BusinessMagazin

Tag: imobile

  • PROIECT: Imobilele confiscate, transformate în unităţi medicale sau de învăţământ

    Potrivit articolului 30 al proiectului de act normativ, instituţiile publice ale administraţiei centrale şi locale pot cere Agenţiei identificarea imobilelor care pot fi folosite drept unităţi medicale sau de învăţământ, sedii ale instituţiilor publice ale administraţiei centrale sau locale sau spaţii de depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.

    În cadrul proiectului de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate se menţionează că toate sumele de bani sechestrate şi virate în conturile deschise pe numele Agenţiei sunt purtătoare de dobânzi.

    “Suspectul, inculpatul sau persoana responsabilă civilmente are un drept de creanţă, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obţinute din valorificarea bunurilor. În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la comunicarea ridicării măsurii asigurătorii de către procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată, Agenţia dispune virarea sumei în contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabilă civilmente“, conform sursei citate.

    Un alt aspect precizat în proiectul de act normativ se referă la faptul că în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanţei prin care s-a dispus confiscarea unei sume de bani, Agenţia dispune virarea sumei la bugetul de stat. În cazul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor puse sub sechestru, se vor deduce cheltuielile efectuate de Agenţie în acest scop.

    Noua agenţie va transmite datele şi informaţiile pe care le deţine, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creanţelor sau a unei autorităţi cu atribuţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorităţi judiciare române, conform articolului 21 alineatul 1 al proiectului.

    Pe de altă parte, articolul 25 stabileşte că Agenţia poate refuza transmiterea datelor şi informaţiilor solicitate dacă există motive pentru a presupune că furnizarea ar aduce atingere securităţii naţionale, ar periclita buna desfăşurare a unei investigaţii poliţieneşti sau a procesului penal, ar pune în pericol viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, ar implica un efort disproporţionat sau ar fi fără relevanţă în raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele şi informaţiile sau dacă pedeapsa prevăzută de legea penală română pentru infracţiunea la care se face referire în cerere este închisoarea de până la un an.

    Proiectul de lege se află în Parlament, unde a fost transmis spre dezbatere în regim de urgenţă. De asemenea, acesta a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, pănă în 15 aprilie.

    Noua structură va avea 30 de angajaţi şi va fi condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei, care în ultimii opt ani a fost magistrat, şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor.

    În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

    Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.

    Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

    Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

    La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

    El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

    La finele lunii februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

    “Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus atunci procurorul şef al DNA.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost “o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

    “Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta.

    În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că premierul creează o “confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

    “În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că “e aşa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, transmitea DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie mai preciza că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

    Şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, afirma că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

    La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi “firme fantomă”, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.

  • Consultanţii din imobiliare trec de cealalată parte a baricadei şi devin dezvoltatori

    IONUŢ DUMITRESCU, unul dintre fondatorii firmei de con-sultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o gru-pului american CBRE, Radu Lucianu, coleg cu Dumitrescu în Eurisko şi apoi şef al CBRE România şi al firmei Property Advisors, o so-cie-tate fondată de acţio-narii casei de investiţii Capital Part-ners, sau Mihnea Şerbănescu, directorul general al DTZ Echinox, sunt doar câteva exemple de astfel de cazuri.

    ”Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, doi dintre fondatorii companiei Capital Partners, au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare şi într-unul din el sunt şi eu implicat, respectiv One Charles de Gaulle. Căutăm oportunităţi de investiţii pe segmentul imobiliar, fie ele structuri nefinalizate, terenuri sau proiecte existente. Nu sunt singurul consultant imobiliar care face astfel de investiţii. Şi foştii mei colegi Gabriel Marchievici (care a lucrat de asemenea în firma Eurisko – n.r.), Mihnea Şerbănescu de la DTZ, Bogdan Georgescu de la Colliers, persoane cu care am copilărit în piaţa imobiliară, au făcut acest pas„, spune Radu Lucianu.

    El crede că acesta este un pas firesc pe care îl face un consultant cu vechime pe piaţa imobiliară. ”Ai experienţă, ai resurse financiare dacă eşti cumpătat, iar la un moment dat vrei să faci altceva. Brokerajul îl faci 10-15 ani, te zbaţi, apoi treci pe o poziţie de top management. După aceea, variantele sunt fie să te duci într-o companie de dezvoltare imobiliară foarte mare, gen Skanska sau Immofinanz, fie să începi tu să fii dezvoltator şi faci pasul către dezvoltare. Nu am văzut broker imobiliar la 60 de ani„, a explicat Lucianu.

