BusinessMagazin

Tag: importuri

  • În august, importurile de gaze au acoperit 40% din necesarul intern de consum

    Preţurile sunt însă în creş­tere accelerată. Astfel, dacă în iulie preţul gazului rusesc era de 169 de dolari pe mia de metri cubi, în septembrie, gazul importat a intrat în ţară cu un preţ de 325 de dolari pe mia de metri cubi, dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Iar scumirile abia acum au început.

    Dincolo de creşterea facturilor însă, un alt impact major va fi chiar în costul alimentelor din primăvara viitoare. Explicaţia este dată de faptul că pentru industria îngrăşămintelor, gazul este materie primă şi reprezintă 70% din costurile totale.

    Ca urmare a exploziei preţului la gaze, o treime din capacitatea europeană de producţie de îngrăşăminte s-a închis sau şi-a redus livrările, arată datele prezentate de portalul Politico.eu. Impactul pe zona de alimente se va resimţi abia în primăvara viitoare însă, în contextul în care fermierii folosesc îngrăşăminte mai ales primăvara, nu toamna.

    „Preţul alimentelor va creşte la anul sau poate chiar începând cu anul acesta. Efectele situaţiei din producţia de îngrăşăminte se vor vedea în realitate în 2022“, preciează experţii citaţi de Politico.eu.

  • Planul de 30 de miliarde de euro anunţat de Emmanuel Macron pentru ca Franţa să redevină o putere în inovaţie şi cercetare

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat un plan de cinci ani care curpinde investiţii de 30 de miliarde de euro prin care Franţa ar trebui să îşi împulsioneze industriile hi-tech şi să îşi reducă dependenţa de importuri pentru materii prime şi componente electronice precum microcipurile, potrivit FT.

    Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale în cadrul cărora Macron ar urma să încerce să obţină un al doilea mandat, preşedintele francez a anunţat că planul „Franţa 2030” are în vedere zece ţinte care trebuie abordate cu fonduri guvernamentale.

    Printre acestea se numără dezvoltarea de mici reactoare nucleare „modulare”, o aeronavă cu amprentă de carbon redusă, producţia de hidrogen, modernizarea şi decarbonizarea industriei şi finanţarea de startup-uri.

    „Trebuie să reinvestim într-o strategie de creştere. (…) Dacă nu reindustrializăm ţara nu putem redeveni o naţiune a inovaţiei şi a cercetării”, a declarat Emmanuel Macron în faţa unei audienţe de 200 de oameni formată din miniştri, şefi de companii, politicieni, cercetători şi studenţi.

    Franţa a accelerat în ultimii ani lansarea de businessuri de tehnologie, dar pandemia de Covid-19 şi întârzierile din lanţurile logistice legate de revenirea economiei globale au scos la iveală cât de dependente sunt Franţa şi Uniunea Europeană de importuri, în special pentru produse medicale şi pentru microcipuri.

    Scopul planului este de a întări autonomia ţării „astfel încât Franţa şi Europa să ia din nou frâiele propriului destin”, a explicat Macron.

    Oficialii au explicat că planul ar însemna un capital de 4 miliarde de euro de la stat şi circa 30 de miliarde de euro în cheltuieli bugetare. Acest plan se suprapune cu planul de revenire post-pandemie finanţat parţial din fonduri UE, care se ridică la 100 de miliarde de euro.

    Politicienii din opoziţie au etichetat rapid planul drept o mutare electorală pe care Macron o face înaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie 2022.

    Detaliile planului nu au fost încă prezentate, însă Ministerul Economiei Digitale a explicat că adevărata revoluţie a planului Franţa 2030 este reprezentată de pariul masiv pe care îl face pe startup-uri şi actori emergenţi.

  • Energia adusă din Bulgaria şi Ucraina a aprins becurile în România în primul trimestru. Cantităţile totale importate au fost în scădere

    Importurile de energie au reprezentat 2% din consumul intern net din primul trimestru al anului, arată datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei. Bulgaria şi Ucraina au fost cei mai „generoşi“ parteneri de achiziţii de energie ai României în perioada analizată.

    Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Ucraina sunt statele vecine de la care România împrumută energie sau trimite peste graniţe în cazul unui excedent. În ultimii ani însă, România a devenit importator net de elec­tricitate, depinzând astfel de vecinii săi pentru acoperirea cererii interne.

    Acelaşi lucru a fost vizibil şi în primul trimestru al anului, când România a adus de peste graniţe 268 GWh de energie, circa 2% din consumul intern, Bulgaria şi Ucraina fiind ţările de unde s-au făcut cele mai mari achiziţii. Cantitatea importată în primul trimestru este totuşi cu 45% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut în contextul în care cererea internă a crescut cu 4%, arată tot datele Transelectrica.

    „În structura mixului de producţie, în perioada ianuarie –martie 2021comparativ cu perioada similară a anului 2020, s-a înregistrat o scădere a componentei termo de aproximativ 2,5%, a componentei nuclear cu 6,6% şi a componentei regenerabile cu 12,2%.“

    „Creştere s-a înregistrat din surse hidro, în procent de 41%“, spune compania naţională de transport al energiei.

    Pe de altă parte, pentru intervalul ianuarie –martie 2021se observă că cea mai mare pondere 34,8% este reprezentată de componenta termo urmată de componenta hidro 31,9%, iar energia produsă din surse regenerabile şi nucleară are o pondere de aproximativ 15,8% şi respectiv 17,5%.

    Legat de anul trecut, Transelectrica precizează că sectorul energetic a resimţit şi el impactul crizei de coronavirus, efectele negative resimţindu-se în special în sectorul surselor de energie regenerabilă care depinde în foarte mare măsură de importul de componente, în special din China.

    „La nivel european, pandemia a adus provocări pentruoperatorii de reţea care au trebuit să gestioneze volume crescute de energie regenerabilă intermitentă într-un mediu cu cerere redusă, cu mai puţine centrale termice la dispoziţie pentru echilibrare, în general reţelele reuşind să facă faţă situaţiei şi dovedindu-şi capacitatea de a face faţă afluxului crescut al surselor regenerabile de energie care uneori au depaşit procente semnificative în unele state member“, mai precizează Transelectrica.

    Transelectrica (TEL) a terminat primele trei luni ale anului cu un profit net de 82 de milioane de lei, cu 6% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul unui control mai riguros al costurilor. În perioada analizată, veniturile au crescut cu 20% pe fondul redresării consumului intern de energie.

    „Veniturile totale operaţionale realizate în T1 2021 au înregistrat o creştere de 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (726 mil. lei în T1 2021 faţă de 603 mil lei în T1 2020), determinată în principal de creşterea cantităţii de energie electrică livrată consumatorilor, de majorarea tarifului mediu de transport şi de creşterea veniturilor realizate pe piaţa de echilibrare.“

    Mai departe, compania a accelerat ritmul investiţiilor, astfel că la finalul primului trimestru lucrările realizate aveau o valoare de 82,5 milioane de lei, faţă de valoarea de 52 de milioane de lei din 2020.

  • Deficitul comercial al României a crescut cu 456 mil. euro în primele două luni ale anului, până la 3,07 mld. euro, după ce exporturile de bunuri au scăzut cu 3,7%, iar importurile au crescut uşor, cu 0,2%

    România a înregistrat în perioada ianuarie-februarie 2021 un deficit comercial de 3,07 miliarde euro, cu 455,9 milioane euro mai mare faţă în perioada similară din 2020, arată datele publicate vineri de INS.

    În perioada analizată, exporturile de bunuri au scăzut cu 3,7% faţă de ianuarie-februarie 2020, până la 11,1 mld. euro, în timp ce importurile au crescut uşor, cu 0,2%, până la valoarea de 14,2 mld. euro.

    “Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (50,0% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,1% la export şi 30,2% la import)”, notează raportul INS.

    (Sursa: INS)

     

    În luna februarie 2021, exporturile de bunuri au scăzut cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, până la 5,78 mld. euro, iar importurile au crescut cu 6,1%, până la 7,67 mld. euro, rezultând un deficit de 1,88 mld. euro.

    În perioada ianuarie-februarie 2021, valoarea schimburilor intra-UE27 de a fost de 8,45 mld. euro la expedieri şi de 10,5 mld. euro la introduceri, reprezentând 75,5% din total exporturi şi 73,8% din total importuri.

    În acelaşi timp, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 2,73 mld. euro la exporturi şi de 3,74 mld. euro la importuri, reprezentând 24,5% din total exporturi şi 26,2% din total importuri.

    Analiştii Băncii Transilvania se aşteaptă la o ameliorare a contribuţiei exportului net la ritmul anual al economiei în trimestrele următoare, după contribuţia nefavorabilă din 2020, de minus 1,6 puncte procentuale.

    “Această perspectivă este susţinută de premisele de ameliorare a ofertei interne de bunuri şi servicii,de persistenţa ratei de economisire la un nivel ridicat şi de deprecierea cursului de schimb real efectiv al monedei naţionale”, spune Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Banca Transilvania.

     

  • Avertisment: China îşi întăreşte capacitatea de folosi comerţul pe post de armă în faţa rivalilor geopolitici

    China îşi diversifică sursele de resurse naturale vitale, o mişcare care va întări capacitatea Beijingului de a folosi comerţul drept armă împotriva rivalilor săi geopolitici, relevă un nou raport, realizat de firma de con­sul­tanţă Verisk Maplecroft, scrie CNBC. „Dacă China are un punct slab, acesta este dependenţa ridicată de re­surse naturale străine“, se arată în raport.

    China este un consumator major de materii prime ca petrolul şi mi­nereul de fier. Însă ţara depinde masiv de importuri pentru a acoperi cererea internă pentru astfel de materii.

    O modalitate prin care ţara îşi diversifică sursele de import este prin achiziţia de participaţii în cadrul unor companii străine, în acest fel urmând să crească proporţia de resurse deţinute de chinezi în importurile totale ale ţării, potrivit raportului. „China încearcă să-şi întărească con­trolul asupra lan­ţu­ri­lor globale de apro­vi­zionare prin in­ves­tiţii şi par­te­ne­riate inter­naţionale. Beijingul susţine companiile de stat în efor­turile lor de ex­pan­siu­ne glo­bală şi de obţi­nere a con­trolului asupra unor baze exter­ne de resurse de la sfârşitul anilor ‘90“, se mai arată în raport.

    În diversificarea surselor de import, China preferă furni­zori din „regimuri au­to­cratice stabile“ şi nu din democraţii care ar putea im­plica schimbări de guverne sau posi­bile schim­bări de politică, relevă raportul.

    „Prin obţinerea de surse diversificate, China va fi mai bine poziţionată pentru a face din comerţ o armă în faţa rivalilor geopolitici, crescând în acelaşi timp dependenţa economică a partenerilor noi şi existenţi“.

    În raport se menţionează exemplul măsurii luate de chinezi privind interzicerea cărbunelui australian. Cărbunele a fost doar unul din exporturile australiene afectate de măsuri retaliatorii din partea chinezilor.

    Astfel de tensiuni geopolitice ar putea persista în condiţiile în care China îşi accelerează eforturile de reducere a dependenţei de furnizori „neprietenoşi“ de resurse, potrivit raportului. În acest sens, companiile şi investitorii aflaţi pe radarul Beijing-ului trebuie să se pregătească.

    În acelaşi sens al reducerii dependenţei de furnizori străini, de această dată din domeniul tehnologic, chinezii îşi susţin cel mai mare şi mai important producător de cipuri.

    Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC) construieşte o fabrică nouă în Shenzhen care va costa 2,35 mld. $. Compania şi guvernul oraşului din sudul Chinei vor investi în acest proiect. Shenzhen este cunoscut drept un uriaş hub tech din China.

    SMIC ocupă un loc central în planurile Chinei de a-şi creşte auto-suficienţa în industria semiconductoarelor pe fondul tensiunilor cu SUA, tensiuni care au scos la suprafaţă dependenţa Chinei de tehnologie străină în acest domeniu.

  • Economia în 2020. Criza se vede mai clar în bilanţul schimburilor comerciale cu cel mai mare partener comercial al României: exporturile către Germania au scăzut în 2020 cu 5,9%, iar importurile au fost mai mici cu14,4%

    Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Germania a scăzut în 2020 cu 10% faţă de 2019,în contextul crizei provocate de coronavrius, din care exporturile totale către România au însumat 15,8 miliarde euro, minus 5,9%, în timp ce importurile au fost de13,5 miliarde euro, cu 14,4% mai puţin decât în 2019, arată estimările făcute de oficialii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), citând cele mai recente date publicate de Oficiului Federal de Statistică (Destatis).

    Germania este principalul partener economic al României la nivelul schimburilor internaţionale. 23% din exporturile României merg în Germania şI 21% din importuri vin de acolo.

    La  nivelul întregului an, după o scădere accentuată a schimburilor comerciale în lunile aprilie şi mai 2020, în septembrie a început o redresare vizibilă, care a continuat până la finalul anului.

    „Suntem încrezători că redresarea schimburilor comerciale din a doua jumătate a anului 2020 va continua şi în 2021. Totul depinde însă în continuare de evoluţia pandemiei. Cu îngrijorare pentru circulaţia mărfurilor şi, prin urmare, pentru lanţurile de aprovizionare, urmărim măsurile de închidere a unor frontiere, cum a fost cea către Republica Cehă”, spune Sebastian Metz, director general al AHK România.

    Cu un volum comercial bilateral de 29,36 miliarde euro în 2020, România ocupă locul 19 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare.

    „În general, companiile germane din România privesc cu mare încredere evoluţia economică a României, mai ales având în vedere fondurile europene care îi stau la dispoziţie – având totodată mari aşteptări din partea guvernului, şi anume implementarea reformelor anunţate pentru următorii patru ani. Avem multe oportunităţi în această ţară şi potenţialul este mare. Acum trebuie să depunem toate eforturile pentru a le fructifica”, rezumă Metz starea de spirit a economiei germane din România.

    Principalul partener comercial al Germaniei este China, cu un volum total de 212mld. euro, urmată de Ţările de Jos (173 mld. euro) şi SUA (171,6 mld. euro).

    AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România. Înfiinţată în 2002, AHK numără circa 600 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană.

  • Adrian Vasilescu, BNR: Cu o singură frază, agenţia de rating S&P ne-a trimis la “colţ“

    Standard & Poor’s, într-o  scrisoare, ne comunică – oficial! – că a menţinut pentru România ratingul de ţară de acum şase luni, deci nu ne-a retrogradat, cum se zvonise. Textul conţine o analiză temeinică a realităţilor noastre economice din prezent şi a pericolelor care ne pândesc în perspectiva anului 2021.

    Sunt însă puţine speranţe că acestei scrisori i se va acorda însemnătatea cuvenită. Şi că documentul va fi  dezbătut în toată ţara. La ce ne-ar folosi o astfel de  dezbatere? Gândită ca fapt singular nu ne-ar folosi pentru că nu ar mai mult decât un ac într-un car cu fân. Dacă însă, în România, ar fi ceva obişnuit ca astfel de documente să ocazioneze evenimente de anvergură, susţinute de analize solide care să arunce lumini peste ceea ce ni se întâmplă, ca să vedem şi să înţelegem mai bine, asta ar fi o dovadă că vrem să aparţinem acelei părţi a lumii interesate de sănătatea creşterii economice si a bunăstării.

    Ce ar putea să trezească un mai mare interes, ca subiect de dezbatere naţională, dacă nu un document oficial, de o importanţă deosebită, cum este scrisoarea de la S&P? Pentru că acest document  reprezintă o fotografie neretuşată a marilor probleme cu care se confruntă în momentul de faţă economia românească. Şi cu care se va confrunta în anii ce vin. Trecând la descifrarea lui, în contextul unor analize aprofundate, s-ar putea contura răspunsuri la întrebări care ne ard.

    1) De ce o ţară cu potenţialul României – a şasea din Uniunea Europeană socotind numărul de locuitori, şi a zecea ca mărime a teritoriului, indicator important ce măsoară cât se  întind pământurile fertile, apele, în general bogăţiile solului şi subsolului – să avem cele mai mari deficite nu doar când numărăm spitalele moderne, dotările şcolilor, autostrăzile, ci şi când analizăm bugetul ţării ori balanţa de importuri şi exporturi?

    2) Şi de ce noi, când ne împrumutăm pe pieţele internaţionale, ca să acoperim cu valută străină deficitele înregistrate, suntem taxaţi cu dobânzi mai mari decât alte ţări din zona  noastră?

    Scrisoarea de la S&P conţine o analiză detaliată, riguroasă şi corectă ce facilitează  şi găsirea unor răspunsuri corecte la aceste întrebări. Şi la altele la fel de importante. Dincolo de rating-ul dat României, comunicat vineri, ce are de asemenea tâlcul lui. Pentru că S&P operase, la sfârşitul anului trecut, o scădere de notă – de la perspectiva pozitivă la cea negativă! – gest repetat de Moody’s şi Fitch anul acesta. O scădere de notă, dar nu o retrogradare într-o altă ligă. Pe când dacă S&P, după analiza făcută în acest sfârsit de an, ne-ar fi retrogradat, am fi ajuns într-o într-o altă ligă, inferioară, de care investitorii se feresc. Asta ar fi însemnat că România s-ar fi împrumutat şi mai scump pe pieţele internaţionale în timp ce deficitele gemene, ale bugetului ţării şi ale balanţei de importuri – exporturi, ar fi fost si mai greu de acoperit.

    Aşadar, şi în acest sfârşit de an,  S&P menţine Ratingul României la “BBB minus, cu perspectivă negativă“. Cu două menţiuni de luat aminte.

    1) Un avertisment: “S&P ar putea revizui în scădere Ratingul României dacă aceste dezechilibre vor continua să se confrunte cu noi provocări în etapa de după alegeri“.

    2) În timp ce a doua sună… mobilizator: “S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului dacă viitorul guvern va proceda rapid la consolidarea fiscală, importantă pentru stabilizarea finanţelor publice; şi dacă, totodată, va asigura optimizarea balanţei importuri-exporturi“.

    Aceste două atenţionări sunt însoţit de o frază-cheie, cu care S&P ne trimite “la colţ“. La colţul adevărului.

    Nu înainte de a sublinia: S&P nu se aşteaptă ca executivul să înăsprească politica fiscală în 2021, aşa că nu vor creşte impozitele şi taxele. Totodată însă, din cauza contracţiei economice, ar putea continua declinul veniturilor bugetare. Aşa că, într-o singură frază, formulează tema: “Adâncimea deficitelor demonstrează problemele de competitivitate“.

    Asta-i marea pooblemă. Implicând absorbţia fondurilor europene, lângă  restructurări masive ale pieţei muncii, bugetului, balanţei comerciale, sectoarelor cu deficite tehnologice. Şi creşteri de venituri bugetare fără poveri suplimentare, ceea ce însemnă venituri mai mari din mai multă competitivitate şi din mai multe mărfuri de calitate superioară în circulaţie. Problemă grea, pentru că implică munca întregii societăţi. Cum ar putea să fie rezolvată  dacă societatea nu o dezbate, nu ştie ce are de făcut şi…nu face?

  • Importul de laptopuri a atins maximul istoric în UE, în aprilie. România, pe primul loc

    În anii trecuţi, importurile de laptopuri au atins un maxim în noiembrie, în aşteptarea cumpărăturilor de la sfârşitul anului. În primele luni ale anului 2020, primul val de COVID-19 a provocat o perturbare a comerţului internaţional şi importurile de laptopuri au scăzut brusc, de asemenea, comentează oficiul european pentru statistică.

    Pe măsură ce ţările s-au adaptat la criză, mai mulţi oameni au nevoie să lucreze sau să studieze de acasă, precum şi să se bazeze pe întâlniri virtuale pentru a contacta prietenii şi familia. Acest lucru a făcut ca importurile de laptopuri să atingă un maxim istoric în aprilie 2020.

    China a reprezentat aproximativ 90% din importurile de laptopuri din afara UE din 2019 şi 2020. Importurile din China au crescut cu 19%, de la 12,1 miliarde euro în primele şapte luni ale anului 2019 la 14,4 miliarde euro în 2020. Printre primele 6 surse de import, doar Vietnamul a înregistrat o creştere mai mare, de la 0,5 miliarde euro la 0,6 miliarde euro (+ 31%).

    Creşteri ale importurilor de laptopuri de peste 30% au fost înregistrate în două state membre ale UE: România (+ 38%) şi Danemarca (+ 35%). Au existat nouă ţări în care importurile au crescut cu 20-30% şi alte nouă în care importurile au crescut cu 10-20%. În şase ţări, creşterea a fost între 2% şi 10%, în timp ce doar în Estonia importurile au scăzut uşor.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un material informativ cu privire la aspectele tratamentului fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei un material informativ denumti “Aspecte privind tratamentul fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România”, conform celor mai recente informaţii.

    Materialul are ca scop informarea privind tratamentul de TVA în cazul importurilor de bunuri în România. Acesta a fost publicat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Asistenţă pentru Contribuabili la începutul acestei săptămâni.

    Ce reprezintă importul de bunuri?

    intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 29* din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

    Se consideră că se află în liberă  circulaţie într-un stat membru produsele care provin  din  ţări terţe,  pentru  care au fost îndeplinite  formalităţile de import  şi pentru care au  fost percepute în statul  membru  respectiv  taxele  vamale  şi  taxele  cu  efect  echivalent  exigibile  şi  care  nu  au beneficiat de o restituire totală sau parţială a acestor taxe şi impuneri.

    Intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.

    Cine este importatorul?

    Importatorul este persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă şi care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei.

    Unde se consideră a fi locul taxării cu TVA a importului de bunuri?

    Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul european.

    Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA pentru importul de bunuri?

    Dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe
    europene.

    Dacă  bunurile  nu  sunt  supuse  taxelor  europene  de  mai  sus,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. Dacă  bunurile  sunt  plasate  într-un  regim  vamal  special,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

    Care este baza de impozitare a TVA pentru importul de bunuri şi ce cuprinde aceasta?

    Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care  se  adaugă  orice  taxe,  impozite,  comisioane  şi  alte  taxe  datorate  în  afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia TVA care urmează a fi percepută.

    Baza de impozitare cuprinde:

    –  cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de  destinaţie  din  Uniunea  Europeană,  în  cazul  în  care  locul  respectiv  este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.

    Cum se stabileşte cursul de schimb valutar la importul de bunuri?

    Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.

    Care este cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri?

    Cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.

    SCUTIRI DE TVA  LEGATE DE IMPORTUL DE BUNURI

    Scutiri de TVA pentru importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA, printre altele:

    –     importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;

    –     importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de Directiva   2009/132/CE  a  Consiliului  din     19  octombrie    2009  şi  Directiva 2006/79/CE  a  Consiliului  din  5 octombrie 2006;     (a  se  vedea  Ordinul  MFP 105/2016)

    –  importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

    – importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine membre  NATO,  pentru  uzul  acestora  sau  al  personalului  civil  însoţitor  ori  pentru aprovizionarea  popotelor  sau  cantinelor,  în  cazul  în  care  aceste  forţe  iau  parte  la  efortul comun de apărare;

    – reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

    – importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;

    – importul de aur de investiţii,

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru

    terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • China a devenit al doilea mare partener al Ungariei la importuri înainte de pandemie

    Importurile Ungariei din China au avansat cu mai mult de o cincime în forinţi în 2019, China devenind astfel al doilea mare partener pe importuri al Ungariei, potrivit Intellinews.

    Exporturile au crescut anul trecut cu 3,9% la 108,9 miliarde de euro, un maxim istoric, iar importurile au urcat cu 4,8% la 104,1 mld. de euro, de asemenea un maxim istoric.