BusinessMagazin

Tag: import

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate ţări din lumea să cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate tari din lumea sa cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • Dramatic: România importă pepeni de 7,3 milioane euro şi exportă de 26.000 euro

    România a importat pepene verde de 7,3 mil. euro în 2016, de 280 de ori mai mult faţă de cât a exportat, potrivit datelor Eurostat. Principalele ţări din care România importă pepeni sunt Grecia, Olanda, Germania şi Turcia, grecii acoperind 40% din valoarea totală a importurilor.

    Anul trecut România a produs 420.000 de tone de pepene verde, o producţie care este în continuă scădere din 2013 încoace, un trend care se va menţine şi anul acesta din cauza îngheţurilor târzii din primăvară. Chiar şi în aceste condiţii, producătorii de pepene verde continută să investească în această cultură care poate genera profituri de până la 20.000 lei pe hectar.

    „Anul trecut, cu 17 hectare cultivate am ajuns la vânzări de un milion de lei, din care circa 600.000 de lei reprezintă cultivarea pepenilor, restul fiind activităţile de transport. Anul acesta am cultivat 30 de hecatre şi am depus un proiect pentru accesarea a 40.000 de euro din fonduri europene, bani pe care vreau să-i folosesc pentru a cumpăra pământ“, a declarat pentru ZF Cristian Dinu, administratorul companiei Dinu Invest din judeţul Ialomiţa.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • România, baza de atac a întregii regiuni

    Piaţa-mamă pe care activează Halewood Wines & Spirits este Marea Britanie, unde cifra de afaceri se ridică la peste 247 milioane de euro (210 milioane de lire sterline), iar compania este foarte puternică şi pe pieţe precum Africa de Sud, China, SUA şi Thailanda. ”|nsă România este o piaţă-cheie, ce reprezintă punctul de plecare pentru a deţine o prezenţă puternică şi notabilă în regiunea Europei de Est“, declară Paul Murden, general manager al Halewood Wines & Spirits România.

    La nivel local, compania are activităţi în cultivarea viţei de vie, deoarece ”vinul de calitate se naşte şi «se cultivă» în  vie“, producţie, distribuţie locală şi export de vinuri româneşti, cât şi import de vinuri şi băuturi spirtoase din diverse colţuri ale lumii. Compania, spune Mulden, s-a axat de-a lungul timpului pe inovaţie, fiind ”primul producător de pe piaţa din România care s-a concentrat pe valorificarea soiului autohton de struguri Fetească Neagră„, despre care se spune că este cel mai valoros soi local, dar şi pe ”portofoliul vast şi atent selectat de vinuri de import, de la cele mai importante case de vinuri internaţionale“. Pe de altă parte, Murden adaugă la atuurile brandului expertiza britanică şi propria divizie de retail, care ”facilitează drumul strugurilor din podgorie către paharul consumatorului final“.

    Producţia medie anuală a Halewood Wines & Spirits este de circa 5.000 de tone de struguri în Ploieşti şi Tohani, iar capacitatea de stocare este de aproximativ 6 milioane de litri de vin. Raportul între vânzările pe canalele retail şi HoReCa este destul de echilibrat, portofoliul companiei având branduri dedicate pentru fiecare segment. ”Există diferenţe între cele două canale, aşadar este nevoie de tipuri diferite de produse care să răspundă cât mai bine nevoilor diferite ale consumatorilor. Trendul produsului potrivit pe canalul potrivit a început cu câţiva ani în urmă şi va continua“, declară reprezentantul Halewood România. Divizia de vânzări interne şi cea de export a vinurilor locale deţin ponderi de circa 50% fiecare în cifra de afaceri a Halewood Wine & Spirits România, care se menţine la o sumă constantă de circa 10 milioane de euro în ultimii ani. Compania exportă atât vinurile companiei, mărci proprii, cât şi etichetele clienţilor, în peste 40 de pieţe dintre care cele mai importante sunt: Marea Britanie (cea mai mare destinaţie de export a firmei), ţările baltice, Germania, ţările nordice şi China, ”o piaţă cu extrem de mult potenţial, unde am înregistrat creşteri constant şi care a intrat, în ultimii ani, în atenţia marilor producători din industria vinului“, spune Murden.

    Anul trecut a adus pentru divizia locală a Halewood Wines & Spirits o creştere a volumelor în categoria produselor premium şi super-premium, în contextul în care consumatorul român este tot mai educat, manifestând un interes clar către vinuri şi băuturi mai rafinate, din categoria premium, spune reprezentantul companiei, opinie împărtăşită şi de alţi jucători din domeniu. ”2016 a adus provocări suplimentare companiei noastre, determinate de evoluţiile pieţelor externe, în special cea din Marea Britanie, care reprezintă una dintre principalele noastre pieţe de export“, adaugă Murden, referindu-se la devalorizarea lirei sterline. Pe de altă parte, prin activităţile de promovare pe piaţa internă, care au vizat atât produsele dezvoltate local, cât şi  portofoliul extins cu alte categorii, compania a reuşit să depăşească provocările rezultate din contextul economic global, spune managerul. Pentru 2017 firma şi-a bugetat o creştere de două cifre pentru întreaga activitate a grupului în România, cuprinzând atât producţia locală, cât şi exporturile, însă concentrarea va rămâne, în continuare, pe produsele premium şi super premium.

  • Bulgaria, România şi Cehia au suspendat importul de forţă de muncă din Coreea de Nord

    “Bulgaria, Cehia şi România au stabilit un precedent prin încetarea importurilor de forţă de muncă, după analizarea condiţiilor la care sunt supuşi lucrătorii nord-coreeni de peste hotare. Suspendarea acţiunii de primire a muncitorilor nord-coreeni de către aceste trei ţări est-europene este un exemplu prin care statele iau măsuri în mod activ împotriva extorcărilor”, se arată într-un comunicat al ambasadei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro

     

  • Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust

    Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.

    „Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.

    Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.

    „De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro