Tag: guvernare

  • Dragi IT-işti, sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

    În prezent, programatorii sunt cei mai bine plătiţi salariaţi din România, cu un salariu mediu net de aproape 7.500 de lei net pe lună, dar acest lucru se poate schimba după ultimele declaraţii ale preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care doreşte ca cei care lucrează în IT să nu mai fie scutiţi de plata impozitului pe venit.

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Mediaş, că nu i se pare normal ca cei care lucrează în IT să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a spus Orban.

    Astfel un IT-ist care are în prezent un salariu mediu net de 8.000 de lei va rămâne cu doar 7.200 de lei după reintroducerea impozitului pe venit pentru salariaţii din IT.

    Dragi IT-işti sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

  • ALDE discută posibilitatea ieşirii de la guvernare. „Discutăm orice variantă”/ Tăriceanu avansează însă coaliţie cu PSD la Parlament

    În spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora mai mulţi lideri ALDE iau în calcul ieşirea partidului de la guvernare după ratarea alegerilor europarlamentare.

    ALDE a obţinut, potrivit rezultatelor parţiale anunţate de BEC, 4,11% din voturi la alegerile europarlamentare din 26 mai.

    Tăriceanu, despre candidatul la preşedinţie: Vă vom anunţa!

     

    Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a ezitat să dea un răspuns marţi, cu privire la candidatul la preşedinţie, în condiţiile în care numele său a fost menţionat duminică seara de Liviu Dragnea ca variantă pentru candidat comun PSD- ALDE.

    “Vă vom anunţa”, a fost răspunsul lui Călin Popescu Tăriceanu, în momentul în care a fost întrebat despre candidatura la preşedinţie.

    Liviu Dragnea, l-a nominalizat ca variantă, duminică seara, după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, pe Călin Popescu Tăriceanu ca fiind un posibil prezidenţiabil comun al coaliţiei de guvernare.

    A doua variantă era Gabriela Firea, cea care a şi anunţat la scurt timp că nu a discutat cu nimeni acest lucru şi nici nu îşi doreşte.

    Cititi mai multe mediafax.ro

  • Baronii PSD nu se înţeleg între ei. Primarul Sectorului 3 Robert Negoiţă cere ieşirea imediată de la guvernare

    ”E mai mult decât evident ca s-a greşit şi s-a greşit grav. Dacă discutăm despre faptul că s-a greşit grav, asta înseamnă că greşelile trebuie îndreptate. (…) PSD ar trebui să facă un pas în spate şi să cedeze guvernarea pentru că nu poţi guverna cu 23%”, a declarat înaintea şedinţei BPN al PSD Robert Negoiţă.
     
    Întrebat dacă este susţine declanşarea alegerilor anticipate, cum a afirmat Dumitru Buzatu, Negoiţă a negat.
     
    ”Hai să fim realişti – în România, pe conjunctura legislativă existentă, nu vor exista anticipate niciodată”, a mai spus vicepreşedintele PSD.
     
  • Presa străină despre rezultatele alegerilor: „Românii şi-au pedepsit partidul de guvernare”

    Românii au respins în mod covârşitor măsurile văzute ca o piedică în combaterea corupţiei într-un referendum fără caracter obligatoriu, dând o dublă  lovitură partidului social-democraţilor (PSD), aflat la guvernare, scrie Reuters.

    Publicaţia The New Federalist consideră că România a avut cea mai plină de culoare campanie şi cu un scop clar de la aderarea la UE din 2007. Societatea civilă, partidele politice şi sectorul privat se comportă în funcţie de vârsta lor europeană: România va împlini 13 ani în ianuarie 2020. Ţara a ajuns, în cele din urmă, într-o etapă în care înţelege importanţa şi rolul incontestabil al Uniunii Europene, scrie The New Federalist.

    „Pe scurt, am văzut o campanie fără precedent în România. Direcţii politice, noi atitudini, rolul ţării în cadrul viitorului mecanism de securitate şi apărare funcţional, federalismul european, euroscepticismul, interguvernamentalismul, schimbările climatice… toate acestea au făcut parte din competiţia de pe scena politică a României din ultimele săptămâni”, a scris The New Federalist.