    Întrebat de sumele pe care este dispus să le investească în proiecte imobiliare, Lucianu a precizat că ”este vorba de mulţi bani„, fără să indice o valoare. ”Resursele financiare sunt utilizate la maximum. Piaţa imobiliară este o piaţă în care am crezut tot timpul, chiar dacă mi-a arătat şi faţa mai puţin bună. Nu investim niciodată în produse în care simt că lucrurile nu sunt în regulă, ci doar acolo unde se poate aduce valoare adăugată. Investim bani proprii de la început până la sfârşit, deşi abia acum vedem că accesarea unor împrumuturi este interesantă din punct de vedere al debitorului. Încercăm să ne ţinem promisiunile, să livrăm ceea ce promitem şi la termenul pe care îl promitem„.
    În ceea ce priveşte proiectul pe care vrea să-l dezvolte în Piaţa Charles de Gaulle din centrul Bucureştiului, spune că este în stadiu de proiectare şi că e deocamdată singurul în care este implicat. ”Căutăm locaţii la care ne pricepem cel mai bine şi pe care le înţelegem. Ne adresăm unei nişe de clienţi şi facem investiţii de care suntem siguri că vor fi rentabile, nu avem clienţi industriali sau fabrici. Segmentul pe care se vor focusa investiţiile este cel rezidenţial, în special cel din Bucureşti. One Charles de Gaulle este deocamdată singurul proiect pe care îl avem în plan, dar tot timpul suntem în căutare de noi oportunităţi„, spune Lucianu.

    Terenul de 2.000 metri pătraţi pe care va fi dezvoltat proiectul a fost cumpărat în acest an.

    One United Properties are în portofoliu proiectele rezidenţiale de lux One Floreasca Lake şi Madrigalului Residence, un complex exclusivist de doar 14 unităţi, pe malul lacului Băneasa. One Floreasca Lake este unul dintre cele mai de succes proiecte din zona de nord a Capitalei – primele două imobile din cadrul proiectului, cu 42 de apartamente, au fost vândute până la finalizarea acestora în 2013, iar cel de-al treilea bloc, care urmează să fie finalizat în luna iunie 2015, are deja precontractate 21 dintre cele 26 de apartamente. Similar Madrigalului Residence, proiectul va fi finalizat în luna august 2014, iar 10 dintre cele 14 apartamente sunt deja precontractate.

    ”Un exemplu interesant privind evoluţiile din ultimii ani ale pieţei imobiliare sunt acei consultanţi sau investitori proveniţi din alte domenii decât real estate care au urmărit cu atenţie piaţa şi au achiziţionat terenuri în perioada 2007-2008. După blocajul anilor de criză, acum aceştia încep să anunţe din ce în ce mai multe dezvoltări pe aceste terenuri. Pe de altă parte, alţi investitori au achiziţionat terenuri la preţuri foarte bune în plină criză şi acum încep dezvoltările pe acestea„, a declarat Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.

    Mihnea Şerbănescu este, la fel ca şi Lucianu, unul dintre pionierii pieţei locale de real estate. El a fondat Echinox Consulting acum mai bine de 20 de ani, iar în 2002 a încheiat un parteneriat cu DTZ, unul dintre liderii globali în domeniul imobiliar. Noul nume al firmei este de atunci DTZ Echinox. Cu focus în special pe segmentul rezidenţial de lux, Şerbănescu a fost implicat în toate sectoarele pieţei locale de real estate, jucând un rol major în ascensiunea DTZ Echinox în topul companiilor de profil din România.

    ”Mi-am început activitatea în imobiliare în 1993. Principalul motiv a fost faptul că acest domeniu permitea un start-up fără capital, principala resursă fiind entuziasmul. De-a lungul timpului, dinamica pieţei şi oportunităţile ivite m-au determinat să rămân loial acestui business. În perioada 2004-2009, împreună cu alţi parteneri, am dezvoltat şapte proiecte de birouri şi clădiri rezidenţiale în locaţii de top din capitală, care astăzi sunt finalizate şi ocupate în totalitate. Având în vedere că piaţa dă semne clare de revenire, cu siguranţă, în perioada următoare, voi relua investiţiile în mici dezvoltări de acelaşi tip„, spune el.

