BusinessMagazin

Tag: iarna

  • Cu cea mai dificilă iarnă la orizont, România are doar 40% din depozitele de înmagazinare pline. Polonia este aproape de 100%. „Ajungem şi noi la un grad de 80% în noiembrie“

    ♦ România, al doilea cel mai mare producător de gaze din UE, are o capacitate de înmagazinare subterană de circa 3 miliarde de metri cubi, de două ori mai mică decât Ungaria, stat lipsit de resurse ♦ Cu una dintre cele mai dificile ierni la orizont, umplerea din timp a depozitelor subterane reprezintă o plasă de siguranţă în contextul războiului din Ucraina.

    „Vom înmagazina mai multe gaze anul acesta. Suntem prudenţi“, dă asigurări Volker Raffel, CEO al E.ON România, un business axat pe furnizarea şi distribuţia de energie şi gaze naturale de circa 1,4 miliarde de euro. „Problema reală legată de preţul gazului a fost faptul că Rusia nu livra. Toată problema legată de preţ a fost creată de Rusia. România are însă o poziţie foarte bună în acest context pentru că sunt şanse pentru creşterea producţiei interne de gaze, dar pentru regiune va urma o iarnă grea“, a mai precizat acesta.

    „Volatilitatea preţurilor va rămâne o constantă. Astfel, rolul înmagazinării de gaz natural va fi din ce în ce mai important, pentru că ne va permite să avem o altă abordare în ceea ce priveşte volumele şi preţurile de pe piaţa de energie. Pe termen scurt, aceasta este principala preocupare pentru iarna 2022-2023: aceea de a asigura aprovizionarea cu cantităţile necesare de gaz natural pentru clienţii noştri“, a subliniat şi Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România, cea mai mare companie locală de distribuţie a gazului natural.

    De altfel, la nivelul UE, s-a stabilit ca până la 1 octombrie, gradul mediu de umplere a depozitelor de înmagazinare să fie de 80%. În acest moment, tot la nivelul UE, gradul de umplere este de aproape 58%, arată datele publicate de Gas Infrastructure Europe.

    România este sub această medie, având acum un grad de umplere de circa 42%, dar autorităţile dau asigurări că nu vor fi probleme de alimentare în iarna aceasta. Astfel, planul României este ca până la 1 august gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare să fie de 46%, la 1 septembrie acesta să ajungă la 57%, în octombrie să fie de 66%, deci sub ţinta stabilită la nivelul UE, pentru ca abia în noiembrie să ajungă şi România la un grad de umplere de 80%.

    Faţă de România sunt însă multe state cu o abordare ceva mai prudentă. Polonia, de exemplu, a ajuns deja la un grad de umplere de 97%, Spania este la 72%,  în timp ce Portugalia este deja cu depozitele pline. Această goană după umplerea depozitelor subterane de înmagazinare vine în contextul în care se preconizează o  iarnă extrem de dificilă din cauza războiului din Ucraina, anul trecut gradul istoric de mic de umplere a capacităţilor de stocare fiind unul dintre factorii care au contribuit la preţurile de neimaginat la gazele naturale.

    Ca dimensiune, România are o capacitate de înmagazinare subterană a gazelor de 3 miliarde de metri cubi şi deşi au existat mai multe planuri pentru mărirea acesteia, investiţiile nu s-au concretizat. Ungaria, spre exemplu, o ţară lipsită de resurse, are o capacitate dublă de înmagazinare, în timp ce Austria, devenită hub de tranzacţionare a gazului la nivel european, lipsită de asemenea de resurse, are o capacitate de stocare de 9 mld. metri cubi.

    Anul trecut, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volume de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de România. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus peste scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020 când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor ZF.

    Ca dimensiune, România are o capacitate de înmagazinare subterană a gazelor de 3 miliarde de metri cubi şi deşi au existat mai multe planuri pentru mărirea acesteia, investiţiile nu s-au concretizat. Ungaria, spre exemplu, o ţară lipsită de resurse, are o capacitate dublă de înmagazinare, în timp ce Austria, devenită hub de tranzacţionare a gazului la nivel european, lipsită de asemenea de resurse, are o capacitate de stocare de 9 mld. metri cubi.

  • Avertisment de la cel mai inalt nivel: Europa ar putea rămâne fără gaze în sezonul rece. Liderii UE se pregătesc pentru o iarnă grea pe măsură ce Rusia limitează exporturile energetice

    Liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru o reducere suplimentară a livrărilor de gaze din Rusia, căutând modalităţi de a amortiza efectele crizei şi ale creşterii preţurilor la energie, scrie Bloomberg.

    Impactul invaziei Ucrainei şi utilizarea energiei ca armă de război de către Rusia au fost subiectele principale în cadrul întâlnirii liderilor UE de vineri, după ce reducerile transporturilor de gaze ruseşti au afectat 12 state membre şi au împins Germania într-o stare de alertă energetică.

    „Dacă Germania declară încă din perioada asta că în timpul iernii vor avea o lipsă de gaz, impactul va fi enorm pentru atât pentru ei, cât şi pentru toate celelalte ţări europene”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo reporterilor la Bruxelles în a doua zi a summit-ului.

    Cu o zi mai devreme, când liderii au început să sosească la Bruxelles, cea mai mare economie a blocului a avertizat că măsurile Rusiei de a reduce livrările de gaze către UE riscă să provoace un colaps pe pieţele energetice, făcând o paralelă cu rolul Lehman Brothers în declanşarea crizei financiare de acum câţiva ani. Problemele de aprovizionare au împins deja preţurile la gaze şi energie la niveluri record.

    „Noţiunea de energie ieftină a dispărut. De asemenea, noţiunea de energie rusească a dispărut şi ea. În prezent, ne aflăm cu toţii în proces de a asigura sursele alternative de energie pentru spaţiul european”, a spus prim-ministrul leton Krisjanis Karins. „Acesta este rezultatul războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina – ne provoacă dificultăţi tuturor, dar în cele din urmă vom ieşi cu toţii mult mai rezistenţi”.

    Situaţia aprovizionării creşte costul energiei electrice în întreaga Europă, alimentează inflaţia şi creşte povara economică asupra întreprinderilor şi gospodăriilor care încă încearcă să se recupereaze după pandemie. Nervozitatea de pe pieţele energetice este exacerbată de incertitudinile legate de următoarea mişcare a Kremlinului. Prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, a declarat că decizia de a închide sau nu robinetul de gaz este în exclusivitate în mâinile preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Mişcarea Rusiei de a întări controlul aprovizionării vine în vremea în care Europa încearcă să umple rezervele de gaz înainte de următorul sezon de încălzire, care începe de obicei în jurul lunii octombrie. Rezervele de gaze ale blocului a fost pline cu 55% pe 22 iunie, comparativ cu norma sezonieră de cinci ani de 57% pentru această perioadă a anului. Scopul este de a ajunge la 80% până la 1 noiembrie pentru a evita problemele pe timpul iernii.

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat reporterilor de la Bruxelles că statele membre sunt „bine pregătite” pentru provocare, fiind totuşi necesară o accelerare a efortului de diversificare a infrastructurii energetice pentru a face faţă viitorului apropiat.

  • Cel mai puternic avertisment la ora actuală: Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie avertizează Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă

    Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că Europa trebuie să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, a raportat Financial Times.

    Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

    „Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

    AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

    Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

    Creşterea exploatării cărbunelui va fi „temporară” şi va contribui la menţinerea rezervelor de gaz pentru încălzire în timpul iernii, a spus Birol. Orice emisii suplimentare de CO₂ provenite din arderea cărbunelui vor fi compensate de o accelerare a planurilor Europei de a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi de a creşte producţia de energie din surse regenerabile.

    Europa şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la aproximativ 20% din totalul livrărilor în contextul crizei din Ucraina, de la nivelul anterior de aproximativ 40%, potrivit companiei de consultanţă ICIS. Cu toate acetea, blocul a început să folosească alte opţiuni pentru diversificarea aprovizionărilor, cum ar fi mărfurile maritime de GNL.

  • Europenii ar putea avea nevoie de o geacă în plus la iarnă. Criza energetică abia a început, iar era glaciară în Europa atârnă de nervii lui Putin

    Europa ar putea rămâne fără rezerve de gaz în mijlocul iernii dacă Rusia se decide să nu mai livreze energie prin una dintre cele mai importante conducte care leagă cele două puteri, Nord Stream 1, scrie Bloomberg.

    În cel mai neegru scenariu, în care transportul de gază către Germania este oprit complet, Europa nu va fi capabilă să-şi atingă ţintele privind crearea rezervelor de gaz. În ianuarie, continentul ar epuiza complet această sursă de energie.

    „Chiar şi dacă lansăm nişte măsuri în privinţa acestei probleme, raţionalizarea gazului va fi inevitabilă”, a declarat Massimo Di Odoardo, vice-preşedinte în cadrul companiei energetice WoodMac.

    Într-o mişcare care a trimis panică pe marile pieţe, gigantul rus Gazprom a redus livările către Italia, Germania, Fraţa şi Austria în ultimele două zile. Compania a motivat această acţiune invocând probleme tehnice care trebuie remediate.

    Germania a contestat imediat răspunsul Gazprom, susţinând că decizia este „motivată politic” şi are scopul de a perturba pieţele.

    În cazul în care problema fluxurilor reduse de gaz rusesc persistă, Europa nu va reuşi să-şi atingă ţintele privind stocarea gazelor necesare pentru a se pregăti de iarnă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Europenii ar putea avea nevoie de o geacă în plus la iarnă. Criza energetică abia a început, iar era glaciară în Europa atârnă de nervii lui Putin

    Europa ar putea rămâne fără rezerve de gaz în mijlocul iernii dacă Rusia se decide să nu mai livreze energie prin una dintre cele mai importante conducte care leagă cele două puteri, Nord Stream 1, scrie Bloomberg.

    În cel mai neegru scenariu, în care transportul de gază către Germania este oprit complet, Europa nu va fi capabilă să-şi atingă ţintele privind crearea rezervelor de gaz. În ianuarie, continentul ar epuiza complet această sursă de energie.

    „Chiar şi dacă lansăm nişte măsuri în privinţa acestei probleme, raţionalizarea gazului va fi inevitabilă”, a declarat Massimo Di Odoardo, vice-preşedinte în cadrul companiei energetice WoodMac.

    Într-o mişcare care a trimis panică pe marile pieţe, gigantul rus Gazprom a redus livările către Italia, Germania, Fraţa şi Austria în ultimele două zile. Compania a motivat această acţiune invocând probleme tehnice care trebuie remediate.

    Germania a contestat imediat răspunsul Gazprom, susţinând că decizia este „motivată politic” şi are scopul de a perturba pieţele.

    În cazul în care problema fluxurilor reduse de gaz rusesc persistă, Europa nu va reuşi să-şi atingă ţintele privind stocarea gazelor necesare pentru a se pregăti de iarnă.

    O oprire completă a NordStream 1 s-ar traduce într-o Europă al cărei nivel de stocare al gazului ar putea ajunge doar la 59%, cu mult sub obiectivul de 80% care este urmărit până la 1 noiembrie. În cazul în care conducta va funcţiona la doar 40% din capacitate, atunci nivelul de stocare ar putea fi de 67%, iar epuizarea ar putea avea loc abia la finalul iernii, potrivit specialiştilor.

    De la începutul războiului, importurile Europei de GNL (gaz natural lichefiat –n.r) au atins niveluri record, ca măsură de compensare a livrărilor scăzute de gaz venit din Rusia.

    În cel mai fericit scenariu, dacă fluxurile de gaz se normalizează, Europa va reuşi să atingă fără probleme ţinta penru noiembrie şi va reuşi să evite o iarnă cu multe probleme pentru toţi cetăţenii săi.

  • Ninsori pe mai multe drumuri naţionale. Se circulă în condiţii de iarnă

    Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, din cauza ninsorii abundente şi a viscolului, traficul rutier este oprit pe DN 67C, între localităţile Novaci şi Rânca, pe tronsonul kilometric 16-34+800 de metri. Se acţionează pentru deszăpezire.

    Se circulă în condiţii de iarnă, fiind semnalate ninsori abundente, în judeţele Braşov (DN 1 Predeal), Covasna (DN 11 Breţcu-Oituz), Prahova (DN 1 Azuga şi Buşteni) şi Vrancea (DN 2D Tulnici – limită cu jud. Covasna). Se acţionează pentru deszăpezire.