    Euronews îi aduce în prim plan pe românii din diaspora care au stat cu orele la cozile de la secţiile de votare şi care, după ore de aşteptare, au plecat acasă fără să voteze. Narcisa Nechita, o româncă ce locuieşte în Amsterdam, a declarat pentru Euronews că nu a putut să-şi exprime votul, chiar dacă a stat la coadă între 14:30 şi 21:00.

    „M-am îndreptat spre secţia de votare din Diemen, Amsterdam pentru a vota pentru alegerile pentru Parlamentul European şi pentru referendumul împotriva modificării legislaţiei anticorupţie. Motivul pentru care am făcut acest lucru, după ce am locuit timp de zece ani în străinătate, este că încă mă simt legată de ţara mea de origine şi vreau să devină un loc mai bun în care sper să revin într-o zi. Vreau să văd o democraţie mai democratică, aşa cum m-am obişnuit să văd aici în Europa de Vest”, a declarat Narcisa Nechita pentru Euronews.

     

  • Olguţa Vasilescu, atac la PNL: Măcar ne avertizaţi că veţi tăia salarii când veţi veni la guvernare

    Purtătorul de cuvânt al PSD Lia Olguţa Vasilescu a afirmat, joi, că este bine că liberalii avertizează din timp că au intenţia de a tăia salarii şi a da afară bugetarii atunci când PNL va veni la guvernare, fiindcă aşa măcar lumea ştie la ce să se aştepte.

    „Este exact ce vă spuneam: ne anunţa, cu subiect şi predicat, că vor tăia salarii şi vor da afară 500.000 de bugetari (vezi şi postările lui Florian Catu) şi ne-a avertizat, anul trecut, însuşi Orban că primul lucru pe care îl vă face PNL când va veni la guvernare, va fi să abroge legea salarizării.

    Unde are domnul Orban o fractură de logică atunci când spune că salariile bugetarilor nu mai trebuie să crească, fiindcă cele din mediul privat sunt mai mici? Ani la rând, salariile la stat au fost mici, iar cele din privat la fel de mici. România era căutată pentru forţa de muncă ieftină. Aşa am rămas fără 4 milioane de cetăţeni care au plecat acolo unde munca se plăteşte la adevărata valoare”, a scris Olguţa Vasilescu, joi, pe Facebook.

    Ea a adăugat că după ce Opoziţia a minţit atunci când PSD-ALDE a votat legea salarizări, acum liberalii reproşează că sunt prea mari creşterile salariale.

    „Faptul că guvernarea PSD-ALDE a votat legea salarizării despre care opoziţia minţea cu neruşinare că prevede creşteri salariale infime, iar acum ne spune că sunt prea mari, a forţat mediul privat să crească salariile, cu atât mai mult cu cât deficitul de forţă de muncă e uriaş. În acelaşi timp, s-a majorat salariul minim de la 1.250 lei la 2.080 lei pentru cei fără studii superioare, 2.350 lei pentru cei cu studii superioare, 3.000 lei pentru cei care lucrează în construcţii, adică cel mai afectat sector de exodul forţei de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cercetător pe nume Dan Diojdescu

    „Prima oară am plecat din România cu scopuri nonturistice în 1989”, îşi aminteşte el. A mers în Franţa, unde a urmat un master în managementul iniţiativelor culturale. După absolvire s-a mutat la Paris, unde a lucrat în marketing – „în ceea ce acolo se cheamă industriile creative” – respectiv modă, design, disitribuţie muzică, filme, cărţi.

    În Olanda a ajuns pentru că a urmat un (alt) program de master, în business management (MBA) la Erasmus University, Rotterdam, pe care l-a absolvit în 2009. „Cariera mea e ca un şuvoi de apă – curge adaptându-se terenului. Uneori se mai izbeşte de obstacole, semn că trebuie luată altă direcţie sau abordare.” Uneori are debit mai mare – semn de vremuri bune şi coloboratori isteţi. Alteori „bălteşte şi asta e semn sigur de schimbare, explică Dan Diojdescu.

    Când vine vorba de cariera sa, spune că nu are un job, ci mai multe; şi asta de ani de zile. Astfel, pe lângă supervizarea proiectelor de diplomă în Haga şi cercetarea proprie, este, alături de fratele său, Dragoş Diojdescu, partener al frimei Jupiter Artis. Din datele de la Registrul Comerţului, compania are afaceri de 240.000 de lei, doi salariaţi, iar ca domeniu de activitate figurează în sectorul publicităţii.

    Antreprenorul spune însă că firma are peste 100 de colaboratori din domenii diferite. „Nu am oameni în subordine – sunt ordonaţi ei oricum! Glumesc.” În mediul antreprenorial de azi conceptul de subordonat este înlocuit cu cel de colaborator sau partener, adaugă el.

    Cum arată o zi obişnuită din viaţa lui  Dan Diojdescu?

    „Trebuie să mă obişnuiesc cu ideea asta! Nu cred că mai am conceptul acesta industrial de zi obişnuită – trezit, cafea, job, cină, TV etc. L-am avut şi a evoluat în zile cu atacuri de panică, zile în care alergam să recuperez timpul pierdut şi alergarea asta nu mă făcea decât să pierd timpul – cam ca Iepurele Alb din Alice în Ţara Minunilor.”

    Sunt zile în care la 4.00 dimineaţa e deja la aeroport să prindă zborul de 6.00; în alte zile se vede cu prietenii, înoată, merge la un muzee sau expoziţii şi poate doar seara deschide calculatorul să finalizeze un concept sau un contract.

    Vine des şi în România, o dată la câteva luni, cel mai frecvent pentru businessul pe care îl are cu fratele său.

    „La momentul acesta, când vin în România din motive profesionale vin ca antreprenor, ca partener al Jupiter Artis, pentru întâlniri cu clienţii dar şi pentru documentare, pentru a lua pulsul pieţei. Faptul că locuiesc în mai multe ţări îmi dă un avantaj foarte mare, mă ajută să fiu mult mai obiectiv, strategic şi focusat.”

    Mai e România acasă?

    După anii de peregrinări, pentru Dan Diojdescu acasă rezonează cu mai multe locuri. Când se întoarce în Europa are sentimentul că e acasă, indiferent care e primul aeroport pe care aterizează.

    „Acasă, Bucureşti? Vin destul de des, la fiecare câteva luni. Am observat o îmbunătăţire a aspectului multor cartiere; în mod evident s-au făcut multe eforturi de reabilitare a spaţiului public şi creare de noi spaţii publice – unele cu mai mult succes decât altele.” De asemenea, a observat o dorinţă a oamenilor de informare asupra noilor trenduri – în special în domeniul IT, telecomunicaţii/internet, online marketing –, dar şi dorinţa de a fi parte a acestor schimbări.

    Mai mult, mare parte a studenţilor săi bulgari sau din ţările baltice îşi doresc să îşi construiască cariere în vestul Europei; pe când studenţii români vor să se întoarcă în România. „Văd asta ca un vot de încredere pentru prezentul şi viitorul ţării.”

    Lui însuşi, cel mai dor îi e de locurile din copilărie; mai ales că şi-a petrecut vacanţele la poalele munţilor, în natură, într-o lume unde oamenii se vizitau fără să aibă vreun motiv anume şi conexiunea cu mediul se făcea natural, fără exerciţii de meditaţie, traininguri sau clase de yoga. „Şi acolo lucrurile s-au schimbat, dar ceva din magia autenticităţii a rămas.” La polul opus, cel mai puţin dor îi e de ambuteiajul de pe DN1 într-o duminică seara, când lumea se întoarce de la munte.

    Următoarea vizită în România?

    De Paşte sau chiar mai curând. „Am crezut că mi se întâmplă doar mie, dar vorbind cu prieteni din alte ţări am văzut că şi ei au întâlnit aceeaşi reacţie. Pentru cei din ţară, de multe ori, lumea se împarte în cei «rămaşi» şi cei «plecaţi».”

    Pentru cei plecaţi, lumea se împarte între «cei de aici» şi «cei de acolo», iar cei de acolo sunt cei din ţară, dar şi prieteni, rude, colegi din alte ţări.

    „Probabil că asta vine din faptul că e mai uşor de călătorit de la Amsterdam la Brăila decât de la Oradea la Bucureşti, şi ca timp, şi ca preţ, dar şi pentru că inerţie.” La circa 30 de ani de când a plecat pentru prima dată din ţară în scop nonturistic – timp în care a călătorit în toată lumea şi a studiat în Italia, la Torino, în mai multe oraşe din Olanda, dar şi în Belgia – ce ar schimba Dan Diojdescu la România?

    „Primul lucru care îmi vine în minte este imaginea că în România «orice este posibil» cu conotaţie negativă. România, ca orice altă ţară, are problemele ei, mai mari decât unele ţări, mai mici decât altele.” De asemenea, are şi o mulţime de aspecte pozitive, spune el. Executivul crede că o atitudine constructivă de genul «Avem şi din cele bune, şi din cele mai puţin bune, dar lucrurile merg spre bine» poate crea o viziune colectivă care să permită valorizarea aspectelor pozitive şi o soluţionare a celor negative. „Un alt aspect care mă face să cred că poate îmbunătăţi situaţia din România este o informare obiectivă, echilibrată, la un nivel social cât mai profund, descentralizat – local şi regional. Am observant că rareori discuţiile sunt purtate la nivelul individual, comunitar sau local.”

    Acesul la informaţie diversă, relevantă şi exactă poate facilita această schimbare care porneşte de la nivel individual şi, în timp, produce o schimbare autentică şi de durată la nivel local, regional şi naţional. 

    Al treilea aspect, care de altfel este legat de celelalte două, este crearea unei atitudini nediscriminatorii, de cooperare. Polarizarea socială este o componentă prezentă în orice societate – fie că este pe motive etnice, religioase, economice, fie de altă natură.

    „Filip II al Macedoniei spunea: «Dezbină şi stăpâneşte» (divide et impera); românii au găsit o expresie şi mai plastică a acestei situaţii: «Unde doi se ceartă al treilea câştigă». Există oare posibilitatea în care toţi trei câştigă?” În Olanda, spune el, există o atitudine nonconflictuală, de cooperare, de găsire a unei soluţii. Această mentalitate se pare că este unul din factorii esenţiali care fac o ţară ca Olanda, cu infinit mai puţine resurse materiale şi imateriale decât România, să devină o putere economică mondială.

    Antreprenorul face şi alte comparaţii între România şi alte ţări şi spune că traficul din Bucureşti este „infernal şi mai stresant” decât cel din Amsterdam, dar relaxant faţă de cel din Paris. „Nu ştiu dacă asta este din cauza caracterului latin mai coleric sau din cauza unei strategii urbanistice mai coerente (în cazul Amsterdamului – n.red.), dar aş paria pe cea din urmă.

  • DEGRINGOLADĂ în alianţa de guvernare: Unul dintre cei mai importanţi lideri PSD a trecut în tabăra lui Victor Ponta

    ”Rămân în continuare în politică, adeptul valorilor democratice de stânga, devotat Brăilei şi României. Mă voi alătura unei echipe cu care împărtăşesc aceleaşi valori, echipei PRO România şi voi rămâne omul, brăileanul şi românul pe care îl ştiţi. (…) Acum 27 de ani am intrat în politică din dorinţa de a face ceva pentru Brăila şi pentru România. 27 de ani am fost membru PSD şi nu am precupeţit niciun efort pentru a face bine oamenilor, pentru a onora încrederea celor ce m-au votat. Chiar şi în cele mai grele momente prin care a trecut PSD am avut speranţa că lucrurile se vor îndrepta. Astăzi, această speranţă a dispărut după ce în ultimul an am constatat cu tristeţe că o parte din actuala echipă de conducere a partidului a înlocuit agenda publică cu agende personale, că orice încercare de dialog şi dezbatere internă a problemelor reale ale României nu este luată în seamă”, a scris pe Facebook Mihai Tudose.

    El susţine că orice încercare de democratizare a deciziilor politice din PSD este sortită eşecului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu PILONUL II DE PENSII? Vezi o analiză despre CONTROVERSELE legate de naţionalizarea pensiilor

    Primele idei despre naţionalizarea Pilonului II de pensii au apărut acum câţiva ani. La 23 mai 2018, Victor Ponta a confirmat zvonurile că, în timpul Guvernării sale (mai 2012 – noiembrie 2015), i-a fost prezentată această variantă.

    ”Credeţi că au renunţat? Eu nu cred că au renunţat, pentru că această propunere de a lua banii de la pensii mi-a fost făcută şi mie, când eram prim-ministru şi când aveam de dat bani înapoi la FMI, aveam alte lucruri de făcut, eram în Acordul cu Comisia, cu FMI-ul (în 2013 – n.red.). Mi-a fost făcută de aceleaşi persoane care acum conduc Guvernul, în baza mandatului dat de domnul Dragnea,” a declarat Victor Ponta, la data de 23 mai 2018, la Constanţa, într-o conferinţă de presă.

    Mediul de business nu s-a arătat surprins de această declaraţie. De altfel, imediat după alegerile din decembrie 2016, încă din ianuarie 2017, discuţiile despre situaţia Pilonului II de pensii s-au înteţit. Nivelul contribuţiei trebuia să ajungă la 6% încă din ianuarie 2016, dar a fost menţinut la 5,1%, iar în ianuarie 2017, Guvernul PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, trebuia să decidă ce va face cu această cotă.

    Până la urmă, cota a fost menţinută la 5,1% în 2017, dar de la începutul acestui an a fost redusă la 3,75% din salariul brut, motivându-se că valoarea va fi mai mare sau aceeaşi, în condiţiile creşterii salariului minim şi a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.

    Ulterior pe parcursul anului trecut, ştirile despre naţionalizarea sau desfiinţarea Pilonului II de pensii au devenit tot mai frecvente.

    Aceste discuţii au început oficial pe 11 aprilie 2017, o zi de marţi din Săptămâna Mare, când NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private din România, a trimis un email clienţilor în care afirma că ”în ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private”, iar drepturile de participant la Pilonul II ”pot fi influenţate de decizii politice, precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce prevede OUG care modifică Legile Justiţiei şi observaţiile Comisiei de la Veneţia de care va ţine cont coaliţia de guvernare. Data limită pentru adoptare – surse

    Observaţiile acceptate de Executiv sunt cele care fac referire la revocarea membrilor CSM şi la pensionarea magistraţilor după 20 de ani de activitate, au adăugat sursele politice.

    Din cele şapte observaţii ale Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei, Guvernul va ţine cont de două dintre acestea.

    Potrivit surselor politice, una dintre observaţiile Comisiei de la Veneţia, pe care Guvernul o va lua în considerare, se referă la Legea 317/2004 privind organizarea CSM, respectiv la modalitatea de revocare a membrilor CSM.

    “E criticabil modul prea uşor în care pot fi revocaţi membrii CSM şi în aceste condiţii se creează o instabilitate la nivelul CSM”, au precizat sursele citate.

    Cea de-a doua observaţie de care Guvernul va ţine cont la modificarea Legilor Justiţiei prin ordonanţă de urgenţă se referă la Legea 303, respectiv pensionarea magistraţilor după 20 de ani de activitate, pentru că “există riscul să depopuleze sistemul de justiţie”.

    De asemenea, sursele au mai precizat că Guvernul nu este de acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia privind dreptul la libera exprimare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul ALDE Varujan Vosganian critică Guvernul Dăncilă: Unitatea de măsură a eficienţei guvernării a devenit KILOMETRUL de autostradă

    „Cifrele statistice ne dovedesc, prin creşterea produsului intern brut, a pensiilor şi salariilor nete, a numărului de locuri de muncă precum şi prin scăderea corespunzătoare a şomajului, prin reducerea decalajelor în ce priveşte puterea de cumpărare faţă de media Uniunii Europene, că România înregistrează o perioadă de dezvoltare economică şi de creştere a nivelul de trai. În ultima vreme, însă, doamnă Prim-ministru, observăm că, în rândul opiniei publice, eficienţa guvernării nu se mai măsoară prin procentele de creştere a produsului intern brut sau a veniturilor reale, nici prin numărul locurilor de muncă nou create sau prin apropierea parităţii puterii de cumpărare de media europeană. Unitatea de măsură a eficienţei guvernării a devenit kilometrul de autostradă”, a scris deputatul ALDE, Varujan Vosganian, într-o interpelare pe care i-a adresat-o premierului Viorica Dăncilă.

    Purtătorul de cuvânt al ALDE spus că fără demararea efectivă a lucrărilor la autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, locuitorii din Moldova vor fi dificil de convins că Guvernul „merită preţuirea şi încrederea lor”.

    „În această privinţă, trebuie să vă mărturisesc că Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş se încadrează perfect în acest nou canon al guvernării. Aici, în Moldova, tema acestei autostrăzi revine obsesiv în orice discuţie despre calitatea actului de guvernare. Fără demararea efectivă a lucrărilor la această autostradă, va fi destul de dificil să convingem locuitorii Moldovei că Guvernul şi-a îndeplinit promisiunile făcute în campania electorală şi că, în consecinţă, merită preţuirea şi încrederea lor”, a menţionat Varujan Vosganian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro