BusinessMagazin

Tag: îmbunătăţire

  • BERD: România are nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii, de inovare şi de investiţii

    De asemenea, în cadrul conferinţei de presă BNR-BERD de marţi, Roger Kelly, economist şef în cadrul BERD, a transmis şi un avertisment cu privire la intrarea în aşa-numita “capcană a venitului mediu”.

    În esenţă, este vorba de scăderea ratei de creştere economică pe măsură ce economia se dezvoltă şi veniturile pe cap de locuitor cresc. Acest fenomen este favorizat de lipsa reformelor structurale, de lipsa inovării şi de epuizarea avantajelor caracteristice economiilor în curs de dezvoltare (de ex. forţa de muncă ieftină).

    Pentru a evita “capcana venitului mediu” este nevoie de adoptarea unui nou model economic, bazat pe îmbunătăţirea infrastructurii – care au potenţialul de a favoriza investiţiile -, pe inovare – în locul importului de tehnologie – şi de investiţii. De asemenea, importantă este calitatea instituţiilor economice şi politice, precum şi variabilele demografice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă Halep pentru a o învinge pe Muguruza. Cheia meciului de astăzi nu stă în serviciul Simonei

    Situaţia e însă cu totul alta dacă ne uităm la retur: Halep se află pe primul loc în ceea ce priveşte returul pe prima minge (serviciul unu), returul pe a doua minge şi număr de breakuri realizate.

    Mai exact, Halep a pus în teren, până acum, 111 mingi trimise de adversară cu primul serviciu; e urmată aici de Kasatkina şi de Kerber, cu câte 107 reuşite fiecare. În ceea ce priveşte mingile trimise cu serviciul doi, Halep a reuşit de 83 de ori să returneze mingea în terenul advers, în vreme ce Mertens şi Muguruza, ocupante următoarelor locuri, se află la 74, respectiv 71 de reuşite.

    Nu în ultimul rând, Halep conduce şi clasamentul celor mai multe breakuri reuşite, cu 32 de jocuri câştigate pe serviciul adversarelor. E urmată aici de Sloane Stephens, cu 27, şi de Kerber cu 26.

    La capitolele aşi, procentaj la primul serviciu sau procentaj la al doilea serviciu, Halep lipseşte din top 3.

    Prin urmare, e uşor de înţeles că jocul la primire a reprezentat cheia succesului pentru Halep, cel puţin în cadrul turneului de la Roland Garros. Luând în calcul faptul că Muguruza nu stă prea bine nici la capitolul serviciu dar nici la capitolul retur, Simona Halep ar trebui să îşi câştige astăzi biletul pentru finală.

  • BCR opreşte temporar sistemul de carduri în noaptea de 27 spre 28 mai

    „Oprirea, programată pentru realizarea unei serii de operaţiuni ce urmăresc îmbunătăţirea performanţelor, va împiedica clienţii BCR să efectueze tranzacţii e-commerce, la ATM-uri, prin POS-uri sau aparate multifuncţionale”, se arată în comunicat.

    De asemenea, „cardurile BCR nu vor putea fi utilizate în reţeaua BCR şi în alte reţele de acceptare”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON anunţă investiţii de 104 milioane de euro în 2017 şi cere stimulente pentru continuarea în 2018

    „Vrem să aducem reţeaua la un nou nivel de modernizare, astfel încât să nu mai avem poene de curent, dar dacă decidem să investim există un sistem de stimulente. Fără stimulente, aceste investiţii, modernizarea nu se poate produce, asta e foarte clar. Iar dacă se reduc marjele de profit, nu vom mai avea bani pentru investiţii”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-o conferinţă de presă.

    „Dacă ne dorim îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi, prin asta, ridicarea standardelor de viaţă, atunci trebuie să alocăm investiţii semnificative, sprijinite prin stimulente, altfel pur şi simplu nu vor fi investiţii”, a mai spus oficialul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) Kardex Remstar a inaugurat filiala din România, în Timişoara

    La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanţii managementului Kardex Remstar: Gilbert Edelmann – Regional Director Finance&Administration – Central Europe, János Michelisz – Director Life Cycle Service – Hungary & Romania, Peter Wilfinger – Director New Business Austria & Romania.