    În opinia lui Şerbănescu, cel mai accesibil sector pentru investitorii mici şi medii este cel rezidenţial sau cel al birourilor mici şi al spaţiilor comerciale stradale. De asemenea, Şerbănescu consideră că o soluţie pentru accesul micilor investitori la proiecte de anvergură ar reprezenta-o fondurile imobiliare, care însă sunt prea puţin prezente în acest moment pe piaţa locală.

    Dar poate cel mai activ şi cel mai mediatizat caz de acest tip este al lui Ionuţ Dumitrescu, cel care în 1997 a fondat firma de consultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o în 2008 pentru 35 de milioane de dolari grupului American CBRE.

  • Ioan Niculae rămâne cu sechestrul pus de procurori pe bunuri ale sale. ICCJ i-a respins contestaţia

     În cadrul aceleiaşi acţiuni în instanţă, a contestat sechestrul asigurător şi Nicoleta Toncea, o apropiată a omului de afaceri, cererea fiind de asemenea respinsă ca nefondată de judecătorii ICCJ.

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Omul de afaceri Ioan Niculae – urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani – a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Procurorii DIICOT au dispus, în dosarul 146/D/P/2010, cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro, punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Ioan Niculae a vândut fără drept imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale

     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.

    Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Care sunt cele mai scumpe locuinţe scose la vânzare în România

     “În zona Capitalei, cele mai mari preţuri sunt solicitate de proprietarii unor vile istorice, de patrimoniu. În restul ţării însă, oferta este mult mai diversificată, incluzând nu doar imobile vechi, ci şi vile nou-construite, un conac boieresc, un restaurant, o pensiune şi chiar un hotel”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Astfel, palatul din centrul istoric al Capitalei, scos la vânzare pentru 7,5 milioane euro, are o suprafaţă utilă de 2.000 de metri pătraţi, 38 de camere şi dispune de un teren de circa 1.200 de metri pătraţi. Construcţia a fost consolidată şi renovată integral în anul 1994 şi a funcţionat ca sediu de bancă.

    Tot în centrul Bucureştiului, în zona Romană, o vilă finalizată în anul 1935 are un preţ cerut de 7 milioane de euro. Aceasta este compusă din patru corpuri de clădire, are 18 camere şi o suprafaţă locuibilă de aproape 2.000 de metri pătraţi. Proprietatea include un teren de 2.566 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: După licitaţii organizate în pofida avertizărilor şi eşuate, RA-APPS va concesiona imobile

     Astfel, Executivul va acorda mandat Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), conform unui document obţinut de MEDIAFAX, să atribuie contracte de concesiune de lucrări publice şi contrate de concesiune de servicii pentru a căror executare este necesară exploatarea unor bunuri proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea sa.

    Concesiunea presupune încheierea unei convenţii între stat si concesionar prin care ultimul obţine dreptul de a exploata bunuri aparţinând statului pe o perioadă determinată, de cel mult 49 de ani, în schimbul unei taxe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei imobile ale lui Dumitru Dragomir, puse sub sechestru de procurori

     Sechestrul a fost pus în cursul zilei de miercuri, potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB).

    În acest dosar, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti îl acuză pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, de delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, pe Mihai Corbu, de complicitate la delapidare, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, iar pe Radu Arhire, de complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Dragomir este cercetat în libertate, iar oamenii de afaceri Corbu şi Arhire, în stare de arest preventiv.

    Potrivit anchetatorilor, Dragomir i-ar fi determinat membrii LPF să aprobe plata unui comision de 12.102.648 de lei în favoarea unei firme administrate de Mihai Corbu şi Radu Arhire drept contravaloare a unor servicii de intermediere care nu au fost prestate, în scopul însuşirii sumei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Imobilele executate silit, bucuria cumpărătorilor

    De ce imobilele executate silit constituie o oportunitate?

    În ultima vreme, spune specialistul Regatta, pe fondul climatului economic dificil, s-a constatat un interes din ce în ce mai mare faţă de achiziţionarea imobilelor executate silit. Motivul unui astfel de interes este unul foarte simplu: preţul de achiziţie al unei astfel de proprităţi, mai puţin accesibil în alte condiţii, dar foarte avantajos în acest caz.

