BusinessMagazin

Tag: iesire

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • O lecţie de zeci de milioane de euro

    Dl Liviu Dragnea ar trebui să înţeleagă, în urma acestui referendum, că nu te poţi aştepta ca oamenii să lupte împotriva unui duşman imaginar. Un demers similar din 2012 a avut ceva mai mult succes, atunci când inamicul era Traian Băsescu; dar Băsescu era un inamic pe care oamenii îl vedeau în fiecare zi, care apărea zilnic la buletinele de ştiri şi care alimenta, în permanenţă, sentimentul de antipatie pe care unii îl nutreau.
    În cazul referendumului de pe 6-7 octom­brie, Dragnea a cerut oamenilor – fie că vorbim de cei din mediul urban sau de cei din mediul rural – să se manifeste împotriva unui duşman pe care nimeni nu îl vedea. Iar comunitatea LGBT şi susţinătorii săi au exploatat acest lucru, reducând la minimum prezenţa mediatică.
    Ieşirea lui Codrin Ştefănescu la scurt timp după anunţarea prezenţei la vot a frizat ridicolul, mai ales când fostul secretar general al PSD – trimis probabil „la sacrificiu” în faţa jurnaliştilor – a vorbit de „numărul gigant” de 4 milioane de români care au ieşit la vot. Sigur, 4 milioane e un număr semnificativ; 20% e însă un procentaj lipsit de relevanţă în contextul dat. Retorica sa a fost lipsită de orice fel de logică, plecând de la afirmaţia că referendumul nu a fost asumat politic de către niciun partid şi continuând cu cea că prezenţa scăzută poate fi explicată prin boicotul asumat de mai multe personalităţi pe reţelele de socializare. Dl Ştefănescu ar trebui totuşi să înţeleagă că atunci când prezenţa la vot e de doar 20%, absenteismul reflectă indiferenţa majorităţii. Iar indiferenţa şi boicotul sunt două lucruri diametral opuse.
    Pe de altă parte, nici intervenţiile televizate ale lui Ludovic Orban nu au fost prea inspirate. Preşedintele PNL a încercat să arunce întreaga vină asupra lui Liviu Dragnea – aşa cum au făcut-o majoritatea liderilor politici şi cei ai Coaliţiei pentru Familie (CpF) – uitând parcă faptul că şi formaţiunea pe care o conduce a susţinut acest referendum.
    Nu cred că românii au fost împotriva ideii de familie tradiţională, chiar în forma în care a fost ea prezentată de liderii PSD, PNL sau de cei ai Bisericii; cred însă că românii au avut probleme mai importante decât să îşi exprime părerea vizavi de o problemă aproape inexistentă.
    Şi dacă lecţia pentru Liviu Dragnea e cea descrisă mai sus, cea pe care restul politicienilor ar trebui să o înveţe e faptul că românii nu mai reprezintă o masă de manevră pe care o pot folosi în interesul propriu.
    Există, dacă vreţi, o oarecare asemănare între referendumul pentru familie şi ceea ce David Cameron a făcut prin referendumul pentru Brexit. Consecinţele nu pot fi comparate, desigur, însă gestul fostului premier britanic a venit tot pe fondul unei siguranţe exagerate în capacitatea propriului său electorat. Cameron a declanşat, la acea vreme, un referendum pe care nu era obligat să îl organizeze, fiind convins că britanicii vor vota în favoarea rămânerii în UE, confirmându-i astfel poziţia dominantă în fruntea guvernului britanic. S-a înşelat însă, declanşând probabil cea mai mare criză politică din istoria recentă a Regatului Unit. La noi lucrurile nu stau nici pe departe atât de grav, pentru că principalele consecinţe vor fi resimţite chiar de Liviu Dragnea.
    Vor fi însă resimţite şi de copilul care stă într-o bancă veche, din lemn, şi dârdâie de frig pentru că banii cu care s-ar fi putut reabilita şcoala sa au fost alocaţi unui referendum pentru nimic.

  • Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE: Britanicii vor plăti enorm de scump ieşirea din UE, dar un Roexit ar fi un dezastru pentru România

     UE se va transforma pe principiul integrării diferenţiate, iar unul dintre criteriile acestei integrări este cel al competitivităţii. Dacă România nu ţine pasul cu integrarea, costul finanţării statului va deveni cumplit de amar. Românii sunt proeuropeni, dar politicienii României nu au vrut convergenţă cu UE, ci doar banii UE.
     
    „La Începutul anilor 30 ani ai seco­lului trecut, românii au pus gaz peste focul din Europa, în aşa fel încât, câţiva ani mai târziu, şi-au dat foc şi la propria lor casă. În loc să construim edificiul numit România, noi am dat foc cetăţii şi, în anii 40 ai secolului trecut, Ro­mânia a fost destruc­turată cu largul nostru concurs”, amin­teşte Vasile Puşcaş, fost nego­ciator-şef al României cu UE, fost ministru al integrării europene, azi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, cea mai mare universitate din România şi între cele mai prestigioase din ţară, cu peste 40.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi.
     

  • Viaţa din Bosnia şi Herţegovina în fotografii – VIDEO

    A fost atât de impresionat de oameni şi obiceiurile lor, încât a decis să realizeze o serie de fotografii în care să surprindă viaţa de zi cu zi a localnicilor.
    Bosnia şi Herţegovina se învecinează cu Croaţia la vest, cu Serbia la est şi Muntenegru la sud. Are ieşire la mare sub forma unei mici fâşii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul oraşului Neum.
    Interiorul ţării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea şi cel mai mare oraş.

  • O companie aeriană şi-a anunţat IEŞIREA-FULGER din România! Ce se va întâmpla cu pasagerii care şi-au luat deja bilete

    Compania aeriană cu origini italiene Ernest Airlines, care s-a lansat pe plan local în iunie 2018, a decis ca, începând cu 8 octombrie 2018 până în aprilie 2019 să îşi oprească temporar operaţiunile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Din comunicatul de presă reiese că această decizie se datorează unui plan de îmbunătăţire pentru piaţa din România, dar şi pentru alte pieţe din Europa, care include extinderea flotei cu 4 noi aeronave – toate A320, până în aprilie 2019. Rutele existente se vor păstra, dar se vor adăuga şi altele noi.

    Compania şi-a lansat operaţiunile pe plan local în iunie anul acesta odată cu anunţarea zborurilor directe Bucureşti – Verona, Bucureşti – Genova şi Iaşi – Verona, Iaşi – Cuneo.

    “Suntem mulţumiţi de lansarea rutelor Italia – România din această vară şi ne dorim să venim mai bine în întâmpinarea nevoilor pasagerilor noştri. Aşa că, începând cu primăvara 2019, pasagerii noştri vor beneficia de îmbunătăţire la nivelul serviciilor şi noi rute. Noile conexiuni cu oraşe din Italia vor fi anunţate înainte deschiderii vânzărilor de bilete din vara anului 2019. Cele 4 rute existente cu 10 zboruri săptămânale se vor relua din primăvară” a declarat Davide Strinna, country manager România şi Ucraina.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, pasagerii care au achiziţionat biletele vor primi rambusare totală; toţi pasagerii vor fi informaţi prin intermediul email-ului şi vor fi contactaţi de către agenţii Ernest Airlines din call center.

     

     

     

  • Începe prăbuşirea în sistemul bancar: LOVITURĂ majoră pentru cea mai puternică bancă

    Pierderea încrederii în creditorul german, după un lung şir de scandaluri, concedieri şi mutări în conducere, a cauzat un declin puternic al capitalizării de piaţă a companiei. Deutsche Bank este pe pierdere de trei ani încoace şi mai mulţi analişti pun sub semnul întrebării strategia directorului executiv, Christian Sewing.

    Acţiunile Deutsche Bank au atins apogeul în 2009, iar de atunci au pierdut 90% din valoare. Numai anul acesta au scăzut cu 37 de procente, însă la ora 11 în această dimineaţă erau pe creştere cu 0,7% la bursa din Frankfurt.

    Includerea în acest tip de index a devenit foarte importantă pentru companii, într-o lume dominată de fonduri de investiţii pasive. Doar indicele Euro Stoxx 50 este în vizorul unor fonduri de investiţii care gestionează active în valoare de mai mult de 40 mld. euro. Excluderea băncii din index ar însemna că investitorii vor începe să vândă, pe măsură ce se vor orienta către noile companii incluse.

    Scăderea acţiunilor sub nivelul minim pentru a fi inclus în acest index a fost în medie de 5,6% în luna dinainte de anunţ şi încă trei procente între anunţ şi retrogradarea propriu-zisă.  Marea problemă a băncilor care au decăzut din acest index a fost reputaţia.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea” – VIDEO

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea”

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din Parchetul General: Nu am văzut ce se întâmplă la protest pentru că nu eram acolo

    „Aş vrea să fac câteva lămuriri. Eu vreau să vă asigur că am respectat legea cu stricteţe, contrar a ceea ce s-a încercat sau vehiculat în spaţiul public, nu înţeleg de ce au vrut să denigreze instituţia prefectului, noi nu facem politică, noi respectăm legea prefectului. Să aveţi încredere că noi respectăm legea. Nu pot detalia sau explica modul în care alte instituţii au acţionat. Eu vorbesc doar despre mine. Am respectat legea şi acel ordin de intervenţie a respectat legea. V-am răspuns că a fost legea respectată”, a declarat prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din sediul Parchetului General.
     
    Aceasta a mai spus că nu a văzut evenimentele din Piaţa Victoriei, pentru că nu a fost prezentă la manifestare.
     
    „Nu m-am întâlnit (cu ministrul de Interne. n.r.). Nu pot să comentez, v-am spus doar că legea a fost respectată. (…) Nu am dat ordin să fie rănit cineva. (…) S-a respectat legea. Nu am văzut cu ochii mei (violenţele de la prostest, n.r.), pentru că nu eram în Piaţă”, a spus Speranţa Cliseru, refuzând să dea mai multe detalii privind această chestiune.
     
    Pe de altă parte, Laurenţiu Cazan, cel care a comandat intervenţia jandarmilor la protest, a spus în urmă cu o săptămână că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, s-a aflat în Piaţa Victoriei, care a observat desfăşurarea mitingului, iar ordinul de evacuare a zonei a fost semnat în jurul orei 20:00, atunci când situaţia a „degenerat”.
     

  • Moscovici: Votul în favoarea Brexit poate fi “teoretic” anulat, dar probabil va fi aplicat

    Întrebat, într-o emisiune a postului de radio France Inter, dacă votul în favoarea Brexit poate fi anulat, Pierre Moscovici a răspuns: “Teoretic depinde de britanicii care au luat decizia ieşirii din UE să stabilească în final dacă vor face acest lucru sau nu şi în ce mod. Cu toate acestea, probabilitatea producerii Brexit este foarte puternică, întrucât a fost un vot al oamenilor, un referendum”.

    Întrebat dacă va exista un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind termenii Brexit, Pierre Moscovici a precizat: “Nu neapărat”.