    Deschiderea filialei din Timişoara reprezintă un pas pe care Kardex Remstar îl face pentru a fi mai aproape de clienţii săi din România. Kardex Systems Romania le va oferi acestora un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit, datorită serviciilor de vânzare, consultanţă şi service pe care le va asigura.

    Kardex Remstar intenţionează totodată să introducă pe piaţă noua familie de produse: Kardex Remstar LR 35 şi Kardex VLM BOX. Sistemul de depozitare LR 35 Kardex Remstar, din cadrul Vertical Buffer Module, răspunde unor tendinţe actuale precum game mai largi de produse, loturi de dimensiuni mai mici şi service de 24 de ore. Inovaţia acestui produs este soluţia de comisionare a pieselor mici din recipiente, cutii de carton şi tăvi, în cadrul unor depozite mici şi mijlocii.

    Kardex VLM BOX este rezultatul unui continuu proces pe care Kardex Remstar îl parcurge pentru a dezvolta produse noi, care să se răspundă necesităţilor clienţilor. Kardex VLM BOX este un sistem de recipiente, care pot fi modificate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor de stocuri.

    „Deschiderea Kardex Remstar în România este foarte importantă atât pentru noi, cât şi pentru multitudinea de clienţi pe care îi avem deja în această ţară. Produsele noastre diferă de la un client la altul, sunt personalizate în funcţie de necesităţile fiecărui client; motiv pentru care este important să fim alături de ei, să le oferim consultanţă şi service într-un timp foarte scurt. Prin sediul din România, le vom oferi un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit.

    De ce am ales Timişoara? Din mai multe motive. În primul rând, pentru că ne-am dorit un oraş care să aibă un nivel înalt al dezvoltării industriale, un nivel înalt al infrastructurii şi deschidere spre Viena şi Budapesta. Bineînţeles, ne-a impresionat şi faptul că Timişoara va fi capitală culturală în 2021.

    Un alt aspect care ne-a determinat să deschidem sediul aici este faptul că ne permite să fim aproape de clienţii care au deja sedii în acest oraş – nume bine-cunoscute în industria automotive la nivel local şi global – şi că putem ajunge cu uşurinţă la clienţii din celelalte mari oraşe ale României, precum Cluj, Sibiu sau Braşov.

    De asemenea, universităţile din Timişoara sunt renumite pentru că dau specialişti buni în domeniul IT, lucru care ne-a atras oferindu-ne oportunitatea de a găsi angajaţi bine pregătiţi.” – au declarat reprezentanţii companiei, în timpul conferinţei de presă.

    Despre Kardex Remstar

    Kardex Remstar dezvoltă, produce şi menţine sisteme dinamice de stocare şi de recuperare. Compania este un important furnizor de sisteme de stocare, software de comisionare comenzi şi servicii life cycle. Clienţi din toate industriile folosesc soluţii de la Kardex Remstar pentru a-şi organiza procesele intralogistice într-un mod mai simplu şi mai transparent, precum şi pentru a economisi spaţiu şi costuri de procesare. Clienţii Kardex Remstar provin dintr-o gamă largă de industrii, cum ar fi industria auto, electronică, produse chimice/farmaceutice, vânzare cu amănuntul, inginerie mecanică sau de îngrijire a sănătăţii.

    Fondată în 1873, în Statele Unite, compania şi-a extins treptat activitatea în Europa şi Asia şi a instalat cu succes peste 140.000 de sisteme de stocare dinamice pe tot globul. Cu o reţea de vânzări şi o reţea de dealeri extinse, grupul Kardex este activ în peste 30 de ţări şi are aproximativ 1.600 de angajaţi în întreaga lume.

    Mai multe informaţii găsiţi pe www.kardex-remstar.com

     

  • Banca Mondială: Ţările din Europa şi Asia trebuie să profite de criptomonede şi de noile tehnologii

    „Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.

    Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.

    „Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Igor Dodon: Vladimir Putin este cel mai influent lider străin din Republica Moldova

    Declaraţiile lui Dodon au fost făcute în contextul unei vizite efectuate de liderul de la Chişinău în Rusia, unde s-a întâlnit cu guvernatorul Sankt-Petersburgului, Gheorghi Poltavcenko.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poate deveni Bucureştiul o capitală europeană cu adevărat

    În ultimele două decenii, consultanţii de la Mercer au analizat condiţiile de viaţă din circa 450 de oraşe din toată lumea pentru ca la final să rezulte o listă cu 213 de oraşe ordonate în funcţie de calitatea vieţeii. Mercer, companie specializată în resurse umane, face acest exerciţiu pentru a vedea care sunt cele mai bune oraşe pentru un expat, dar rezultatul cercetării este util foarte multe categorii de public, inclusiv pentru locuitorii din oraşele respective.

    ”În Europa, cele mai mari salturi în ceea ce priveşte calitatea vieţii în ultimii 20 de ani au fost vizibile în oraşele din estul Europei“, spune Martine Ferland, senior partner şi preşedinte peste regiunea EuroPac (Europa şi Pacific). ”Factorii care au dus la aceste salturi au fost îmbunătăţirea serviciilor publice, transportul şi siguranţa personală, concomitent cu un acces mai bun la facilităţi de recreere. Ca urmare a unor standarde de viaţă îmbunătăţite, s-a dezvoltat şi o piaţă competitivă a forţei de muncă, multe dintre oraşele din această zonă reuşind să atragă multinaţionale“, continuă reprezentanta Mercer.
    Nu este cazul Bucureştiului, cel puţin nu în materie de calitate a vieţii.

    În ultimii cinci ani, de exemplu, numărul zilnic mediu de călători cu metroul din Bucureşti a crescut cu circa 8,4%. Staţia campioană în ceea ce priveşte traficul este Aurel Vlaicu, zonă în care sunt concentrate foarte multe sedii de firme. Aici, traficul mediu zilnic de călători a crescut cu 50%, potrivit datelor furnizate de Metrorex. Lipsa unor soluţii coerente pentru gestionarea acestui trafic suplimentar este vizibilă în dimineaţa şi seara fiecărei zile lucrătoare, când vagoanele metrourilor sunt pline până la refuz.

    Transportul de suprafaţă încă se face în unele cazuri cu vehicule vechi de 40 de ani, aerul condiţionat fiind o chestiune de noroc în autobuzele Capitalei. |n fiecare zi bucureştenii stau blocaţi în trafic. În lipsa investiţiilor în infrastructura necesară, fluidizarea traficului din Bucureşti se face prin închiderea şcolilor în zilele cu ninsoare. 

    ”Bucureştiul este oraşul unde stai la curte în centru şi la bloc în Voluntari“, spune Liviu Zăgan, arhitect şi senior managing partner al Cumulus, birou de arhitectură înfiinţat anul trecut după fuziunea PZP, SYAA şi Arxtudio. Declaraţia lui Zăgan ilustrează perfect situaţia din Bucureşti, paradoxurile din organizarea celui mai mare oraş din România.

    ”Legile şi investiţiile publice nu ne ajută să avem un oraş mai bun, iar dacă într-adevăr modificările legislative care prevăd eliminarea pedepselor în cazul intervenţiilor asupra clădirilor-monument vor avea loc, de acum încolo misiunea de a proteja acest patrimoniu va deveni şi mai dificilă“, atrage atenţia Eliza Yokina, arhitect, senior partner în cadrul Cumulus.
    Dincolo de sincopele în logica organizării Bucureştiului, lipsa spaţiului este cronică.

    ”Nu avem străzi, nu avem trotuare, nu avem spaţii pietonale. Până la urmă, acestea sunt spaţiile care aduc calitatea vieţii, acestea sunt zonele care te fac să te bucuri de un oraş, îi dau identitatea culturală. Noi suntem obligaţi să ieşim cu bicicletele în pădure pentru că la birou nu avem cum să ajungem cu ele. Aceasta este problema. |n Bucureşti nu există strategii de regenerare urbană“, spune arhitecta.

    În acest context, dezvoltarea Bucureştiului este mai degrabă insulară. La crearea unei astfel de insule de normalitate au contribuit şi arhitecţii de la Cumulus, ei fiind echipa care a redat capitalei Palatul Universul, o axă în jurul căreia a apărut un alt fel de ”oraş„. 

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile către cei interesaţi de cancanurile vremurilor.

    După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în 2017 aceasta şi-a redeschis porţile. Chiriaşii Palatului Universul sunt aproape în exclusivitate afaceri din industria creativă, agenţii de publicitate, cafenele, companii de teatru, arhitectură şi alţii.
    ”Cred că la final s-au aliniat multe planete astfel încât să putem avea rezultatul pe care-l vedem azi. Clădirea a stat aşa zeci de ani, dar a venit un moment când proprietarul acesteia a vrut să îndulcească un pic, dacă putem spune aşa, rentabilitatea investiţiei. Misiunea noastră a fost să realizăm proiectul de amenajare pentru corpurile A şi B şi să supervizăm execuţia acestora. Lucrările au început în 2014-2015, iar partea de proiectare şi construcţia au durat circa doi ani“, explică Zăgan.

    Deşi este o clădire cu o istorie de 100 de ani, structura ei este foarte actuală, atribut pe care puţine proiecte de azi îl au ”zidit“ între etaje. ”Este o clădire bine gândită, proiectată de Paul Smărăndescu (arhitect) şi de inginerul Emil Prager, profesionist care a putut la nivelul anilor 1920 să gândească structuri la parametri de rezistenţă moderni. Deşi are o istorie de aproape 100 de ani, clădirea de atunci se pretează pe scheletul unei structuri moderne. Clădirii i se mai spunea «Şantajul şi etajul». Poate este vorba doar despre o legendă urbană, dar se spune că realizarea acesteia a depins într-o oarecare măsură de politica editorială a ziarului. Mai scria de cineva, mai apărea un etaj“, explică zâmbind arhitectul.

    Lucrările au vizat două corpuri ale clădirii, reabilitatea corpului A, care are ieşire direct în strada Ion Brezoianu, şi corpul B, în care accesul se face printr-un gang din strada principală, în acest caz lucrările fiind mult mai elaborate.

    ”Totul a mers conform planului, dar au fost două provocări. După partea de proiectare, am făcut şi partea de project management, aceasta fiind o premieră pentru noi. A trebuit însă să ne implicăm şi în această zonă din cauza colecţiei interesante de constructori cu care am interacţionat. E sânge pe toţi pereţii ăştia pentru că noi am avut de respectat un buget foarte strict, aceasta fiind cea de-a doua provocare. Am făcut cât am putut noi de bine în limitele bugetului disponibil. Proiectul este o premieră pentru că este prima conversie a unei foste hale într-o clădire de birouri. Experienţa pe care am acumulat-o însă în proiecte similare ne-a fost de ajutor“, mai spune Liviu Zăgan.

    De altfel, conversia unor clădiri mai vechi şi redarea lor oraşului este o tendinţă care începe să prindă şi în Bucureşti şi care deja nu mai este o noutate la nivel european.

    ”La începutul lui 2017 lucrările au fost finalizate într-un moment în care la nivel european tendinţa recondiţionării unor spaţii abandonate devenea tot mai vizibilă. Vedem un apetit pentru clădiri vechi“, explică Mircea Mihai, arhitect în cadrul PZP Arhitectura, parte a Cumulus în prezent.

    Problema este că lucrul cu astfel de clădiri vine la pachet cu o dificultate, obţinerea autorizaţiilor. ”Aş spune că am avut provocări permanente pe partea de avizare. Pentru a începe lucrările într-o astfel de zonă, aşteptarea pentru autorizare durează un an, or avem cazuri în care investitorii vin şi ne cer ca totul să fie gata într-un an, altfel renunţă la proiect. Fiecare are calculele sale. Timpul influenţează foarte mult rentabilitatea unei investiţii“, explică Eliza Yokina.

    De aceeaşi părere este şi asociatul său de business. ”Lucrăm după o lege de autorizare a lucrărilor din 1991. Bine, poate nu am evoluat pe cât ne-am fi dorit, totuşi lucrurile s-au schimbat semnificativ faţă de acea perioadă. Nu există investitor care să aibă doar banii lui. De cele mai multe ori investiţiile se fac ca pariuri pe banii altora, iar tu trebuie să livrezi anumite lucruri într-un anumit termen pentru ca acele calcule sa iasă bine“, explică Liviu Zăgan.

    În ciuda dificultăţilor, finalizarea lucrărilor de reabilitare şi consilidare a Palatului Universul au redat oraşului o clădire esenţială, în jurul ei crescând un veritabil ”centru vechi“, populat însă de industrii creative.

    Practic, în inima Capitalei, lângă parcul Cişmigiu, a răsărit la viaţă o zonă plină acum de turişti străini şi de lume cochetă, astfel încât uneori nici nu mai ai impresia că eşti în Bucureşti. ”Dacă ne uităm la transformările care au marcat această zonă în ultimii zece ani, vom vedea evoluţii semnificative. |n 2007-2008 erau puţine lucruri în zonă, acum avem berăria Gambrinus, hotelul Cişmigiu este refăcut, clubul Control, Alt-Shift. Mai mult, clădirea a fost inclusă în ceea ce se numeşte Cartierul Creativ din cadrul Romanian Design Week. Nu ştiu dacă finalizarea acestei clădiri a dinamizat atmosfera generală din zonă, dar clar Palatul Universul a devenit centrul acestui cartier. Clădirea confirmă potenţialul acestei zone“, spune Liviu Zăgan.

    Dincolo de formarea acestui ”Bucureşti paralel“, în cel mai bun sens al cuvântului, ceea ce s-a întâmplat în jurul Palatului Universul mai poartă un mesaj. ”Este vizibilă acum implicarea arhitectului. Este un început foarte bun pentru că arhitectura câştigă teren, proprietarii şi cei care investesc în aceste transformări încep să asculte de opinia arhitectului“, spune Eliza Yokina. Tot ea mai spune că ”aceasta este calitatea esenţială a arhitecturii, puterea de a crea lucruri pentru a creşte calitatea vieţii. Asta este definiţia arhitecturii“.

    Valorificarea opiniei pe care o au arhitecţii în modelarea unui oraş este esenţială, mai ales într-un oraş ca Bucureştiul. ”Bucureştiul este un oraş fără landmarkuri, dar este un oraş cu multe unghiuri. Sunt anumite zone care arată foarte bine, iar apoi mai mergi puţin şi îţi revii. Pe de altă parte, această alternanţă îl face să fie un oraş al posibilităţilor, al unghiurile de vedere mai ales, al opţiunilor“, crede Mircea Mihai.

    Astfel, insule de normalitate cum sunt cele care au crescut în jurul Palatului Universului s-ar putea replica în Bucureşti.
    Totul depinde din ce unghi este privit oraşul şi mai ales de cine.

     

  • SAP sponsorizează Team Liquid, una dintre cele mai de succes echipe de sporturi electronice

    Parteneriatul cu Team Liquid este prima colaborare pe care SAP o încheie cu o organizaţie profesionistă de sporturi electronice. SAP va colabora cu Team Liquid pentru dezvoltarea de software bazat pe datele generate în timpul jocurilor, ceea ce îi va ajuta pe specialiştii Team Liquid să analizeze randamentul echipelor şi al jucătorilor, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor şi recrutării de noi sportivi talentaţi. 
     
    “SAP a analizat îndelung piaţa şi ecosistemul Esports înainte de a alege să colaboreze cu Team Liquid, una dintre cele mai de succes echipe în domeniu. Sporturile electronice oferă o posibilitate inedită de deschidere către un public tânăr, pasionat de tehnologie şi talentat, practic, tot ce ne dorim de la viitorii specialişti SAP. “, a declarat Stefan Ries, Director HR, SAP.
     
    “Există o cerere puternică pentru software de date şi de analiză semnificativă în sporturile electronice. Pentru Team Liquid, performanţa competitivă este esenţială, iar tehnologia inteligentă şi datele generate de jucătorii noştri ne oferă cele mai bune instrumente posibile pentru analiză şi îmbunătăţire”, a declarat Victor Goossens, co-CEO, Team Liquid.
     
    Team Liquid are peste 70 de sportivi care concurează în 13 jocuri distincte, inclusiv în cele mai populare discipline: DOTA 2, League of Legends şi CS:GO. 
     

  • Opinie Marius Persinaru, Schneider Electric: Cum pot folosi companiile IIoT pentru a-şi îmbunătăţi performanţele

    Se vorbeşte mult despre IIoT şi transformarea digitală, dar unde sunt prea multe discuţii riscăm să pierdem din vedere esenţialul şi să rămânem doar la nivelul unui termen de care toată lumea a auzit, dar puţini ştiu cum îl pot folosi pentru a-şi dezvolta afacerea. Prin urmare, cred că discuţia ar trebui să fie ceva mai aplicată şi să plece de la obiectivele pe care le are o companie. Dacă ştii exact unde vrei să ajungi, e mai uşor să descoperi de unde trebuie să începi. De exemplu, poate vrei să creşti calitatea unui produs sau să reduci costurile de producţie – indiferent ce ar fi, e important să ţii cont de câteva lucruri pentru a beneficia la maximum de IIoT.

    De ce ai vrea să mergi pe această opţiune? În primul rând, pentru că soluţiile din cloud permit o flexibilitate foarte mare. |n funcţie de nevoile identificate şi de buget, o companie poate alege câte soluţii doreşte, plătind un simplu abonament. Flexibilitatea aceasta este atât de mare încât poate ţine cont chiar de orele de vârf ale unei afaceri, dacă ele există – iar atunci când e vârf de sarcină, să vină cu un instrument de monitorizare suplimentar. IIoT permite unei companii să aleagă exact ce are nevoie, atunci când are nevoie, în funcţie de specificul activităţii ei.

    Şi din punct de vedere tehnic flexibilitatea este maximă, pentru că un client poate alege dintre implementarea la sediu, în cloud sau o variantă hibridă, după cum i se potriveşte, indiferent de domeniul de activitate. Cloudul poate fi folosit, de exemplu, pentru colectarea şi analiza de date. Sistemele companiei (cum este SAP) pot accesa datele din cloud, iar raportarea se poate face de oriunde. Nimic nu este restrictiv, totul se aplică pe măsura obiectivelor, a specificului activităţii şi a bugetului disponibil.

    Pentru o eficienţă mai mare a costurilor, există varianta de a ”upgrada“ echipamentele vechi cu noi funcţii, în locul schimbării acestora. Senzorii sunt o modalitate de a creşte valoarea unui echipament deţinut de mai mulţi ani, fără costuri adiţionale semnificative. Datele colectate sunt transmise şi analizate de un program, pe baza lor fiind, ulterior, luate decizii.

    O îmbunătăţire semnificativă pe care a adus-o IIoT este posibilitatea de a conecta sistemele distribuite, pentru a contura o viziune de ansamblu. Cu alte cuvinte, se creează o punte între partea de tehnologie a operaţiunilor şi cea de informaţii – între zona OT şi IT. De exemplu, noi am reuşit să dezvoltăm o soluţie IIoT pentru fermieri, care monitorizează şi controlează sistemul de irigaţii direct de pe un dispozitiv mobil. Poate sună puţin SF, dar acesta este viitorul şi la noi – iar în alte ţări se întâmplă chiar de pe acum.

    O altă modalitate de a obţine rezultate semnificative fără costuri foarte mari este intervenţia în zonele cu procese automatizate parţial. Acolo unde există încă operaţiuni manuale sau semiautomate, noile dispozitive IIoT pot să preia datele direct de la acestea şi să le trimită în cloud, fără să mai fie nevoie de etape intermediare. Astfel, pot fi folosite aplicaţii care să monitorizeze performanţa echipamentelor şi să facă previziuni analitice, în zone unde nu era posibil anterior.

    Recomandările noastre pentru cei care vor să folosească avantajele pe care le oferă IIoT, dar nu ştiu cu ce să înceapă, sunt să facă paşi mici, la început  cum ar fi un proiect pilot, a cărui profitabilitate să o evalueze înainte de a merge mai departe. Primele proiecte ar putea fi cele de eficienţă energetică, iar apoi să se adauge monitorizarea activelor şi diverse proiecte de management, înainte de a ajunge la integrarea întregii reţele. Atunci când faci schimbări gradual, riscurile sunt mai mici şi mai uşor de gestionat, la fel ca şi costurile, iar încrederea creşte pe măsură ce observi primele rezultate palpabile.