    De asemenea, se circulă în condiţii de iarnă, fără restricţii de trafic şi cu ninsoare slabă, în judeţele Bihor (DN 75 Vârtop-Nucet), Bistriţa-Năsăud (DN 17 Pasul Tihuţa), Prahova (toate arterele rutiere, cu excepţia DN 1).

    Pe autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti, A1 Sibiu-Deva, A2 Bucureşti – Constanţa şi A3 Bucureşti-Ploieşti se circulă în condiţiile unui carosabil umed, fără precipitaţii, cu vizibilitate bună, valori de trafic normale.

    Din cauza vântului puternic, au fost suspendate manevrele în Bara Sulina.

  • Probleme pe toate fronturile energiei: România şi Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze istoric de goale. Deficitul de producţie de energie din sud-est începe să se simtă la nivelul întregului bloc

    România intră în plină iarnă cu un nivel de umplere a depozitelor de înmagazinare a gazului natural de numai 75%, la nivel european cantităţile stocate fiind istoric de mici.

    “Rezervele de gaze din depozitele subterane de înmagazinare sunt cu 24,5% mai mici faţă de nivelul de anul trecut. Deja o treime din gazul injectat în depozitele subterane în timpul verii a fost extras”, anunţă Gazprom, cea mai importantă sursă externă de alimentare cu gaze a Europei.

    Potrivit ENTSOG (Reţeua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Gazului) în cazul României depozitele de gaze sunt umplute în proporţie de 75%.

    “La 1 octombrie 2021, nivelul de înmagazinare de 75% la nivelul UE este unul dintre cele mai scăzute din statisticile ENTSOG pentru perioada iernii, lucrurile fiind diferite în funcţie de ţară ca urmare a două motive. În iarna 2020/2021 a fost înregistrat un nivel record al utilizării capacităţilor de înmagazinare, ceea ce a rezultat într-un nivel istoric de mic la începutul sezonului de injecţie. În timpul verii, cantităţile injectate au fost în scădere din cauza preţurilor record”, arată un raport al ENTSOG.

    Preţul gazului rusesc a explodat însă la îneceputul sezonului rece, arată datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Gazul intrat în România în octombrie a avut uluitorul preţ de 612 dolari pe mia de metri cubi, cu aproape 90% mai mare faţă de cel din septembrie şi de 3,4 ori mai scump faţă de cel din perioada similară a anului trecut.

    „Pornind de la rezultatele din a doua jumătate a lunii noiembrie, consumatori precum Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina s-au alăturat ţărilor (Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia) în care importurile de gaze au depăşit nivelul pentru întreg anul 2020“, se arată într-un comunicat al gigantului rus Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaze al Europei.

    Şi pe zona de energie electrică situaţia de la începutul acesti ierni este tensionată.

    “Deviaţiile de frecvenţă sunt rezultatul unei discrepanţe între cererea şi producţia de energie şi sunt inevitabile într-un sistem de operare interconectat aşa cum este cel European. Situaţia actuală extraordinară, care este vizibilă încă de pe 11 decembrie, este cauzată de dezechilibrele din anumite blocuri, mai ales în regiunea est-europeană a Europei. Una dintre principalele cauze care generează acest fenomen este producţia locală insuficientă pentru a acoperi cererea”, se arată într-un advertisement al ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sistem din Energie) publicat pe 24 decembrie. Cu toate acestea, ENTSO-E precizează că deocamdată aceste dezechilibre pot fi gestionate la nivel european.

    Anul 2021 a arătat cât de vulnerabilă a devenit România după 30 de ani de lipsă de investiţii în sectorul energetic. Când nu bate vântul, importul devine prin­ci­pala sursă pentru acoperirea consumului şi una dintre cauzele exploziei preţului la energie. Statisticile arată că la nivel european 2021 a fost unul dintre cei mai slabi ani din istorie ca intensitate a vântului. Datele centralizate de ZF arată factorii care au făcut posibilă această situaţie într-o ţară cu un mix energetic de invidiat. Dacă în anul 2010 unităţile termo aveau circa 9.600 MW, iar cele regenerabile numai 16 MW, acum centralele termo mai cumulează o capacitate de circa 5.600 MW, în timp ce eolienele şi solarele au ajuns la 4.400 MW. Practic, ce a pierdut România pe zona de producţie de energie stabilă ca şi capacitate, a câştigat pe zona de energie verde volatilă. Astfel, România a devenit la propriu dependentă de cum bate vântul pentru a-şi asigura energia.

  • Schiul în România, misiune imposibilă pentru străini: Pârtiile mici, preţurile mari şi lipsa colaborării conturează peisajul turistic de iarnă

    România nu are potenţialul de a atrage turişti străini pasio­naţi de schi, principalele motive pentru care prac­ticanţii străini ai acestui sport nu vin în ţara noastră fiind că nu dispunem de o infrastructură dezvol­tată, dar nici de oferte atractive.

    România, cu una dintre cele mai mici rate de infec­ta­re din Europa în această perioadă, ar fi putut profita de ocazia de a atrage turiştii străini către staţiunile locale de schi, însă e un tren pe care ţara noastră l-a pierdut de prea mult timp.

    Preţurile mari practicate de către unii hotelieri în această perioadă, dar şi lipsa colaborării dintre autorităţi şi mediul privat se traduc printr-o proastă organizare, care este resimţită direct de către turişti.

    „Nu avem turişti străini în această perioadă, avem tarife foarte mari, programe ale turoperatorilor nu prea sunt, cum erau acum ceva ani. Pachete de schi organizate pentru România nu există în extern, poate doar pachete indi­vi­duale, dar sunt scumpe“, explică Ovidiu Tudor, pre­şe­dinte al Asociaţiei Incoming România, care reuneşte mai multe agenţii de turism care practică turism de incoming.

  • O veste mult aşteptată în prag de iarnă: Cotă de TVA redusă pentru lemnele de foc

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat două proiecte legislative prin care se va aplica o cotă redusă de TVA de 5% şi pentru livrarea de lemn de foc către persoanele fizice şi juridice sau alte entităţi indiferent de forma juridică a acestora.

    În data de 08 decembrie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a promultgat prin Decret nr. 1277/2021, ce devine Legea nr.287/2021 şi prin Decret nr. 1276/2021, ce devine Legea nr.286/2021

    Mai exact, este vorba despre:

    • Decret privind promulgarea Legii pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 8/01.02.2018);
    • Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 439/11.10.2021);

    Concret, acestea aduc modificări Codului fiscal astfel încât lemnele de foc să fie livrate cu o cotă redusă de TVA.

    “La articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins: „m) livrarea de lemn de foc către persoanele fizice, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00”, aşa cum scrie în legea promulgată.

    “La articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins: „n) livrările de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, realizate către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială”, aşa cum scrie în legea promulgată.

    De noile prevederi vor beneficia numeroase categorii.

    Noile prevederi trebuiau să se aplice de la 1 decembrie 2021, dar aceasta va fi aplicată cu întârziere având în vedere că preşedintele Kaluss Iohannis a promulgat, abia miercuri, proiectele de lege.

     

     

     

  • Mioriţa medicală

    O bună parte din poveştile sau legendele românilor au trecut de la o generaţie la alta prin viu grai, acest telefon fără fir fiind, probabil, şi un factor care a contribuit la dezvoltarea firului epic în multe cazuri. Medicina din România, în cea mai mare criză sanitară globală, se face tot cum se spuneau legendele, din gură-n gură. Adică, pacientul când ajunge la spital, cu COVID sau cu orice altceva, nu are un istoric medical care să poată fi accesat rapid. Nu! Dacă este încă pe picioarele lui, spune ce tratamente a mai luat, ce afecţiuni mai are, iar dacă este în comă deja, doctorul mai află una-alta printr-o şezătoare cu familia.  „Lipsa de informaţii afectează foarte mult actul medical. Sunt situaţii în care pacienţii nu au cum să vorbească şi medicii nu pot ţine cont de comorbidităţi. Când faci o evaluare medicală şi aplici o terapie, trebuie să ţii cont de istoricul medical al pacientului”, a spus, pentru ZF, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România.

    „Ne bazăm pe familie”, spune şi Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta. Altfel, ne mândrim cu IT-ul şi servim digitalizare pe pâine, fălindu-ne cu unicorni de miliarde şi alte poveşti de adormit copii cu cai verzi pe pereţi.

    Între timp, săptămâna trecută, într-o zi, au murit 591 de oameni din cauza COVID. O zi.

    De obicei, poveştile se termină cu bine. În România, nu va fi cazul.

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin