BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Marea Britanie creşte impozitul pe profit la 25%

    Cancelarul Rishi Sunak a declarat că este „corect şi necesar” ca firmele să contribuie la redresarea economică.

    Dar el a anunţat, de asemenea, un impozut redus pentru firmele mici şi scutiri de impozite suplimentare pentru a stimula investiţiile.

    Economiştii au afirmat că această decizie a eliminat un deceniu de reduceri, în timp ce grupul de angajatori CBI a spus că mediul de afaceri britanic va fi obligat să îşi ţină, brusc, respiraţia.

    Sunak a susţinut că, chiar şi cu creşterea la 25%, „Marea Britanie va avea în continuare cea mai scăzută rată a taxării din grupul G7”.

    “Guvernul oferă întreprinderilor sprijin de peste 100 de miliarde de lire sterline pentru a trece peste această pandemie, deci este corect şi necesar să le cerem să contribuie la recuperarea noastră”, a declarat cancelarul.

    El a spus însă că va fi menţinută rata de 19% pentru firmele cu profituri sub 50.000 de lire sterline, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% dintre companii, adică 1,4 milioane, nu vor fi afectate de creşterea impozitelor.

    De înlesniri vor beneficia şi companiile cu profituri cuprinse între 50.000 şi 250.000 de lire, aşa că doar 10% din companii vor fi impozitate cu 25%. Sunak a spus: “Deci da, este o creştere a impozitelor pe profiturile companiilor. Dar numai pentru companiile mari şi cele mai profitabile. Şi peste doi ani”.

  • Fiscalitate: KPMG România

    KPMG Corporate Tax Manager (o inovaţie de Tax Technology Solution) este o aplicaţie pentru gestionarea eficientă a procesului privind calculul impozitului pe profit, precum şi întocmirea declaraţiilor fiscale.

    Descrierea inovaţiei:

    Lansată în mai 2020, aplicaţia este folosită atât de către clienţii KPMG (prin acordarea dreptului de utilizare în baza unui contract Software as a Service), cât şi de echipa de contabilitate din cadrul KPMG care pregăteşte calcule şi declaraţii pentru clienţii cărora compania le prestează servicii de contabilitate, dar şi intern, de departamentul financiar-contabil al KPMG. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: René Schöb, Partner, Head of KPMG Tax & Legal; Daniel Pană, Director; Andrei Dolgae, Project Manager, Technology Unit; Vlad Crăciun, Senior Manager; Andrei Zainea, Tax Manager; Cosmin Nişcoveanu, Associate Manager; Alina Pascu, Senior Consultant; Ionuţ Măstăcăneanu, Director; Diana Drăgulin, Associate Manager

    Elementul de noutate:

    Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prezintă aspecte inovative şi automatizări faţă de aplicaţiile de calcul tabelar care sunt folosite de regulă de companii pentru a calcula impozitul pe profit. Aplicaţia KPMG Corporate Tax Manager prelucrează automat şi inovativ anumite informaţii în legătură cu calculul impozitului pe profit. De asemenea, elimină anumite riscuri, legate, printre altele de cantitatea de informaţii ce poate fi procesată. KPMG Corporate Tax Manager asigură un confort sporit în ceea ce priveşte corectitudinea algoritmilor de calcul, fiind astfel eliminate posibile erori. KPMG Corporate Tax Manager asigură de asemenea integritatea algoritmilor de calcul, care sunt menţinuţi la zi de echipa KPMG.

    Efectele inovaţiei:

    • Reducerea timpului necesar pregătirii calculelor si declaratiilor de impozit pe profit;

    • Diminuarea riscului de erori în procesul de calcul şi declarare a impozitului pe profit;

    • Posibilitatea de a avea în acelaşi loc toată documentaţia suport pentru impozitul pe profit şi astfel o încredere mai mare din partea autorităţilor fiscale în legătură cu procesele fiscale ale societăţii;

    • Standardizarea fluxului de lucru şi documentarea acestui flux de lucru (inclusiv revizuiri şi aprobări).

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Staţie de plată automată pentru taxe şi impozite, la Primăria Sectorului 5

    Locuitorii Sectorului 5 al Capitalei pot plăti taxele şi impozitele locale, de marţi, fără a mai sta la coadă la ghişee, având la dispoziţie o staţie de plată automată (SelfPay), care permite plata atât prin card bancar, dar şi numerar. 

    Cei care optează pentru această modalitate de plată au nevoie doar de cartea de identitate sau de înştiinţarea de plată pe care au primit-o de la Direcţia de Impozite si Taxe Locale (DGITL) Sector 5.

    Plata taxelor şi impozitelor efectuată se înregistrează şi este evidenţiată imediat în sistemele DGITL Sector 5.

    Locuitorii Sectorului 5 au la dispoziţie astfel de staţii de plată şi în numeroase supermarketuri de pe raza sectorului.

    Totodată, taxele şi impozitele locale pot fi plătite şi online, prin intermediul ghiseul.ro, dar şi prin intermediul CEC Bank, Poşta Română, staţiile de plată automată QIWI, centre de plăţi UN-DOI, Westaco Express, prin aplicaţia mobilă MOBILPAY sau la Trezoreria Sector 5.

  • Mihaela Mitroi, EY: Ce tactici fiscale adoptă statele europene în 2021 şi ce ar trebui să facă România?

    Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminenţa creşterilor de taxe şi pe apariţia de noi tipuri de impozite. În plan european, însă, voci de diferite culori politice, aflate în poziţii de conducere în mai multe instituţii europene, atrag atenţia asupra ”greşelii” majore pe care o pot comite guvernele – ”de a întări politica fiscală prea repede” – Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cerând ”menţinerea sustenabilităţii fiscale pe tot timpul perioadei de recuperare” – Consiliul Bugetar European. Şi, atunci, ce este de făcut? Cum să finanţezi un deficit bugetar în creştere, fără să tai oxigenul firmelor, ci, dimpotrivă, să le alimentezi arderea?   

    ”Unitate în diversitate”, motto-ul Uniunii Europene, pare să descrie mai actual şi mai fidel decât şi-a imaginat cineva politicile fiscale adoptate de statele membre pentru anul 2021. Germania a avut excedent bugetar din 2014, care se ridica în martie 2020 la 50 de miliarde de euro. România, în schimb, înregistra cel mai mare deficit din Europa, de 4,6-4,7%, în 2019, an în care doar se vorbea despre apropierea unei posibile crize. 

    Anul 2021 se va dovedi, însă, unul crucial pentru toţi, atât pentru Germania, care pare să renunţe, aproape cu regret, la ”fetişul austerităţii”, după cum declara Carsten Brzeski, economist şef ING Germania, cât şi pentru România, care s-a împrumutat inclusiv în perioade de creştere economică, astfel încât acum 30 de lei din 100 vin din credite.

     

    Ce ar fi de făcut? Să ne uităm în jur.

    Polonia. Este statul cel mai aproape de noi ca distanţă geografică, care a făcut parte, ca şi România, din blocul estic. Dar, pe lângă măsurile de deducere a pierderii aferente anului 2020 din veniturile lui 2019 (cele de anul acesta sunt cu cel puţin 50% mai mici), Polonia se gândeşte la o nouă măsură menită să ajute capitalul local şi să stimuleze crearea de locuri de muncă – aşa numitul ”impozit estonian”.

    Concret, firmele sunt taxate doar pentru partea din venitul plătit acţionarilor sub forma dividendelor. Companiile nu vor plăti impozitul pe profit, dacă aceste profituri vor fi reinvestite şi nu distribuite către acţionari. Cu alte cuvinte, plata impozitului pe profit se va amâna pentru momentul în care profiturile vor fi distribuite.

    În Polonia, măsura este, desigur, implementată pentru a încuraja IMM-urile să se autosusţină prin folosirea profiturilor nedistribuite în operare. Astfel, noul tip de impozit se adresează IMM-urilor cu venituri mai mici sau egale cu 50 de milioane PLN (aprox. 11 milioane de euro), care îndeplinesc şi următoarele criterii: nu deţin acţiuni în alte companii, angajează cel puţin trei persoane, cu excepţia acţionarului, venitul lor pasiv nu depăşeşte venitul din exploatare şi au costuri din investiţii. Odată intraţi în ”program”, contribuabilii vor plăti vreme de patru ani noul impozit. Dacă la finele acestui interval continuă să îndeplinească criteriile de eligibilitate, firmele vor mai beneficia de încă patru ani de ”impozit estonian”.

    Până anul acesta, acest tip de impozit era utilizat de SUA, Estonia, Letonia şi Macedonia. Recent a fost implementat şi de Georgia şi se intenţionează implementarea lui şi în Suedia şi Germania.

    Franţa. Planul de 100 de miliarde de euro pentru ”relansare şi competitivitate”, anunţat  recent de guvernul francez, se bazează pe scăderea impozitelor percepute companiilor, în special a celor angajate în producţie. Vorbim, în principal, despre o reducere a impozitului pe profit, a contribuţiilor întreprinderilor şi a impozitelor datorate de acestea pe proprietate.

    Astfel, în proiectul de buget pentru 2021 aprobat recent de Consiliul de Miniştri se vorbeşte despre o rată de impozitare de 28% a profitului, ajustată de la 33,3%, pentru companiile care au profituri de până la 500.000 de euro, în vreme ce întreprinderile ce depăşesc această rată de profit vor plăti o taxă de 31%.

    De această scădere ar beneficia, potrivit oficialilor francezi, 42% dintre întreprinderile de mărime medie şi 26% dintre marile companii.

    Teoretic, la preluarea mandatului, preşedintele Emmanuel Macron se angaja la o reducere drastică a ratei de impozit pe profit, de la 33 la 25% până în 2022, Franţa situându-se cu mult peste media OECD la acest tip de impozit, de 23,6%. Reforma era cerută de multă vreme de mediul de afaceri francez, foarte nemulţumit de ultimul loc ocupat de Franţa în Indicele internaţional al competitivităţii fiscale care reflectă povara fiscală mare care apasă companiile locale.

    Pentru omul de rând, guvernul francez vrea să reducă semnificativ nivelurile impozitelor pe veniturile personale, dar şi să elimine complet, până în 2023, impozitele pe proprietate.

    Germania. Strategia fiscală a guvernului Merkel prevede oferirea de scutiri de 42,5 miliarde de euro până la finalul anului 2024. Scutirea de impozite va fi asigurată în câteva moduri diferite. Primul este prin creşterea indemnizaţiei şi a plafonului pentru care nu se plătesc impozite.

    Astfel, guvernul federal intenţionează să mărească pragul la 9.696 de euro în 2021 – ceea ce înseamnă că oricine câştigă sub acest nivel nu plăteşte impozit. Indemnizaţia este în prezent de 9.408 euro, prin urmare, contribuabilii se pot aştepta la o creştere de aproape 3,1 la sută. Guvernul federal intenţionează, de asemenea, să abordeze aşa-numita “progresie rece”- este ceea ce se întâmplă atunci când are loc o creştere a salariilor, care compensează doar inflaţia, şi se aplică pentru statele care au implementat impunerea progresivă. Pentru a contrabalansa, în viitor, potrivit publicaţiei Handelsblatt, guvernul doreşte să ajusteze pragurile veniturilor pentru anumite rate de impozitare în conformitate cu inflaţia. Dacă adăugăm toate aceste reduceri fiscale planificate, milioane de oameni din Germania ar putea primi un venit net semnificativ mai mare în 2021 decât anul acesta. Cu toate acestea, merită menţionat şi faptul că se pare că se doreşte creşterea ratelor de contribuţie la securitatea socială pentru 2021, iar dacă acest lucru se va întâmpla, ar putea anula economiile realizate.

    Italia. Menţinerea cotelor reduse de TVA, prelungirea perioadei de plată a impozitului pe profit pentru anumiţi contribuabili, dar şi scutirea de la plata contribuţiilor pentru noii angajaţi, acestea ar fi, pe scurt, principalele măsuri fiscale adoptate de guvernul de la Roma.

    Astfel, potrivit unui Decret intrat în vigoare la 15 august anul acesta, dar aplicabil şi pentru anii următori, se oferă o opţiune pentru anumite întreprinderi afectate să îşi crească valoarea anumitor active şi participări comerciale incluse în bilanţul perioadei în curs la 31 decembrie 2019, sub rezerva unei garanţii (aceasta exclude proprietăţile imobile deţinute de companiile imobiliare). Se prelungeşte până la 30 aprilie 2021 plata impozitului pe profit de către contribuabilii care s-au confruntat cu o scădere de cel puţin 33% a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    În plus, pentru cei cu afaceri în turism sau divertisment se oferă o scutire de la plata impozitului local (municipal) pe bunurile imobiliare. Exceptarea totală de la plata impozitelor pe proprietate se va aplica, îndeosebi, pentru teatre, cinematografe şi săli de concert, şi în 2021, şi în 2022. Facilităţi la plata contribuţiilor pentru primele şase luni şi credite fiscale pentru hoteluri şi unităţi de angajare sunt alte măsuri luate de autorităţile italiene.

    Astfel, aşa cum se poate lesne vedea, statele nu au apelat la creşteri de taxe, mai ales în contextul în care în Parlamentul European se va dezbate planul comun de relansare economică, unde se vorbeşte despre apariţia de noi impozite, în special în zona ”verde – eco” – o taxă pe reziduurile din plastic, taxa pe carbon, extinderea sistemului de tranzacţionare a emisiilor, eterna taxă digitală sau taxa pe tranzacţiile financiare.

    Pentru a putea susţine relansarea economică, şi România are nevoie de contribuabili cât mai sănătoşi economic în această perioadă dificilă, care se pare că se va prelungi – criza de sănătate este departe să se fi sfârşit. În plus, ţara noastră are de redresat dezechilibre economice şi de recuperat un deficit structural, în condiţiile în care nu toate pieţele externe sunt stabilizate, iar semnalele privind redresarea economică a statelor nu sunt încurajatoare.

    Ne dorim ca guvernul să înţeleagă că nu este singur şi că mediul de afaceri este gata să pună umărul – a se vedea câte companii şi-au plătit impozitele, deşi puteau fi amânate, dar şi că statul trebuie să însoţească companiile în lupta lor pentru supravieţuire – prin ajutoare de stat, facilităţi fiscale. De succesul acestui parteneriat depindem toţi. 

     

    Mihaela Mitroi, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA)

  • O veste bună: Ministerul Finanţelor Publice vrea să scutească de impozit operatorii economici din domeniul HORECA până la finalul anului

    Ministerul Finanţelor Publice vrea să scutească de la plata impozitului specific unor activitãţi datorat de operatorii economici care desfãşoarã activitate în domeniul HORECA pânã la sfârşitul anului 2020.

    Proiectul prin care se vrea scutirea de impozit a operatorilor din domeniul HORECA până la sfârşitul anului a fost pus în transparenţă decizională.

    „Ministerul Finanţelor Publice propune, printr-un proiect de ordonanţã de urgenţã, scutirea de la plata impozitului specific unor activitãţi datorat de operatorii economici care desfãşoarã activitate în domeniul HORECA pentru perioada rãmasã pânã la sfârşitul anului 2020, având în vedere faptul cã impozitul specific datorat este stabilit în funcţie de indicatori cantitativi privind suprafaţa aferentã locaţiei, numãrul unitãţilor de cazare, sezonalitate, rangul localitãţii etc. şi nu în funcţie de veniturile realizate. Contribuabilii care datoreazã acest impozit vor recalcula impozitul datorat pentru anul 2020, în mod corespunzãtor, prin împãrţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulþirea valorii rezultate cu numãrul de zile obţinut prin scãderea din numãrul de 365 de zile calendaristice a numãrului de zile rãmase pânã la sfârsitul anului 2020 şi a numãrului de 90 de zile calendaristice prevãzut de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2020, precum şi perioada în care au întrerupt activitatea, total sau paţial, ca urmare a stãrii de urgenţã, dupã caz”, a transmis, vineri, într-un comunicat de presă, MFP.

    Contribuabilii care au depus declaraţia fãrã aplicarea noii mãsuri pot depune o declaraţie rectificativă, având în vedere faptul cã primul termen de platã a impozitului specific aferent semestrului I este 25 octombrie 2020.

    Pentru acordarea posibilitãţii autoritãţilor publice locale de a adopta hotãrâri privind reducerea impozitului pe clãdiri sau scutirii de la plata taxei pe clãdiri, se propune stabilirea termenului de 2 decembrie 2020 pânã la care autoritãţile publice locale pot adopta hotãrâri privind reducerea impozitului anual pe clãdiri cu pânã la 50% şi a scutirii de la plata taxei lunare pe clãdiri şi stabilirea termenului de 21 decembrie 2020 pânã la care proprietarii clãdirilor, respectiv concesionarii, locatarii, titularii dreptului de administrare sau de folosinþã a unei clãdiri proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale, dupã caz, au obligaţia sã depunã la organul fiscal local o cerere de acordare a acestor facilitãţi.

    Totodatã, actul normativ prevede suspendarea cu aproape trei luni a aplicãrii sancţiunii prevãzute de lege pentru nerespectarea obligaţiei operatorilor economici de a asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF, pentru a permite distribuitorilor autorizaţi sã dezvolte softul, sã îl testeze, sã obţinã supliment de aviz tehnic la ICI Bucureşti şi respectiv sã îl implementeze în aparatele de marcat.

    Beneficiarii mãsurii sunt operatorii economici din categoria marilor contribuabili, care au fost în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF, pânã la data de 30 septembrie 2020, din motive neimputabile lor.

    „Avantajul mãsurii propuse este reprezentat de evitarea afectãrii grave a activitãţii economice a operatorilor economici din categoria marilor contribuabili şi oferirea unui interval de timp rezonabil care permite participanţilor la procesul de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF sã parcurgã toate etapele premergãtoare, necesare realizãrii acestuia”, mai spun reprezentanţii MFP.

    De asemenea, actul normativ amânã pânã la 31 martie 2021 termenul pentru depunerea notificãrii privind intenţia de restructurare a obligaţiilor fiscal, şi pânã la 30 iunie 2021 termenul pentru depunerea cererii de restructurare prevãzute de Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitãţi fiscale.

  • O veste bună: Ministerul Finanţelor Publice vrea să scutească de impozit operatorii economici din domeniul HORECA până la finalul anului

    Ministerul Finanţelor Publice vrea să scutească de la plata impozitului specific unor activitãţi datorat de operatorii economici care desfãşoarã activitate în domeniul HORECA pânã la sfârşitul anului 2020.

    Proiectul prin care se vrea scutirea de impozit a operatorilor din domeniul HORECA până la sfârşitul anului a fost pus în transparenţă decizională.

    „Ministerul Finanţelor Publice propune, printr-un proiect de ordonanţã de urgenţã, scutirea de la plata impozitului specific unor activitãţi datorat de operatorii economici care desfãşoarã activitate în domeniul HORECA pentru perioada rãmasã pânã la sfârşitul anului 2020, având în vedere faptul cã impozitul specific datorat este stabilit în funcţie de indicatori cantitativi privind suprafaţa aferentã locaţiei, numãrul unitãţilor de cazare, sezonalitate, rangul localitãţii etc. şi nu în funcţie de veniturile realizate. Contribuabilii care datoreazã acest impozit vor recalcula impozitul datorat pentru anul 2020, în mod corespunzãtor, prin împãrţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulþirea valorii rezultate cu numãrul de zile obţinut prin scãderea din numãrul de 365 de zile calendaristice a numãrului de zile rãmase pânã la sfârsitul anului 2020 şi a numãrului de 90 de zile calendaristice prevãzut de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2020, precum şi perioada în care au întrerupt activitatea, total sau paţial, ca urmare a stãrii de urgenţã, dupã caz”, a transmis, vineri, într-un comunicat de presă, MFP.

    Contribuabilii care au depus declaraţia fãrã aplicarea noii mãsuri pot depune o declaraţie rectificativă, având în vedere faptul cã primul termen de platã a impozitului specific aferent semestrului I este 25 octombrie 2020.

    Pentru acordarea posibilitãţii autoritãţilor publice locale de a adopta hotãrâri privind reducerea impozitului pe clãdiri sau scutirii de la plata taxei pe clãdiri, se propune stabilirea termenului de 2 decembrie 2020 pânã la care autoritãţile publice locale pot adopta hotãrâri privind reducerea impozitului anual pe clãdiri cu pânã la 50% şi a scutirii de la plata taxei lunare pe clãdiri şi stabilirea termenului de 21 decembrie 2020 pânã la care proprietarii clãdirilor, respectiv concesionarii, locatarii, titularii dreptului de administrare sau de folosinþã a unei clãdiri proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale, dupã caz, au obligaţia sã depunã la organul fiscal local o cerere de acordare a acestor facilitãţi.

    Totodatã, actul normativ prevede suspendarea cu aproape trei luni a aplicãrii sancţiunii prevãzute de lege pentru nerespectarea obligaţiei operatorilor economici de a asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF, pentru a permite distribuitorilor autorizaţi sã dezvolte softul, sã îl testeze, sã obţinã supliment de aviz tehnic la ICI Bucureşti şi respectiv sã îl implementeze în aparatele de marcat.

    Beneficiarii mãsurii sunt operatorii economici din categoria marilor contribuabili, care au fost în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF, pânã la data de 30 septembrie 2020, din motive neimputabile lor.

    „Avantajul mãsurii propuse este reprezentat de evitarea afectãrii grave a activitãţii economice a operatorilor economici din categoria marilor contribuabili şi oferirea unui interval de timp rezonabil care permite participanţilor la procesul de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF sã parcurgã toate etapele premergãtoare, necesare realizãrii acestuia”, mai spun reprezentanţii MFP.

    De asemenea, actul normativ amânã pânã la 31 martie 2021 termenul pentru depunerea notificãrii privind intenţia de restructurare a obligaţiilor fiscal, şi pânã la 30 iunie 2021 termenul pentru depunerea cererii de restructurare prevãzute de Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitãţi fiscale.

  • PSD propune impozit pe venit zero la salariul minim, prin creşterea deducerilor personale

    Social-democraţii propun impozit pe venit zero la salariul minim, prin creşterea deducerilor personale, social-democraţii precizând că impactul bugetar va fi de 0,2% din PIB.

    „PSD propune impozit pe venit zero la salariul minim, prin creşterea deducerilor personale, plafonul maxim fiind salariul de 6.000 lei. Astfel, 80-85% dintre salariaţii ţării vor fi cuprinşi în această măsură şi vor avea câştiguri nete semnificativ mai mari! Este vorba în special de cei între salariul minim şi pragul salarial de 4.000 lei”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a PSD.

    Contribuţiile sociale rămân, afirmă social-democraţii, deci nu e afectat bugetul de pensii sau de sănătate şi nici dreptul la pensie al salariaţilor.

    „O soluţie uşor de aplicat fiscal, cu un impact bugetar de doar 0,2% din PIB. Se aplică pe un singur contract de muncă, astfel încât să se prevină divizarea artificială a salariilor pe mai multe contracte. Este o măsură de justiţie socială, care ajută marea masă a salariaţilor – în special pe cei din economia privată, cum ar fi angajaţii din HORECA umiliţi de guvernarea liberală, dar şi pe sutele de mii de români ţinuţi de patroni în zona salariului minim”, se menţionează în finalul postării.

  • Impozite locale 2020: La sfârşitul acestei luni este termenul limită pentru plata celei de-a doua rate a impozitelor locale

    La sfârşitul acestei luni, mai exact în data de 30 septembrie 2020, este termenul limită pentur celei de-a doua rate a impozitelor locale pentru cei care erau proprietarii unei case, unui teren sau a unei maşini la sfârşitul anului trecut.

    Conform Codului Fiscal în vigoare la această dată, impozitul local se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

    Termenul pentru prima rată a impozitelor locale a fost 31 martie 2020, dar în acest an Guvernul a luat hotărârea de a prelungi termenul până la sfârşitul lunii iunie, conform OUG nr. 29/2020.

    “Ţinând cont de faptul că Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede termene pentru plata impozitului pe clădiri şi teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport până la data de 31 martie a fiecărui an, pentru a evita aglomerările de la sediile organelor fiscale locale care pot genera răspândirea COVID-19, este necesară prorogarea termenului de plată până la data de 30 iunie 2020”, scrie în OUG nr. 29/2020.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitulelor locale pentru  maşini, terenuri şi clădiri şi taxa pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%.