BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Cel mai puternic bancher din SUA şi şeful gigantului JPMorgan, îi trezeşte la realitate şi pe cei mai optimişti: Ameninţările la adresa economiei sunt peste tot, iar guvernele lumii nu văd asta şi cheltuie bani iresponsabil

    Jamie Dimon, şeful JPMorgan, este de părere că deşi atât economia SUA cât şi cea la nivel global merg într-o direcţie bună, ar fi o „greşeală uriaşă” ca guvernele lumii să fie prea optimiste şi să creadă că boomul economic va dura ani întregi, scrie CNBC.

    Datele privind consumul arată bine, iar salariile aflate în continuă creştere susţin economia, dar asta nu înseamnă că nu există riscuri.

    Dimon este consideră că principalele ameninţări pentru economie sunt felul în care băncile centrale gestionează politica moneară, războiul din Ucraina şi guvernele din întreaga lume care „cheltuiesc ca nişte marinari beţi”

    „Să spui că astăzi consumatorul este puternic, ceea ce înseamnă că vei avea un mediu înfloritor timp de ani de zile, este o greşeală uriaşă”, a spus el.

    Cea mai mare economie a lumii a sfidat în ultimul an aşteptările privind o încetinire a creşterii economice, inclusiv din partea unor pronosticatori precum Dimon, şeful celei mai mari bănci americane după active.

    Anul trecut, el a avertizat că se pregăteşte un potenţial uragan economic, citând aceleaşi îngrijorări în jurul băncilor centrale şi al conflictului din Ucraina. Dar economia americană s-a dovedit rezistentă, ceea ce a determinat tot mai mulţi economişti să prognozeze ca o recesiune să poată fi evitată.

    În timp ce JPMorgan şi alte bănci au „câştigat prea mult” din împrumuturi timp de ani de zile datorită ratelor de neplată scăzute din punct de vedere istoric, au apărut tensiuni în anumite părţi ale creditării imobiliare şi ale creditării auto cu risc ridicat, a spus Dimon.

    „Dacă şi când veţi avea o recesiune, care  va avea loc în cele din urmă, veţi avea un ciclu de creditare cu adevărat normal. Într-un ciclu normal de creditare, va exista mereu un sector care va avea rezultate mai slabe decât s-ar estima anterior”, a spus executivul.

     

  • Guvernele Europei au nevoie de tot mai mulţi bani şi se îndreaptă direct către cetăţeni pentru a-şi susţine cheltuielile. Miza este de zeci de miliarde de euro

    Guvernele europene apelează din ce în ce mai des la cetăţenii lor pentru a-şi finanţa cheltuielile, într-o campanie care vizează micii inveestitori şi al cărei scop este să pună presiune pe marile bănci pentru a majora dobânzile pe care le plătesc deponenţilor, scrie Financial Times.

    Italia, Belgia şi Portugalia au emis obligaţiuni în valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro direct către gospodării până acum în acest an, faţă de 26 de miliarde de euro anul trecut, în condiţiile în cei care economisesc bani se îndreaptă către randamentele mai mari oferite de guverne.

    Italia va reveni pe piaţă în octombrie cu o a doua vânzare a obligaţiunilor sale „BTP Valore”, destinate segmentului de retail. Obligaţiunea, care a fost lansată pentru prima dată în luna iunie a acestui an şi care oferă o primă dacă este păstrată până la scadenţă, a strâns o sumă record de 18 miliarde de euro pentru o datorie destinată investitorilor de retail.

    Analiştii notează că un alt avantaj al emisiunilor de obligaţiuni de stat pentru cetăţeni este acela că oferă un loc sigur pentru a plasa economiile, deoarece, spre deosebire de băncile mari, nu există o limită de asigurare pentru depozite. De asemenea, se elimină intermediarii, deoarece unele bănci iau economiile şi investesc veniturile în obligaţiuni de stat.

    Frank Gill, analist pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la S&P Global Ratings, a declarat că se aşteaptă ca ţările europene să îşi intensifice emisiunile de obligaţiuni destinate investitorilor de retail. Acest lucru are în mare parte rolul de a umple golul lăsat de Banca Centrală Europeană, care a încetat cea mai mare parte a achiziţiilor de obligaţiuni, dar şi de a împinge creditorii comerciali să ofere rate mai mari la depozite.

    „Băncile comerciale au fost în mod clar foarte reticente în a transfera ratele de politică monetară mai mari către deponenţi şi se bazează pe faptul că clienţii se complac în a nu-şi muta banii. Dar mă aştept ca băncile comerciale să înceapă să riposteze în curând prin lansarea de noi produse legate de randamentele obligaţiunilor pe termen lung” a declarant Gill.

    Pe lângă randamentele mai mari decât cele ale băncilor importante, guvernele oferă, de asemenea, stimulente fiscale pentru cetăţenii care le cumpără datoria. Obligaţiunile de stat ale Italiei şi Belgiei sunt impozitate la aproximativ jumătate din rata altor produse de economisire şi de investiţii. Obligaţiunile Greciei au fost emise fără taxe.

    „Este o victorie evidentă în ceea ce priveşte auto-finanţarea. Totodată, această strategie vine şi cu un câştig politic, pentru că forţezi băncile să vină cu rate mai mari pentru cei ce economisesc. Toată lumea are de câştigat”, a declarant Richard McGuire, şef al strategiei privind ratele din cadrul Rabobank

     

  • Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din SUA şi şeful gigantului JPMorgan, îi trezeşte la realitate şi pe cei mai optimişti: Este o greşeala colosală să mai visaţi la un boom economic. Ameninţările la adresa economiei sunt peste tot, iar guvernele lumii nu văd asta şi cheltuie bani iresponsabil

    Jamie Dimon, şeful JPMorgan, este de părere că deşi atât economia SUA cât şi cea la nivel global merg într-o direcţie bună, ar fi o „greşeală uriaşă” ca guvernele lumii să fie prea optimiste şi să creadă că boomul economic va dura ani întregi, scrie CNBC.

    Datele privind consumul arată bine, iar salariile aflate în continuă creştere susţin economia, dar asta nu înseamnă că nu există riscuri.

    Dimon este consideră că principalele ameninţări pentru economie sunt felul în care băncile centrale gestionează politica moneară, războiul din Ucraina şi guvernele din întreaga lume care „cheltuiesc ca nişte marinari beţi”

    „Să spui că astăzi consumatorul este puternic, ceea ce înseamnă că vei avea un mediu înfloritor timp de ani de zile, este o greşeală uriaşă”, a spus el.

    Cea mai mare economie a lumii a sfidat în ultimul an aşteptările privind o încetinire a creşterii economice, inclusiv din partea unor pronosticatori precum Dimon, şeful celei mai mari bănci americane după active.

    Anul trecut, el a avertizat că se pregăteşte un potenţial uragan economic, citând aceleaşi îngrijorări în jurul băncilor centrale şi al conflictului din Ucraina. Dar economia americană s-a dovedit rezistentă, ceea ce a determinat tot mai mulţi economişti să prognozeze ca o recesiune să poată fi evitată.

    În timp ce JPMorgan şi alte bănci au „câştigat prea mult” din împrumuturi timp de ani de zile datorită ratelor de neplată scăzute din punct de vedere istoric, au apărut tensiuni în anumite părţi ale creditării imobiliare şi ale creditării auto cu risc ridicat, a spus Dimon.

    „Dacă şi când veţi avea o recesiune, care  va avea loc în cele din urmă, veţi avea un ciclu de creditare cu adevărat normal. Într-un ciclu normal de creditare, va exista mereu un sector care va avea rezultate mai slabe decât s-ar estima anterior”, a spus executivul.

     

  • Statul român a luat 3 mld. euro de pe pieţele externe prin două emisiuni de bonduri pe cinci şi 10 ani

    Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin două emisiuni de obligaţiuni deno­mi­nate în euro, scadente în 18 sep­tem­brie 2028 şi 18 septembrie 2023, cu un cupon fix, plătibil anual, conform datelor din platforma Bloomberg.

    Cele mai recente date arată că interesul investitorilor a fost mare, reflectat prin ordinele de subscriere, care s-au ridicat la circa 9 miliarde de euro, însă statul s-ar orienta la aproximativ 3 miliarde de euro.

    Acum, dobânzile sunt formate din nivelul midswap pe cinci ani de 3,25 plus 225 de puncte de bază, adică 5,5, respectiv midswap pe

    10 ani de 3,17 plus 340 de puncte de bază, adică 6,57. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste Group, HSBC, JP Morgan şi Societe Generale.

    Spre comparaţie, Ministerul Finanţelor a mai emis bonduri pe pieţele externe la finalul lunii ianuarie 2023, când dobânzile erau formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cea scadentă în septembrie 2029 la o dobândă de 6,25% pe an, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analiştii descriu ca „tap issue“, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    Prin această reemitere de bonduri, guvernul a majorat sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni, putând emite cu primă faţă de cuponul iniţial. La început de ianuarie 2023, guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an, interesul investitorilor fiind de circa 11 mld. dolari.

     

  • Dan Şucu, preşedintele confederaţiei Concordia: Trebuie reformată şi simplificată administraţia, oprită risipa, digitalizat ANAF-ul. Guvernul, la fel ca orice firmă privată, trebuie să-şi construiască bugetul după posibilităţi, nu după nevoi

    Companiile reunite în confederaţia patronală Concordia cer Guvernului să ia măsurile necesare pentru ca banii colectaţi de stat să fie cheltuiţi responsabil, prin reforma administraţiei publice, digitalizarea ANAF, un Cod Fiscal predictibil şi eliminarea evaziunii.

    ”Mesajul nostru este simplu. Trebuie reformată şi simplificată administraţia, oprită risipa, digitalizat ANAF-ul. Guvernul, la fel ca orice firmă privată, trebuie să-şi construiască bugetul după posibilităţi, şi nu după nevoi. Ştim cu toţii că posibilităţile sunt întotdeauna limitate, pe când nevoile au fost şi vor fi infinite. Nu acest Guvern şi nu această coaliţie au inventat modul arbitrar de a lua decizii. Modul acesta de lucru este împământenit de un sfert de secol, dar acestui Guvern şi acestei coaliţii îi cerem să-l oprească”, a declarat Dan Şucu, preşedintele Concordia într-un mesaj.

    Reprezentantii patronatelor spun că este greu să fie de acord cu o creştere a procentului veniturilor în PIB câtă vreme banii nu sunt cheltuiţi responsabil, ANAF nu combate evaziunea, aplicarea legii este opţională şi bugetele sunt construite plecând de la nevoi şi nu de la posibilităţi. Potrivit mesajului Concordia, această lipsă de încredere poate să fie corectată doar dacă politicienii decid să spună stop-joc: fără risipa banilor publici, fără impunitate în faţa legii, fără evaziune fiscală, ci cu digitalizarea ANAF, evaluări ale cheltuielilor conform normelor OCDE, reformă administrativă din temelii şi un nou Cod Fiscal simplu, predictibil, fără portiţe, pentru o Românie cu ambiţii regionale.

    ”Se tot vorbeşte despre eliminarea unor facilitaţi fiscale introduse recent. Facilităţile pentru domeniul construcţiilor sau al agriculturii au fost prezentate la introducere ca o component importantăa politicii economice de dezvoltare, gândite de Guvern. Nu a fost prezentat niciun studiu de impact la adoptare,iar ulterior, în timp ce au funcţionat, rezultatul economic al acestor facilităţi nu a fost estimat şi prezentat de nimeni. Acum, la fel de arbitrar precum le-a introdus, Guvernul doreşte să le elimine şi fundamentează decizia aritmetic, simplist.Totul este făcut pe grabă, totul este urgent, arbitrar! Solicităm Guvernului să nu mai eludeze Legea Dialogului Social şi să dialogheze aşezat, fără grabă, cu cifre şi argumente în faţă, cu confederaţiile patronale reprezentative. Solicităm,de asemenea, să nu mai ignore opiniile Consiliului Fiscal sau cele venite din partea Consiliului Economic si Social. Cerem ferm transparenţă şi ne exprimăm speranţa că vom ieşi din această noua criză prin dialog şi raţiune.”, a adăugat Dan Şucu.

    Patronatele consideră că situaţia dificilă în care se află acum România este rezultatul unor decizii politice, nu doar ale actualului Guvern, ci ale tuturor guvernelor anterioare, fiind imperativ ca politicienii să îşi asume responsabilitatea şi să comunice paşii pe care îi vor lua pentru eficientizarea aparatului de stat şi eliminarea risipei.

    ”Este anormal ca la jumătatea anului să aflăm că nu ne ajung banii. O companie într-o situaţie similară ar falimenta, dar nu ajunge aici pentru că se adaptează din timp”, se arată în mesajul Confederatiei.

    În plus, companiile cer ca orice măsuri urmează să fie luate de Guvern să aibă un termen minim de aplicare de 6 luni de la aprobarea lor.

    ”Solicităm public Guvernului şi Parlamentului să ia toate măsurile necesare pentru a reduce evaziunea fiscală, întrucât deficitul de colectare a TVA în România este la cele mai ridicate cote din UE. Este inadmisibil să nu colectăm o treime din TVA-ul datorat”, spun patronatele.

    Vedeti aici mesajul integral al confederatiei patronale Concordia

     

  • Statul român iese să împrumute euro de pe pieţele externe în două emisiuni pe 5 şi 10 ani

    Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanţelor, iese pe pieţele externe pentru a se finanţa printr-o două emisiuni de obligaţiuni denominate în euro, scadente în 18 septembrie 2028 şi 18 septembrie 2033, cu un cupon fix, plătibil anual, conform datelor din platforma Bloomberg.

    Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor. Acum, dobânzile sunt formate din midswap plus 255 de puncte de bază, respectiv midswap plus 360 de puncte de bază. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste Group, HSBC, JP Morgan şi Societe Generale.

    Spre comparaţie, Ministerul Finanţelor a mai emis bonduri pe pieţele externe la finalul lunii ianuarie 2023, când dobânzile erau formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cea scadentă în septembrie 2029 la o dobândă de 6,25% pe an, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analiştii descriu ca „tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul a majorat sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni, putând emite cu primă faţă de cuponul iniţial. La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an, interesul investitorilor fiind de circa 11 mld. dolari.

  • Poziţia industriei HORECA privind schimbările fiscale anunţate de Guvern: Asigurarea accesului la hrană al angajaţilor este un imperativ, sumele de bani acordate ca alocaţie de hrană nerestricţionată vor intra în economia subterană

    Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu efecte asupra productivităţii angajatorilor.

    Tichetele de masă sunt în România din 1998 şi au avut beneficii majore pentru angajaţi, care au integrat mai uşor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populaţiei să facă plăţi cu cardul.

    Tichetele de masa trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajaţi. Acest sistem funcţionează în lume în peste 45 de ţări şi în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizaţii internaţionale precum Organizaţia Intonaţionala a Muncii şi OECD.

    Acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toţi vom pierde, şi statul, şi angajaţii şi Horeca.

    „Anul acesta ne vedem nevoiţi constant să explicăm şi să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înţelegem sensul. Avem de această dată situaţia tichetelor, un instrument excelent care şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa, fie că vorbim de vouchere de vacanţă sau tichete de masă ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat, funcţionează cu succes de peste 20 de ani în România, iar cel mai important aspect”, a declarat Ion Biriş, preşedinte HORA.

    Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesităţii unui dialog şi a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector. Susţinem industria emitenţilor de tichete în dialogul cu autorităţile pe acest subiect şi solicităm Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate.

    În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăţilor trebuie să fie ferme şi coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajaţii dacă primesc o alocaţie în bani, nu o utilizează pentru achiziţia de hrană.

    Conform opiniei Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare al Academiei Române „Victor Slăvescu”, o primă consecinţă a acordării în bani a alocaţiei de hrană va consta în anularea tuturor avantajelor, „atât la nivelul societăţii (de natură economică, fiscal-bugetară, socială), cât şi la nivelul salariatului (de natură fiziologică şi psihologică): într-un cuvânt, anularea efectelor de multiplicare economică, pe de o parte, şi reducerea posibilităţilor de menţinere a unei calităţi adecvate a vieţii salariaţilor şi a familiilor acestora, pe de altă parte.”

    Alocaţia de hrană ar trebui să fie acordată exclusiv pe card, şi folosită exclusiv pentru a mânca la prânz conform sumei stabilite prin lege, care trebuie stabilită ca limită zilnică de utilizare.

    Organizaţia HORA solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu impact asupra productivităţii angajatorilor. Ecuaţia tichetelor de masă are un impact în performanţa companiilor, este demonstrată de peste 60 de ani în lume şi trebuie păstrată ca referinţă de succes şi nu restricţionată.

    Despre HORA

    Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, ce are misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi, pe plan naţional şi internaţional. Este vocea industriei care se luptă pentru o legislaţie care să încurajeze şi să susţină investiţiile, reprezentând afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.

  • Doctrina „Strângeţi cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aştepta la început de an

    ♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

    Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

    Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă – una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

    Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

    Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

    Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

    Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

     

    Cum strânge guvernul cureaua:

    ⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

    ⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

    ⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

    ⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

    ⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

    ⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

    ⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

    ⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

    ⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

    ⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

    ⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

    ⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

    ⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).

     

  • „Guvernul PSD-PNL s-a umflat cu mii de angajaţi de când PSD şi PNL sunt la putere”, transmite USR: „Numai în luna iulie 2023, în timp ce premierul PSD Marcel Ciolacu promitea că reduce cheltuielile statului, la SGG au fost angajaţi 150 de oameni, comparativ cu iunie 2023”

    „Conform ultimelor date publicate, Guvernul PSD-PNL s-a umflat cu mii de angajaţi de când PSD şi PNL sunt la putere. Numai în luna iulie 2023, în timp ce premierul PSD Marcel Ciolacu promitea că reduce cheltuielile statului, la Secretariatul General al Guvernului au fost angajaţi 150 de oameni, comparativ cu iunie 2023”, potrivit unui comunicat de presă.

    USR arată că în iulie 2023, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi la Ministerul Finanţelor sunt cu câte 500 de angajaţi mai mulţi decât în urmă cu un an (iulie 2022), „asta în timp ce avem mari întârzieri la reformele din PNRR, iar încasările la bugetul de stat sunt dezastruoase chiar conform coaliţiei PSD-PNL care susţine Guvernul. Şi alte ministere şi-au crescut considerabil numărul angajaţilor în această perioadă: plus 130 de angajaţi la Ministerul Mediului, 50 la Ministerul Economiei şi încă 50 la Ministerul Familiei pentru că tupeul pe bani publici nu are limite”.

    „Oamenii nu pot plăti taxe şi impozite suficiente pentru cât poate Guvernul acesta să angajeze funcţionari a căror utilitate nu se vede niciunde. Aşa că Guvernul a decis ca toată lumea să plătească mai mult ca să poată angaja ei şi mai multe pile, relaţii şi cunoştinţe de la partid”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.

     

  • Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, afirmă că angajarea răspunderii Guvernului „înseamnă reforme şi responsabilitate, nu austeritate”. „PSD şi PNL trebuie să joace într-o singură echipă în acest meci”, adaugă el.

    „Angajarea răspunderii Guvernului înseamnă reforme şi responsabilitate, nu austeritate. Este un semnal bun că de ieri (luni – n.r.) avem un acord clar în Coaliţie în privinţa angajării răspunderii guvernamentale. Românii aşteaptă să corectăm o serie de nedreptăţi care s-au tot perpetuat. Reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii şi eliminarea unor privilegii fiscale nu înseamnă austeritate pentru România, ci garanţia că statul rămâne pe drumul creşterii economice. Spre deosebire de alte perioade, în guvernările PSD nu s-au tăiat salarii, nu au scăzut pensiile, ba din contră, am ţinut mereu cu românii. Nu vom face decât să modelăm sistemul de pensii, sistemul fiscal şi pe cel salarial după principii mai corecte”, transmite Paul Stănescu.

    Secretarul general al PSD aminteşte şi de declaraţiile liberalilor despre „liniile roşii”.

    „Dacă tot vorbim de ele, eu spun că adevărata linie roşie care contează este să nu facem rău României şi românilor, neluând măsurile care trebuie luate pentru a reduce deficitul bugetar. Cred că oamenii sunt sătui până peste cap de vorbe şi mai ales de lideri politici puşi pe harţă, care se bat cu pumnul în piept că trebuie să fie duri cu PSD. Le reamintesc că, cea mai importantă bătălie pe care o dăm în această perioadă este la Bruxelles. Acolo avem negocieri grele şi complexe pentru reducerea deficitului bugetar, fără să ni se impună să creştem taxe care să-i afecteze pe cei mai vulnerabili. PSD şi PNL trebuie să joace într-o singură echipă în acest meci, pentru că e vorba de un interes mai larg, care este naţional. Aici am avea nevoie să fim mai fermi, în negocierile cu instituţiile europene, nu în faţa reflectoarelor. Sunt convins că dacă stăm la masa discuţiilor şi suntem mai cerebrali, vom găsi şi soluţiile politice şi pe cele economice care să pună românii pe primul loc”, încheie Stănescu.