    Cum aflăm despre astfel de oferte?

    Acest tip de oferte este, într-adevăr, ceva mai greu de găsit, din cauza faptului că nu sunt la fel de popularizate precum celelalte tipuri de oferte pentru apartamente, case sau terenuri. Iar dacă se întâmplă să nu deţii prea multe informaţii despre acest subiect, procedura ar putea părea descurajantă. Tocmai de aceea, constatând această oportunitate care i-ar putea ajuta pe oameni să-şi achiziţioneze o proprietate dezirabilă la un preţ avantajos pentru ei, am creat în cadrul companiei Regatta Departamentul de Imobile Executate silit.

    Ce presupune participarea la o licitaţie pentru vânzarea silită a unui imobil?

    Deşi la prima vedere, pentru unii procedura ar putea părea una complicată, în realitate, ea nu presupune mai mult efort decât căutarea îndelungată şi anevoioasă a unei proprietăţi în condiţii normale, prin numeroase vizionări, deplasări sau întâlniri cu diverşi proprietari şi agenţi imobiliari. Mai mult, în acest caz, existenţa unor oferte clare a priori şi selectarea lor de către specialiştii în domeniu, facilitează considerabil procedura. Odată stabilit interesul pentru o anumită proprietate, restul procesului nu mai reprezintă, practic, decât o procedură legală ce trebuie urmată în conformitate cu regulile obişnuite.

    De ce documente este nevoie pentru a participa la o astfel de licitaţie?

    Persoanele interesate să participe la licitaţie trebuie să depună la sediul societăţii executorilor judecătoreşti, până la termenul stabilit pentru organizarea licitaţiei, urmatoarele documente:

    – dovada plăţii unei cauţiuni reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru termenul respectiv. Cauţiunea se consemnează la orice unitate a Băncii pe numele şi la dispoziţia executorului judecătoresc;

    – o cerere de participare la licitaţie, în care se va preciza oferta de cumpărare;

    – copie după actul de identitate, în cazul persoanelor fizice (cu procură autentificată notarial, împuternicire avocaţiala, dacă este cazul), iar în cazul persoanelor juridice, copie după certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului, decizie asociaţi, mandat pentru persoana care reprezintă societatea;

    Cum se desfăşoară o licitaţie de acest tip?

    În desfăşurarea licitaţiei, preţul de la care aceasta începe este cel stabilit în Publicaţia de Vânzare, în lipsa unei oferte care să conţină un preţ mai mare sau mai mic agreat de către creditor. În cazul în care este prezent un singur licitator, preţul la care acesta poate adjudeca nu poate fi mai mic decât cel prevazut în Publicaţia de Vânzare. În cazul licitaţiei unui bun imobil, persoana declarată adjudecatar al acestuia are obligaţia să achite preţul la care a adjudecat în termen maxim de 30 de zile de la data licitaţiei, în timp ce persoanele care au participat la licitaţie dar nu au fost declarate adjudecatari, pot solicita restituirea cauţiunii consemnate.

    Actul de Adjudecare va fi eliberat după achitarea integrală a preţului de adjudecare şi împlinirea termenului procedural de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de licitaţie către toate părţile implicate în procedura de executare silită. Actul de adjudecare constituie Titlu de Proprietate pentru adjudecatar şi titlu executoriu împotriva debitorului său oricarei persoane care ocupă în fapt imobilul şi nu deţine un titlu opozabil (exemplu: contract de închiriere notat în C.F. anterior înscrierii somaţiei imobiliare) pentru obligaţia de predare a imobilului. În ce priveşte predarea, aceasta este efectuată în baza titlului executoriu reprezentat şi a unei cereri formulate în acest sens executorului judecătoresc, mai explică specialistul Regatta, Adrian Lisaniuc.

    Departamentul de Executări Silite al companiei le stă la dispoziţie clienţilor interesaţi cu cele mai potrivite şi avantajoase oferte din aceasta zonă, precum şi cu întreaga consiliere pe care o presupune întreg procedeul.

     

  • Studiul privind reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi, aprobat de Consiliul General. Care sunt imobilele vizate

     Proiectul de hotărâre are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public- privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

    Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

    Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro