BusinessMagazin

Tag: imunitate

  • De ce să consumi căpşuni. 10 proprietăţi benefice ale acestora pentru organism

    1. Întăresc sistemul imunitar.

    “Căpşunile sunt o sursă excelentă de vitamina C”, spune dieticianul Madeleine Edwards, citată de Best Health în pagina electronică. O porţie conţine 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină care este cunoscută pentru proprietăţile de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.

    2. Ajută la menţinerea unei vederi sănătoase.

    Proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume.

    3. Luptă împotriva cancerului.

    Căpşunile conţin antioxidanţii luteină şi zeaxantină şi acid elagic, o fitochimicală extrem de benefică. “A fost demonstrat că acidul elagic are proprietăţi anti-cancer”, a declaratt Madeleine Edwards.

    4. Întârzie apariţia ridurilor.

    Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.

    5. Scad nivelul de colesterol.

    Fitochimicalele din căpşuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL, care pot cauza formarea unei plăci la nivelul arterelor.  Consumul căpşunilor reduce lipidele din sânge, care, în cantităţi mari, se pot depune pe pereţii arterelor.

    6. Reduc inflamaţiile.

    Căpşunile au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor, care ar putea provoca artrită. De asemenea, conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpşuni pe săptămână sunt cu 14% mai puţin predispuse să aibă un nivel crescut al proteinei C reactive(CRP).

    7. Menţin o valoare normală a presiunii sângelui .

    O porţie de căpşuni conţine 134 mg de potasiu şi ajută la menţinerea presiunii sângelui la nivel normal, acţionând ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamaţia şi presiunea sângelui, căpşunile sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătătatea inimii.

    8. Sporesc numărul de fibre.

    Căpşunile conţin 2g de fibre pe porţie, esenţiale pentru o digestie sănătoasă. Absenţa lor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. De asemenea, căpşunile consumate cu moderaţie luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.

    9. Ţin greutatea sub control.

    Căpşunile au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii (în jur de 28 kCal pe porţie).

    “Căpşunile conţin zaharuri naturale, dar care nu depăşesc 4g pe porţie, în timp ce totalul conţinutului de carbohidraţi este echivalent cu mai puţin de o jumătate de felie de pâine. Triplaţi-vă porţia şi veţi avea o gustare cu mai puţin de 100 de calorii – şi cu mult mai sănătoasă decât snack-urile cu acelaşi număr de calorii”, spune dieteticianul Edwards.

    10. Sunt sănătoase în perioada prenatală.

    Acidul folic este recomandat femeilor însărcinate sau celor care îşi doresc o sarcină, căpşunile conţinând 21 mg pe porţie. Acest tip de vitamină B ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Atanasiu: PNL va vota cu bilele la vedere şi votul va fi filmat, în cazurile Vâlcov, Şova, Nicolescu

    “Noi o să votăm pentru ridicarea imunităţii, respectiv pentru începerea urmăririi penale pentru toţi parlamentarii şi pentru domnul deputat şi pentru cei doi domni senatori (…) Am discutat să vedem care este soluţia tehnică pe care o găsim pentru a filma votul parlamentarilor PNL şi a-l pune pe site-ul partidului, în aşa fel încât să nu mai avem discuţii ulterioare despre modul în care s-a votat (…). Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au hotărât să facă un vot la vedere, să arate bilele, ei să fie filmaţi în momentul în care votează şi apoi să punem pe site-ul partidului acest vot”, a spus vicepreşedintele PNL la RFI.

    De asemenea, Atanasiu s-a pronunţat pentru o “procedură mai facilă de începere a urmăririi penale, respectiv de arestare în cazul celor care sunt în Parlament”, pentru aceasta fiind necesar eliminarea “filtrului parlamentar” în cazul miniştrilor senatori sau deputaţi.

    Senatul şi Camera Deputaţilor au în lucru, săptămâna aceasta, trei cereri din partea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, pentru deputatul liberal Theodor Nicolescu şi senatorii PSD Dan Şova şi Darius Vâlcov.

    Dacă în cazul lui Dan Şova, Comisia juridică a Senatului a emis, deja, un raport favorabil cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de reţinere şi arestare a senatorului PSD, următorul pas fiind votul în plen, în cazurile lui Nicolescu şi Vâlcov, cererile sunt abia în faza în care au ajuns la Senat ( cazul lui Darius Vâlcov) sau au fost transmise comisiei juridice, pentru începerea studiului, în vederea avizului (cazul lui Theodor Nicolescu).

     

  • Ponta: PSD sprijină solicitarea lui Iohannis privind procedurile rapide de ridicarea imunităţilor

    “Am discutat şi am reiterat sprijinul PSD şi al grupurilor noastre parlamentare pentru o modificare a regulamentelor celor două Camere, pornind de la solicitarea preşedintelui referitoare la proceduri cât mai rapide privind ridicarea imunităţii parlamentare. Şi aici, după cum ştiţi, la Camera Deputaţilor şi la Senat nu mai există niciun fel de solicitare a organelor de anchetă la care să nu se fi dat curs”, a spus Ponta.

    El a precizat că PSD a propus o modificare mai amplă a regulamentelor celor două Camere care să facă activitatea Parlamentului mai transparentă, mai eficientă şi mai responsabilă în faţa alegătorilor.

    “Mai concret, (am propus, n.r.) un mod de lucru şi la Cameră şi la Senat care să urmeze modelul de la Parlamentul European şi anume ziua de luni să fie zi de lucru în grupurile parlamentare şi de prezenţă a Guvernului fie prim-ministru, fie miniştri, în faţa celor două Camere pentru a răspunde la întrebări şi interpelări la diverse teme aflate pe ordinea de zi”, a spus Ponta.

    El a adăugat că PSD a propus ca ziua de marţi să fie dedicată activităţii în comisii, iar miercuri şi joi să fie dezbateri în plen şi vot final.

  • Teodorescu şi Marko rămân fără imunitate. Plenul va lua act de corectarea erorii materiale

    ”Biroul Permanent a decis corectarea erorii materiale în cazul Cătălin Terodorescu şi Atilla Marko. Cum începe plenul, preşedintele de şedinţă va convoca comisia de validare şi numărare a voturilor, care se va întruni şi va corecta eroarea materială din procesele verbale cu ridicarea imunităţii atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko”, a precizat secretarul Camerei, Marcel Ciolacu.

    El a arătat că, ulterior, plenul va lua act de această corectare şi se va face un nou proces verbal, care se va citi în faţa plenului.

    ”Se va corecta această eroare-faptul că a fost trecut prezent Atilla Marko. Eu semnez că a fost absent în faţa comisiei, care va face un nou proces verbal. Noi refacem prezenţa, constatăm că nu au fost 292, ci 291, se reface procesul verbal – 146 ”pentru”, 9 abţineri, 101 ”împotrivă”, a spus Ciolacu.

    El a arătat că se va face un nou proces verbal atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko, întrucât se reduce prezenţa de la 305 la 304 în cazul Teodorescu şi de la 292 la 291 în cazul Marko.

    Ciolacu a spus că, în urma reparării erorii materiale, deputatul Cătălin Teodorescu va rămâne fără imunitate.

    Cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Cătălin Teodorescu nu a întrunit, miercurea trecută, numărul de voturi pentru aprobare, rezultatul votului indicând 146 de opţiuni favorabile.

    Potrivit procesului verbal prezentat în plen de secretarul Camerei Marcel Ciolacu, numărul deputaţilor prezenţi a fost de 292, 146 din voturile valabil exprimate fiind “pentru” şi 101 “împotrivă”.

  • Prima imunitate parlamentară păstrată după prezidenţiale ar putea fi supusă unui nou vot

    Reluarea votului este susţinută “cu două mâini” inclusiv de reprezentantul PSD, secretarul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cel care a făcut prezenţa la şedinţa de miercuri, stabilind astfel numărul în funcţie de care solicitarea DNA nu a putut fi aprobată.

    La şedinţa de miercuri a Camerei Deputaţilor a fost supusă votului solicitarea DNA de ridicare a imunităţii deputatului PDL, Cătălin Teodorescu, respectiv de încuviinţare arestării preventive.

    În primă instanţă, informaţiile neoficiale transmise din comisia de numărare a voturilor au arătat că solicitarea DNA a fost aprobată.

    În cele din urmă, s-a constatat că în ciuda faptului că au existat mai multe voturi pentru ridicarea imunităţii decât împotrivă, numărul voturilor favorabile solicitării procurorilor nu ar fi întrunit majoritatea celor prezenţi.

    Astfel, în mod oficial s-a anunţat că au fost prezenţi la şedinţa de plen în momentului votului 292 de deputaţi, din care 146 au votat pentru solicitarea procurorilor, 101 votat împotrivă, iar 9 voturi au fost anulate.

    Explicaţiile liderilor parlamentari pentru invalidarea solicitării DNA au fost că o serie de deputaţi şi-au declarat prezenţa dar nu şi-au exprimat votul. Acest lucru a făcut ca, în premieră pentru ultimii ani în Parlament, hotărârea Camerei Deputaţilor să nu poată fi adoptată, chiar dacă voturile exercitate – pentru, împotrivă şi nule – împreună relevă întrunirea cvorumului – prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor.

    Votul în cazul lui Teodorescu a fost unul secret, cu bile, procedeu stabilit expres în Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru astfel de solicitări. În acest caz, Regulamentul stabileşte o procedură de vot care să permită parlamentarilor să-şi exprime atât votul pentru, cel împotrivă, cât şi abţinerea sau votul considerat nul, astfel încât să poată lua parte la procedura de vot.

    “Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot «contra»; pentru «vot nul»,ambele bile se introduc în urna neagră”, se arată în Regulament, la articolul 126 care explică procedura votului cu bile.

    La şedinţa de miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a omis să precizeze că în cazul votului nul ambele bile se introduc în urna neagră, menţionând doar că se introduc în aceeaşi urnă: “Vă reamintesc procedura conform 126 din Regulament, este aceeaşi. Vot pentru adoptare, bila albă la urna albă şi bila neagră la urna neagră. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul”.

    Un alt aspect al procedurii parlamentare folosite în mod cutumiar, dar care nu este prevăzut în cazul procedurii de vot cu bile, este cel al citirii catalogului de prezenţă în ordine alfabetică şi bifarea parlamentarilor ca prezenţi.

    În Regulamentul Camerei Deputaţilor există o procedură de vot prin apel nominal, cu strigarea prezenţilor, dar este vorba de un vot deschis, declarat, şi nu unul secret. Cu toate acestea, în mod cutumiar, a fost folosit apelul nominal la votul cu bile, pentru a stabili o ordine în cazul celor care votează.

    Miercuri, reprezentanţii Comisiei de numărare a voturilor au raportat cele 146 de voturi pentru la cifra de prezenţă, 292, interpretând în acest mod prevederea conform căreia hotărârile Camerei Deputaţilor se iau cu votul favorabil al majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Pentru a elucida motivul pentru care a fost respinsă solicitarea DNA în cazul lui Teodorescu, agenţia MEDIAFAX a contactat reprezentanţii partidelor din comisia de numărare a voturilor stabilită miercuri în plenul Camerei, înainte de exercitarea votului cu bile.

    Toţi deputaţii contactaţi fie au recunoscut în mod direct faptul că nu cunoaşteau prevederi ale Regulamentului în cazul exercitării votului cu bile, în special cele privind votul nul, fie au dat de înţeles acest lucru.

    Din partea PNL, deputatul Stelian Dolha, a relatat o parte din modul de desfăşurare a lucrărilor din Comisia de numărare a voturilor.

    “S-au numărat în paralel, au fost doi colegi care au numărat în paralel bilele albe din urna albă şi bilele negre din urna neagră. Cred că diferenţa asta de nouă voturi (anulate, n.r.), pentru că în momentul în care apar bile în plus, adică şi bila albă şi bila neagră sunt introduse într-o singură urnă, e clar că ăla e vot nul, e vot anulat. S-a repetat numărătoarea, vreau să vă spun că numărătoarea e corectă, nu la numărătoare e problema”, a susţinut deputatul PNL.

    El a precizat că au fost constatate voturi nule în sensul că: “în una din urne au fost şi bile albe şi bile negre mai multe, adică respectivul le-a băgat în aceeaşi urnă, dar nu mai ştiu dacă a fost în urna albă sau în urna neagră”.

    “După ce s-a numărat, după ce s-a reluat numărătoarea, că s-au numărat bilele, şi cele albe şi cele negre, am cerut să vină domnul secretar acolo (Ciolacu, n.r.) să ne spună prezenţa, ca să putem să facem calculul (…) Totul se raportează la cei prezenţi. A comunicat prezenţa, prima dată, în timp ce se număra şi a fost o prezenţă mai mare într-adevăr. I-am spus să reia numărătoarea prezenţei şi a venit într-adevăr, asta e corect, «îmi pare rău, am greşit cu…» nu ştiu, erau într-adevăr în plus câţiva şi a venit pe urmă cu cei 292 de deputaţi care au răspuns prezent în cazul domnului Teodorescu”, a relatat Dolha.

    Deputatul PNL spune că nu ştie dacă voturile nule au fost numărate din urna neagră, menţionând că este pentru prima oară când participă în comisia de numărare a voturilor.

    Dolha a menţionat că secretarul Camerei, Marcel Ciolacu, a comunicat în mod verbal comisiei de numărare prezenţa constatată în plen. “Ne-a spus-o verbal (prezenţa, n.r.), dar sunt martori toţi membrii comisiei de numărare, adică a spus-o faţă de toţi”, a mai menţionat Dolha.

    El a fost întrebat dacă Ciolacu a venit cu documentele de prezenţă, respectiv lista alfabetică a deputaţilor bifaţi prezenţi, în comisia de numărare. “Nu-mi aduc aminte. Nu a venit cu hârtiile de prezenţă, sau le avea, dar acuma era sarcina lui asta, nu puteam eu să reiau sau un altul dintre colegii mei din comisia de numărare să reia efectiv calculul prezenţilor la vot, pentru că era sarcina lui”, a spus deputatul PNL. “Din treaba asta ar trebui să învăţăm ceva, să nu ne mai grăbim, că mi se pare că ne-am şi grăbit în momentul în care se striga prezenţa şi parlamentarul mai venea sau nu mai venea să voteze. Adică efectiv cât durează, ăsta e mandatul nostru, stai îl aştepţi să voteze, şi următorul. Trebuie să existe corelare, l-ai strigat, vine şi votează, dacă nu, nu e prezent”, a declarat Dolha.

    Deputatul PDL, Iulian Vladu, membru al comisiei de numărare, a fost întrebat în ce urnă au fost regăsite cele nouă voturi nule. “Numărătoarea au făcut-o colegii, le-au găsit, alea voturi anulate duble, şi albe şi negre împreună într-o urnă. În urna albă au ieşit şi voturi negre şi aceleaşi voturi. Au fost voturi nule, unii colegi au introdus într-o urnă şi bila neagră şi bila”, a replicat deputatul PDL. La insistenţa de a preciza în care urnă s-au regăsit voturile nule, Vladu a replicat: “Păi, s-au numărat şi voturile din urna albă şi din urna neagră. Au fost toate numărate, nu o dată, de două ori, renumărate acele voturi”.

    La rândul său, deputatul PSD Marian Dragomir a relatat din perspectiva sa desfăşurarea procedurii parlamentare de numărare a voturilor. “Eu am numărat bilele negre din urna neagră şi au ieşit exact 146, lucru confirmat şi pe procesul verbal. Colegii mei au numărat celelalte (voturi împotrivă, n.r.) care au ieşit parcă 108 (conform rezultatului oficial – 101 voturi împotrivă, n.r.). Existând această diferenţă de la 146 la 108 am considerat că s-a aprobat, pentru că s-a văzut foarte clar în ceea ce priveşte numărarea”, a explicat Dragomir. El a fost întrebat în ce urnă au fost regăsite voturile anulate, după ce a menţionat că “personal” a numărat voturile din urna neagră. “Cred că în urna albă au fost cele anulate. Dacă îmi aduc foarte bine aminte, domnul de la UDMR a numărat bilele albe din urna neagră. Iar cele nule au fost în urna albă, ştiţi că nulele sunt când cineva nu vrea să voteze le bagă pe amândouă în aceeaşi urnă. Pe acelea nu le-am numărat eu”, a susţinut Dragomir. El este sigur de faptul că voturile nule au fost în urna albă.

    Deputatul PSD a menţionat că, ulterior, membrii comisiei de numărare “au aşteptat să vină prezenţa de la sală”. “Când a venit prezenţa de la sală, a rezultat exact faptul că exact jumătate votaseră pentru şi mai trebuia un vot şi de aici a apărut acea interpretare că prima dată s-a aprobat pentru că au fost mai multe voturi pentru, iar ulterior a venit prezenţa. Pentru că domnul Ciolacu, care a făcut prezenţa a strigat, i-a bifat cu P pe cei prezenţi şi cu A pe cei absenţi şi apoi a trebuit să-i numere”, a mai spus Dragomir.

    El a menţionat că secretarul Camerei, Marcel Ciolacu, a comunicat prezenţa după ce a fost finalizată numărarea voturilor.

    Deputatul PSD a fost întrebat cum s-a ajuns la situaţia în care să fie solicitată reverificarea listei deputaţilor prezenţi în cadrul comisiei. “Iniţial, noi am spus că sunt prezenţi la fel ca şi la cealaltă votare, numai că existând să spunem aşa o tentativă de contestare din partea domnului de la UDMR, pentru că dânsul spunea că nu e posibil, pentru că este diferenţa mult prea mare (între cei care au votat şi cei care au fost bifaţi prezenţi, n.r.) şi explicaţia a fost una care are o logică, dar nu are o normalitate. Unii deputaţi au strigat prezent şi nu au mai mers să voteze. Din acest motiv domnul Ciolacu a numărat de vreo două-trei ori din ceea ce ştiu eu din lista aceea”, a mai spus Dragomir, precizând că reprezentanţii comisiei nu s-au implicat în renumărarea listei celor prezenţi pentru că nu aveau această atribuţie.

    Deputatul PSD a menţionat că Ciolacu a comunicat în mod verbal cifra legată de prezenţa deputaţilor. “Ne-a comunicat-o verbal şi împreună cu cei de la secretariat (secretariatul tehnic al Camerei, n.r.) au completat-o pe procesul verbal”, a menţionat Dragomir.

    El a confirmat faptul că în momentul în care Ciolacu a comunicat cifra finală a celor prezenţi se cunoaştea numărul voturilor exprimate deoarece fusese finalizată numărarea acestora.

    Agenţia MEDIAFAX l-a contactat şi pe deputatul PSD Marcel Ciolacu, cel care a făcut prezenţa la momentul votului cu bile în cazul lui Teodorescu. Conform înregistrării video de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, Ciolacu a strigat prezenţi 337 de deputaţi, între care şi un alt deputat căruia i s-a ridicat imunitatea, Mircea Roşca, aflat în prezent în arest preventiv.

    Ciolacu a admis că validarea sau invalidarea solicitării procurilor în cazul lui Teodorescu a fost stabilită în funcţie de prezenţa făcută de el, raportat la numărul de voturi “pentru”.

    Când deputatului i s-a spus că, potrivit înregistrării video de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, a strigat prezenţi 337 de deputaţi el a replicat: “Nu, nu, nu…pe urmă s-a luat absolut tot, că erau…de exemplu a fost şi cazul lui doamna Gabriela Podaşcă, au fost mult mai mulţi care au fost lipsă. 292 au fost prezenţi exact (…) De asta s-a numărat de două ori şi am luat exact cu comisia şi cu celălalt secretar şi ne-am uitat exact cu sunt. Domnul Radu Babuş era lipsă, doamna Podaşcă. Am zis prima oară prezent, pe urmă ne-am uitat şi nu erau. 292 au fost exact”.

    El a fost întrebat cum a stabilit cifra celor 292 de deputaţi prezenţi. “Nu am stabilit-o, am numărat voturile… Nu voturile – prezenţa”, a spus Ciolacu.

    Secretarul Camerei a admis că în primă instanţă a comunicat o cifră a celor prezenţi comisiei de numărare şi ulterior a rectificat-o.

    Ciolacu a fost întrebat de ce această cifră a fost rectificată. “Păi nu, ca să vedem dacă cumva a fost cineva strigat prezent şi nu a fost în sală. Şi am mai verificat-o o dată”, a continuat secretarul Camerei.

    De asemenea, el a fost chestionat cum a făcut o nouă verificare a cifrei celor prezenţi:

    “Ciolacu: Am mai verificat odată şi cu celălalt secretar «dom’le, cine a fost şi dacă s-a strigat cineva prezent în plus»

    Rep: Şi de unde putea să ştie?

    Ciolacu: Păi cum de unde? Ne-am uitat în sală.

    Rep: În sală deja plecaseră o parte, erau fie pe hol, fie pe…

    Ciolacu: Nu, a urmat cel (votul, n.r.) cu CNA-ul.

    Rep: Dumneavoastră aţi comunicat câte persoane erau prezente înainte de votul pe CNA.

    Ciolacu: Nu, nu, nu. După ce au terminat dânşii numărătoarea pe urmă am făcut exact prezenţa care este, 292, şi la primul (votul în cazul lui Marko Attila, n.r.) 305.

    Rep: Păi cum aţi făcut-o?

    Ciolacu: Păi nu au cum să fie 330, deci la votul final au fost 301, deci cu cartelă. La primul vot au fost 305, au mai venit patru colegi şi la ultimul, la al doilea vot au fost 292.

    Rep: La ultimul vot cu cartelă au fost 259.

    Ciolacu: Nu, 301.

    Rep: La ultimul vot cu cartelă, cel pentru comisia de numărare a voturilor care s-a votat cu cartelă au fost 259 prezenţi.

    Ciolacu: Eu când am cerut ultimul vot de la cartelă au fost 301, şi la el am luat şi am şi verificat.

    Rep: Dumneavoastră cunoşteaţi numărul de voturi pentru numărate în comisia de validare…

    Ciolacu: Nu…

    Rep: …în momentul în care aţi comunicat 292?

    Ciolacu: Nu, nu, nu…

    Rep: Sunt colegi care vă contrazic

    Ciolacu: De unde să ştiu eu câte voturi erau când eu eram în sală? Eu nu am făcut parte din comisia de numărare.

    Rep: Aţi venit în comisia de numărare şi aţi comunicat cifra

    Ciolacu: Nu, am venit cu dânşii prezenţa. Am luat listele la mână.

    Rep: Cu cine?

    Ciolacu: Cu cei din Comisie, ne-am uitaţi toţi pe liste.

    Rep: Cei din comisie, inclusiv colegi ai dumneavoastră vă contrazic.

    Ciolacu: Ehh, ce naiba! Era un deputat de la UDMR… care a spus: «pe mine m-ai strigat prezent şi eu eram aici». Păi zic, da, dom’le, se ştia, că faceţi parte din comisia de numărare, normal că v-am strigat prezent, că m-am uitat la lider.
    (…)

    Ciolacu: Vă zic cu toată responsabilitatea, nu ştiam câte voturi au fost împotrivă sau pentru ale comisiei când eu m-am dus şi le-am dat dânşilor cifra exact.

    Rep: Nu ştiaţi de la colegii dumneavoastră?

    Ciolacu: Nu, dar nici n-am întrebat…

    Rep: …care aşteptau cu procesul verbal cât să puneţi numărul celor prezenţi.

    Ciolacu: Nu, nu, nu, nu. Am văzut voturile nule şi am zis «dom’le, hai să vedem câte au fost şi cam…» Şi am luat din nou tabelul pe fiecare în parte şi am închis cu 292.

    Rep: Şi câte voturi nule au fost?

    Ciolacu: Parcă 9.

    Rep: Cum s-au stabilit aceste voturi nule?

    Ciolacu: Sunt băgate două bile, în aceeaşi urnă şi ies în plus.

    Rep: În care urnă?

    Ciolacu: Nu ştiu. N-am numărat eu…

    Rep: Nu ştiţi în care urnă se pun voturile nule?

    Ciolacu: Nu… în care urnă sunt mai multe…alea-s voturi nule. Indiferent de urna în care pui, ălea-s voturi nule. Sunt în plus nişte voturile într-o anumită urnă…şi diferenţa sunt voturi…

    Rep: …deci nu contează urna în care se introduc voturile considerate nule…

    Ciolacu: Nu, sunt în plus, aşa se anulează votul, le bagă pe amândouă în aceeaşi urnă.

    Rep: Sunteţi sigur?

    Ciolacu: Da.

    Rep: Vă citez din articolul 126 din Regulamentul Camerei: “pentru votul nul ambele bile se introduc în urna neagră”.

    Ciolacu: ….

    Rep: Puteţi repeta ce aţi spus mai devreme?

    Ciolacu: Eu v-am spus că voturile când sunt mai multe bile într-o urnă ălea-s voturi nule. Nu am numărat eu voturile.

    Rep: Cu cine aţi stabilit numărul de 292?

    Ciolacu: Cu Comisia şi cu prezenţa făcută.

    Rep: Cu cine aţi mai numărat, dumneavoastră aţi numărat de unul singur?

    Ciolacu: Cu cei din comisie.

    Rep: Cei din comisie spun că domneavoastră aţi ieşit din sală, v-aţi dus în sala de plen, aţi numărat, renumărat…

    Ciolacu: …am luat din nou lista, am văzut exact şi cu celălalt secretar şi le-am bifat şi m-am dus şi le-am numărat şi am zis: sunt 292 mi-au ieşit mie la socoteală”.

    Întrebat dacă ar trebui să se reia votul în cazul Teodorescu, secretarul Camerei a răspuns: Cred că e o decizie care se poate lua în Biroul Permanent, eu nu am nimic împotrivă să se reia votul, cu certitudine.

    “Da. Aş vota cu două mâini pentru reluarea votului, am şi votat pentru ridicarea imunităţii, fără probleme…”, a spus deputatul PSD, întrebat dacă ar vota pentru reluarea votului.

    Deputatul Cătălin Teodorescu a fost pus, miercuri, sub control judiciar de către procurorii DNA şi are interdicţie de a părăsi ţara, în dosarul fostului şef al DIICOT Alina Bica, privind despăgubirea acordată de ANRP pentru un teren supraevaluat din Capitală.

  • Ponta, despre ridicarea imunităţii foştilor miniştri: Nu se opune nimeni procedurilor

    Ponta a fost întrebat ce le va recomanda parlamentarilor PSD să voteze în ceea ce priveşte solicitările de începere a urmăririi penale pentru mai mulţi foşti miniştri, între care social-democraţii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu.

    ”Bineînţeles că se fac toate procedurile şi nimeni nu se va opune în niciun fel. În cadrul procedurilor, bineînţeles, fiecare om îşi va spune punctul de vedere, pentru că, strict personal, doamna Andronescu, domnul Athanasiu şi toţi ceilalţi – pentru că nu vreau să arunc anatema asupra cuiva – sunt oameni care au trăit o viaţă întreagă cu un prestigiu neştirbit şi cred că e dreptul lor să-şi spună punctul de vedere”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că ceea ce ştie despre ilegalităţi ştie ”doar despre cele comise de către domnul Funeriu şi domnul Vreme” pentru că a văzut ”nota de control”.

    ”Pe celelalte lucruri… vor fi lămurite de către justiţie şi procedurile în Parlament se vor desfăşura absolut normal”, a mai declarat premierul.

    Ponta a fost întrebat dacă în această situaţie va vota pentru ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme.

    ”Dacă vă spun că votez pentru, o să spuneţi că mă răzbun politic pe domnul Vreme. Nu, eu v-am spus ce am văzut în nota de control”, a replicat prim-ministrul.

    Totuşi, el a susţinut că nu reprezintă justiţia pentru a spune ”dacă cineva este vinovat sau nevinovat”.

    DNA cere aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a solicitat, vineri, procurorului general al Parchetului ICCJ să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.

    De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

    Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

    DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foştilor miniştri în dosarul privind licenţele Microsoft pentru şcoli.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, se arată într-un comunicat de presă de vineri al DNA.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli au pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    În mai 2013, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

    Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    În raportul Corpului de control se arăta totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aprobată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Emil Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

    Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

    Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.

  • Eurodeputatul Jobbik Bela Kovacs, investigat pentru spionarea UE în favoarea Rusiei

     Un purtător de cuvânt al Biroului, Geza Fazekas, a declarat pentru ziar, citând surse anonime, că Biroul pentru Protecţia Constituţiei a întocmit un dosar pe numele deputatului european Bela Kovacs pentru spionarea instituţiilor europene.

    Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomaţi din Rusia, călătorind la Moscova lunar.

    Soţia sa are dublă cetăţenie ruso-austraică şi ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senator PSD, membru al Comisiei juridice: Propun sancţiuni mai aspre pentru demnitari în Codul Penal

     Senatorul Ovidiu Donţu a depus la Senat o declaraţie politică în care arată că parlamentarii sunt puşi în faţa situaţiei de a alege între a crea legi al căror efect să nu poată fi interpretabil şi a se confrunta cu un val de neacceptare şi opinii dintre cele mai controversate în materie de Cod Penal. El arată că cele două modificări la Codul Penal, cea care ţine de conflictul de interese şi cea care ţine de definiţia funcţionarului public, chiar dacă modificările nu au avut loc în Senatul României, “au stârnit reacţii dintre cele mai antagonice cu putinţă din perspectiva tuturor structurilor statului”, fiind considerată o iniţiativă nepotrivită.

    Senatorul PSD crede că pentru ca actualul moment al guvernării româneşti să nu sufere, pe nedrept, un declin şi o falsă interpretare, s-ar impune introducerea unor sancţiuni mai aspre în Codul Penal pentru demnitari, care “trebuie să fie mai atenţi cu corespondenţa cu legea a activităţii lor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro