţie şi a evolua din punctul de vedere al time managementului şi al calităţii. Urmează şi lansarea site-ului de prezentare şi are în plan o relocare a atelierului într-un spaţiu mai mare, care să includă un showroom şi posibilitatea de organizare a unor evenimente pe zona de craft, handmade, după propria viziune. „Pe termen lung îmi doresc să creez o bază puternică în ceea ce priveşte promovarea comercială şi profesională a conceptului The Hat Butcher pe pieţele interne şi externe, menţinerea calităţii produsului şi a serviciului oferit clientului şi un mediu mai efervescent, mai înţelegător şi care să sprijine mai mult meşteşugul.”


    Preţul pălăriilor, care începe de la 250 de euro şi poate ajunge până la 1.000 de euro, variază în funcţie de materialul folosit, de stilul pălăriei, cât şi de accesorizare. Fondatorul brandului spune că are clienţi din tagma artiştilor, creatorilor, a oamenilor din breaslă, şi se bucură că din ce în ce mai multă lume se deschide către zona de custom made şi că e dispusă să înveţe şi să aprecieze efortul depus pentru un produs handmade creat de la zero. „Am avut comenzi din câteva ţări îndepărtate şi de la oameni din domeniu, iar asta m-a bucurat nespus de mult, pentru că feedback-ul lor şi nu numai al lor îmi dă putere şi energie pentru a-mi continua misiunea.”
    Mărturiseşte însă că în momentul de faţă criza cauzată de pandemia de COVID-19 îi afectează activitatea şi îi pune în pericol proiectul. „Ştiu că e o perioadă critică, dar am încredere în mine şi în proiect şi îmi cultiv perseverenţa şi optimismul (nu pe cel prostesc). În momentul de faţă am o activitate constantă, cu comenzi regulate de la clienţi noi şi de la cei «de-ai casei», care deja simt nevoia să-şi creeze colecţii şi pălării pentru diverse stări şi ocazii. Cu excepţia acestei perioade care ne îngreunează traiul tuturor. Să sperăm că nu ieşim prea tăvăliţi din situaţia asta. Oricum, va trebui să ţinem capul sus orice s-ar întâmpla. Eventual şi pălăria pe cap. Cu speranţa că vom trece cu toţii cu bine de această perioadă, le transmit pe această cale un mesaj colegilor de breaslă şi nu numai: ţinem capul şi spiritul sus, strângem din dinţi, nu ucidem visul, ne adaptăm şi vom supravieţui, pe plan psihic, fizic şi economic. Şi, în cazul în care simţiţi că o puteţi face, susţineţi artizanii/artiştii meşteşugari locali.”

    Înapoi în Vestul Sălbatic
    Procesul de creaţie a unei pălării este format din mai multe etape şi este integral manual. Spre deosebire de firmele care produc pălării în serie şi dispun de linii automatizate de producţie, Octavian foloseşte tehnici şi unelte care îşi au originea la începutul anilor 1800. Totul începe prin discuţia cu clientul şi prin stabilirea stilului, materialului, a mărimii şi a culorii pălăriei.
    Materialul de bază al pălăriei este fetrul, un produs obţinut din păr de animal (oaie, iepure, castor sau nutrie). Fetrul se obţine prin aplicarea de apă fierbinte pe straturile de păr, care apoi sunt agitate şi comprimate rezultând astfel un material dens şi compact. Ulterior, este expus la abur, pentru a relaxa fibra, devenind astfel maleabil şi potrivit pentru prelucrare. Imediat după aceea este tras peste un calapod de lemn care creează forma de bază şi face delimitarea dintre partea de sus a pălăriei, denumită coroană, şi partea de jos, denumită bor.
    După ce materialul a fost tras pe calapod, se lasă o zi-două la uscat pentru a căpăta forma dorită, după care suprafaţa materialului este prelucrată cu şmirghel fin pentru un finisaj plăcut şi uniform. Următorul pas este acela de a monta şi de a coase în interior o bandă de piele ce va susţine pălăria pe capul clientului. După adăugarea benzii de piele, urmează aplicarea benzii exterioare, care are rol decorativ. „În cazul produselor The Hat Butcher, banda şi funda sunt din bumbac 100% produs şi în perioada anilor 1940-1950. Culoarea şi lăţimea lor sunt determinate de dorinţa clientului, dar şi de nuanţa de bază a pălăriei – de obicei se aleg culori în contrast.”
    Următorul pas şi ultimul este acela de a modela coroana şi borul pălăriei în stilul ales de client. Apoi urmează o ultimă probă şi eventuale adaptări, daca este cazul, după care produsul finit e înmânat clientului.
    „Procesul manual face ca fiecare pălărie să fie unică şi creată pe profilul şi dorinţa clientului, cu elemente de design şi accesorii aplicate în stilul The Hat Butcher. Astfel, rezultă un produs custom made. The Hat Butcher se remarcă prin faptul că reuşeşte să îmbine vechiul cu modernul, aducând pălăria într-o formă mult mai accesibilă în lumea modernă. Cu fiecare pălărie încerc să evoluez şi să ofer un produs premium. Mereu încerc să vin cu un concept… nu neapărat nou, pentru că nimeni nu reinventează roata, dar cu o viziune proprie asupra produsului, care, sper eu, îl face în final mai atractiv şi mai misterios”, spune pălărierul.
     

  • „Frate, frate, dar brânza e pe bani”. Business-urile de familie care au prins aripi în România şi care au făcut miliarde

    Expresia „Frate, frate, dar brânza e pe bani” nu este valabilă şi în business, unde mai multe familii au demonstrat că afacerile se pot face mai bine cu parteneri pe care îi cunoşti practic de când te-ai născut decât cu oameni care trebuie să-ţi câştige încrederea rapid. Dedeman, FAN Courier, Elis Pavaje, Autonom, Electrogrup sau European Food & Drinks sunt doar câteva exemple din businessul românesc unde fraţii fac afaceri de milioane de euro cot la cot. 

    „Teama de necunoscut este una dintre cele mai mari frici umane şi este similară fricii de moarte. Ea scoate la suprafaţă instinctul de supravieţuire. Acesta este şi motivul pentru care, mai ales când este vorba despre antreprenoriat, această aventură care implică riscul, oamenii caută elemente de sprijin care să confere un minim sentiment de siguranţă. Iar acest element de sprijin poate fi găsit în reconstituirea atmosferei de familie, astfel că aşa apar aceste businessuri dezvoltate de fraţi”, explică psihoterapeutul Alexandrina Carmen Ene. Ea este la rândul ei antreprenor, creând brandul Sonjaline, care realizează rochii şi eşarfe.

    „Frate, frate, dar brânza e pe bani”. Business-urile de familie care au prins aripi în România şi care au făcut miliarde 

  • Barometrul Edelman 2020: Majoritatea cetăţenilor din ţările dezvoltate nu se aşteaptă să aibă o situaţie mai bună peste cinci ani. Cea mai de încredere ”instituţie” este mediul de business

    Majoritatea cetăţenilor din ţările dezvoltate nu se aşteaptă să aibă o situaţie mai bună peste cinci ani, în pofida unei economii globale puternice şi a nivelului foarte scăzut al şomajului, printre temerile lor fiind recesiunea, automatizarea, concurenţa străină, imigraţia, arată Barometrul de Încredere Edelman 2020.

    Majoritatea angajaţilor (83%) se tem că îşi vor pierde locul de muncă din cauza automatizării, se tem de o recesiune care se întrezăreşte, de lipsa unei pregătiri adecvate, de o concurenţă străină mai ieftină, de imigranţie şi de o economie bazată pe contracte temporare.

    În acelaşi timp, 57% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi că vor pierde respectul şi demnitatea de care s-au bucurat în trecut, în ţările lor. Aproape două din trei persoane simt că ritmul schimbărilor tehnologice este prea rapid. De asemenea, nu există un adevăr acceptat de toată lumea, 76% spun că se tem că fenomenul fake news va fi utilizat ca armă.

    „Trăim într-un paradox al încrederii. De când am început să măsurăm nivelul de încredere, acum 20 de ani, creşterea economică a dus la creşterea încrederii. Acest trend continuă în Asia şi în Orientul Mijlociu, dar nu şi în ţările dezvoltate, unde inegalitatea veniturilor naţionale este acum un factor mai important. Fricile înăbuşesc speranţa, iar crezul că munca susţinută duce la ascensiune socială a fost invalidat.”, a declarat Richard Edelman, CEO al Edelman.

    Barometrul arată că 56% dintre respondenţi cred că actuala formă de capitalism face mai mult rău decât bine.

    Cea mai de încredere ”instituţie” este mediul de business (58%), care a preluat rolul de conducere în guvernanţa globală.

    „Mediul de business şi-a asumat locul gol lăsat de guvernele populiste şi partizane. Afacerile nu se mai pot derula în parametrii tradiţionali, concentrându-se exclusiv pe profiturile acţionarilor. Cu 73% din angajaţi care spun că vor o oportunitate ca să schimbe societatea şi cu aproape două treimi dintre consumatori cumpărând motivat, directorii executivi îşi dau seama că mandatul lor s-a schimbat.”, spune Edelman.

    În acest context, 92% dintre angajaţi spun că directorii executivi ar trebui să abordeze deschis probleme curente, inclusiv recalificarea, utilizarea etică a tehnologiei şi inegalitatea veniturilor. Trei sferturi din populaţie crede că directorii executivi ar trebui să preia conducerea pentru a schimba ceva, în loc să aştepte ca guvernul să impună schimbarea.

    Barometrul de anul acesta dezvăluie faptul că niciuna dintre cele patru mari instituţii ale statului nu este considerată atât competentă, cât şi etică.

    Mediul de business ocupă cel mai bun loc la capitolul competenţă, deţinând un avantaj masiv faţă de guvern, ca instituţie care se pricepe la ceea ce face (64% faţă de 10%).

    ONG-urile conduc la capitolul  comportament etic comparativ cu guvernul (un decalaj de 31 de puncte) şi cu mediul de business (un decalaj de 25 de puncte).

     Guvernul este perceput ca fiind incompetent şi lipsit de etică, dar se bucură de o încredere de două ori mai mare decât mediul de business în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător şi reducerea decalajului provocat de inegalitatea veniturilor.

    Presa este, de asemenea, văzută ca fiind incompetentă şi lipsită de etică: o majoritate (57%) nu consideră că mass-media diferenţiază aşa cum ar trebui opiniile de fapte, dar cataloghează presa ca fiind inestimabilă în ceea ce priveşte ştirile (58%).

     „De câţiva ani la rând, Barometrul Edelman surprinde creşterea încrederii globale în mediul de business, însă această încredere vine la pachet cu un anumit tip de comportament şi implicare în problemele comunităţii. Această speranţă pe care oamenii şi-o pun în mediul de business nu trebuie risipită şi luată ca pe ceva deja câştigat, ci trebuie crescută şi îngrijită an de an. Un mediu de business etic, care ţine de valorile pe care le declară, care îşi asumă un scop mai înalt decât acela de a produce profit, are şansa istorică de a produce modele şi soluţii testate şi aplicate la diferite probleme sociale”, a arătat Corina Vinţan, CEO Links Associates – afiliat Edelman.

  • Tot mai multe ţări şi tot mai mulţi oameni îşi pierd încrederea în CAPITALISM şi se întreabă „dacă ceea ce avem în prezent şi lumea în care trăim astăzi ne pot asigura un viitor bun”

    Capitalismul, în forma sa actuală, face mai mult rău decât bine, consideră majoritatea oamenilor din întreaga lume, conform unui sodaj făcut public înaintea reuniunii de la Davos din această săptămână a liderilor de afaceri şi politici.

    Edelman Trust Barometer chestionează, de două decenii, zeci de mii de oameni în privinţa încrederii în instituţiile de bază, căutând să înţeleagă cum este privit capitalismul în sine.

    Autorii studiului spun că sondajele anterioare arătau un sentiment de nemulţumire în creştere, generat de inegalităţiile din societate, fapt care i-a determinat să se întrebe dacă oamenii nu încep să aibă îndoieli cu privire la democraţiile occidentale şi la capitalism.

    „Răspunsul este da”, spune David Bersoff, cercetător principal la studiul produs de compania americană de comunicaţii Edelman.

    „Oamenii se întreabă dacă ceea ce avem astăzi şi lumea în care trăim astăzi ne pot asigura un viitor bun.”

    Sondajul a chestionat 34.000 de persoane din 28 de ţări, de la democraţii liberale occidentale precum Statele Unite şi Franţa până la cele bazate pe un model diferit, cum ar fi China şi Rusia, iar 56% dintre cei chestionaţi sunt de acord că „capitalismul existent astăzi face mai mult rău decât bine în lume”.

    Studiul a fost lansat în 2000, pentru a explora teoriile politologului Francis Fukuyama, care, după prăbuşirea comunismului, a declarat că democraţia liberal-capitalistă a învins ideologiile rivale, proclamând „sfârşitul istoriei”. De atunci, această concluzie a fost contestată de critici, care invocă totul, de la influenţa în creştere a Chinei la răspândirea liderilor autocratici, a protecţionismului comercial şi agravarea inegalităţii în urma crizei financiare globale din 2007/08.

    La nivel naţional, lipsa de încredere în capitalism a fost cea mai ridicată în Thailanda şi India, cu 75%, respectiv 74%, Franţa urmând, cu 69%. Majorităţile au predominat în alte state din Asia, Europa, zona Golfului Persic, Africa şi America Latină.

    Doar în Australia, Canada, Statele Unite, Coreea de Sud, Hong Kong şi Japonia, majoritatea celor chestionaţi nu erau de acord cu afirmaţia că în prezent capitalismul a făcut mai mult rău decât bine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elon Musk deschide şampania: Tesla atinge o capitalizare de piaţă de peste 80 de miliarde de dolari şi valorează de două ori mai mult ca Ford

    Acţiunile gigantului auto Tesla au crescut 1,9% luni, acţiunile ajungând să se tranzacţioneze pentru 451,54 de dolari, ceea ce a adus capitalizarea de piaţă a companiei la 81,4 miliarde dolari. Această evoluţie s-a realizat pe fondul investiorilor care şi-au recăpătat încrederea în compania lui Elon Musk, scrie Financial Times.

    Datorită acestei majorări a acţiunilor, care s-a tradus în majorarea capitalizării de piaţă pentru Tesla, acum compania aproape depăşeşte capitalizarea de piaţă combinată a General Motors şi Ford.

    Faţă de Ford, Tesla are o capitalizare de piaţă dublă, în ciuda istoriei de peste 116 ani în industria auto.

    În 2019, Tesla s-a confruntat cu o încredere scăzută din parte investitorilor şi analiştilor, din cauza faptului că a redus un număr important de locuri de muncă şi a livrat mai puţine autoturisme decât era planificat pentru T1/2019.

    Cu toate acestea, profitul net raportat de companie în T3/2019, dar şi faptul că a livrat 367.500 de autoturisme în aceeaşi perioadă, atingând obiectivul anual de livrare înainte de termen, a atras atenţia şi încrederea investitorilor.

    Alt element care i-a adus înapoi pe investitori, a fost perespectiva de creştere generată de noua fabrică din China, care a început deja să producă autoturisme.

     

     

     

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Erdogan: Am încredere că eforturile depuse cu SUA vor promova paea şi stabilitatea în regiune

    Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că are încredere că eforturile depuse împreună cu Statele Unite vor promova pacea şi stabilitatea, după ce Turcia a confirmat suspendarea operaţiunilor militare din nordul Siriei, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Domnule preşedinte, mult mai multe vieţi vor fi salvat după ce vom combate terorismul, care reprezintă cel mai mare inamic al umanităţii”, a scris acesta într-un mesaj postat pe Twitter.

    “Am încredere că eforturile comune vor promova pacea şi stabilitatea în regiunea nostră”, a adăugat Erdogan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro