Tag: grindeanu

  • Ce spune Grindeanu, despre familia Vicol-Ciorbă

    E un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

    „Eu am spus să se ancheteze. Cine vrea să ancheteze, să ancheteze”, afirmă Sorin Grindeanu, întrebat despre activitatea comisiei parlamentare de anchetă a cazului Nordis.

    El a fost întrebat dacă a primit ameninţări din partea familiei Vicol-Ciorbă cu denunţuri.

    „Este un moment extraordinar de bun, dincolo de insinuări, că eu înţeleg insinuările, dar e un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest. (…) Să facă. Eu nu ştiu de aşa ceva, dar dacă ai cele mai mici date legate de o eventuală încălcare a legii de mine, de Sorin Grindeanu, îi îndemn să facă… Nu pot să spun altceva”, încheie Grindeanu.

    Potrivit unor surse judiciare, Ciorbă a făcut numeroase denunţuri care vizează diverşi demnitari.

    Procurorii DIICOT au reţinut 11 persoane implicate în dosarul Nordis, care urmează să fie prezentate marţi judecătorilor, cu propunerea de arestare preventivă. Au fost ridicate de la domiciliile acestora peste 50 de laptopuri, telefoane, bani şi obiecte de lux, precum şi alte mijloace de probă.

  • Grindeanu despre reorganizarea de la Senat: dacă faci doar pentru presă, ai reversul în câteva luni

    Declaraţiile au fost făcute joi, la Timişoara, în timpul unei conferinţe de presă.

    „Eu cred ca a făcut o analiză foarte bună, nu aşa la grămadă, am încredere în domnul Bolojan. Cine a condus Senatul în ultimii ani a fost de la PNL (…) Sunt convins că a făcut o analiză, nu la număr, ci la ce lucrează, dacă taie frunză la câini, foarte bine să facă această reducere”, a declarat ministrul Transporturilor.

    El s-a referit şi la reorganizarea făcută de Ilie Bolojan la Consiliul Judeţean Bihor dezvăluind că salariaţii concediaţi au câştigat procesele cu instituţia.

    „Cinci au renunţat şi 195 au câştigat procesul”, a spus Grindeanu adăugând că „dacă faci doar pentru presă ai reversul peste câteva luni, aşa cum s-a întâmplat la Consiliul Judeţean Bihor”.

    El a vorbit şi despre reducerile de personal de la ministerul Transporturilor. „Din şapte secretari de stat am propus să rămână patru, să rămâna câte unul pentru fiecare ramură de transport”, a spus Grindeanu menţionând că evaluarea va continua în tot ministerul.

    „Nu fac reducere doar de dragul reducerilor, în această perioadă la Ministerul Transporturilor s-a făcut treabă, dar evident sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite”, a precizat ministrul Grindeanu.

    Mai mulţi salariaţi ai Senatului au protestat miercuri în urma anunţului privitor la reorganizare făcut de preşedintele instituţiei, Ilie Bolojan.

  • Grindeanu: Evoluţie bună pe cei 8,6 km ai Lotului 3 Afumaţi-Pantelimon

    Potrivit declaraţiilor acestuia, „antreprenorul chinez a ajuns la un stadiu fizic de 19,5% pe întregul şantier şi de 33,4% pe nodul rutier care va asigura conexiunea A0 cu DN2”.

    Grindeanu a mai spus, de asemenea, că „deşi termenul de finalizare pentru acest contract este 2025, printr-o mobilizare mai bună dar şi în funcţie de condiţiile meteo, poate să fie finalizat, până la sfârşitul acestui an, sectorul de 2,3 km care asigură conexiunea cu DN2”.

    După finalizarea parţială a nodului rutier, se va putea circula pe autostradă între DN1, A3 şi DN2 pe o lungime de 21 de km, a mai anunţat social democratul, care a mai spus că, în ceea ce priveşte contractul, acesta „are o durata de 30 de luni (12 luni proiectare, 18 de luni execuţie) şi o valoare de 397,99 milioane de lei (fără TVA). Sursa de finanţare este Programul Transport (PT)”.

  • Grindeanu numeşte tronsonul cu tuneluri de pe A1 Lugoj-Deva „o ruşine pentru România”

    „Trebuie să terminăm o dată cu această ruşine nu pentru Banat, ci ruşine pentru România”, spune ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, aflat sâmbătă pe şantierul tronsonului cu tuneluri a Autostrăzii Lugoj-Deva.

    „Să ştiţi că ceea ce am spus mai devreme, că vom continua să punem presiune oricine ar fi ministrul transportărilor în viitorul guvern, o să vedeţi că va fi un lucru adevărat. Şi nu doar eu, sunt convins că şi autorităţile locale alese în urmă cu câteva luni vor face acest lucru. Pentru că trebuie să terminăm o dată cu această ruşine pentru, nu pentru Banat, ci ruşine pentru România”, a spus ministrul.

    Grindeanu a lăudat mobilizarea constructorului, o asociere româno-bosniacă, spunând: „Am văzut că mobilizarea este una foarte bună şi va continua să fie şi mai bună”.

    Ministrul s-a arătat optimist că lucrările vor fi terminate mult mai devreme decât termenul contractual din 2026.

    Referindu-se la complexitatea proiectului, Grindeanu a explicat că nu este vorba despre doar 9 kilometri de drum, ci „e vorba de lucrări şi de acele lucrări de artă, dacă vreţi, care presupun foarte multe foraje, foarte multe lucruri care să ţină de rezistenţă, ceea ce înseamnă un proces tehnologic care necesită foarte mult timp”.

    Constructorii au început deja lucrările la portalurile de acces, apoi vor intra în etapa de foraj a tunelurilor, cu o lungime totală de 2,13 km.

    Utilajele necesare construcţiei celor 9,13 km de autostradă dintre Margina şi Holdea sunt în şantier, iar depozitele cu anrocamente şi balast sunt alimentate în flux continuu, afirmă ministrul.

    Lucrările se află acum undeva la 10%.

  • Olguţa Vasilescu, lui Grindeanu: Dacă ministerul nu e capabil să modernizeze gara, o putem face noi

    „Vrem gara, domnule ministru al Transporturilor. Dacă ministerul nu este capabil ca să modernizeze această gară, credem că noi putem să o facem prin eforturile administraţiei publice locale, astfel încât unul din punctele foarte importante, o să vedem cât contează în decembrie, când va începe târgul de Crăciun, să poată să fie modernizat şi să arate ca şi restul Craiovei”, spune Lia Olguţa Vasilescu.

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a evitat să dea un răspuns clar.

    „N-aş trece foarte repede, că doamna primar a zis de gară. Dacă vă uitaţi, în acest moment e în licitaţie la CFR, pe Programul Operaţional de Transport, tot acest troson de la Craiova la Caransebeş. Sunt şase loturi de modernizare pe cale ferată. De la Caransebeş până la Nădlac e altă chestiune, Caransebeş-Arad este pe PNRR, de la Arad la graniţă este deja modernizat. Atunci a rămas această variantă sudică, Craiova-Caransebeş. Sunt în licitaţie acum toate cele şase loturi şi care vor însemna, doamna primar, inclusiv modernizarea gărilor. Dar asta nu înseamnă, totuşi provin din autorităţile locale, am fost viceprimar şi preşedinte de Consiliu, că nu sunt adeptul descentralizării. Toate aceste lucruri trebuie să meargă către autorităţile locale, fiindcă ştiu mai bine şi se pot ocupa mai bine, decât autorităţile centrale, ca lucrurile să meargă şi să arate mai bine pentru cetăţenii”, afirmă Grindeanu.

  • Grindeanu, despre problemele cu PNRR: În componenţa unor consilii erau membri de partid, nu din PSD

    Întrebat despre problemele apărute cu cererea de plată numărul 3, Sorin Grindeanu a spus joi că „una din bornele de pe cererea de plată a fost că la cinci companii – CNAIR, CNIR, Metrorex, CFR-SA şi CFR-Călători – să se aplice acea ordonanţă 109. La trei dintre ele, Comisia n-a avut ce să comenteze. La CNAIR, la CFR SA (CFR Infrastructură, cum o ştie toată lumea), şi CFR Călători. A avut de comentat – ca obiecţii, ca să spun aşa – la două dintre ele: la Metrorex şi la CNIR. De ce? Nu că nu s-a respectat legea, ca să fiu foarte clar, ci că în componenţa acelor consilii sunt şi membri de partid. Eu am mers la Bruxelles, mi-au spus că eu sunt dispus să-mi dau demisia dacă găsesc un membru PSD. Şi pe loc mi-o dădeam. Nu e niciun membru PSD şi nu despre ei era vorba”.

    Potrivit ministrului Transporturilor, cei care aveau această calitate erau la celelalte trei companii în discuţie.

    „Nu e ilegal să fii membru de partid şi să fii membru în Consiliul de Administraţie. Doar că cei de la Comisia au spus că ar încălca anumite principi ale OECD. Eu i-am chemat pe cei trei şi le-am spus că mă aştept în cel mai scurt timp să-şi dea demisia. Au făcut acest lucru”, a replicat Grindeanu.

    El adaugă că nu se vor pierde banii din PNRR.

    „Dar nu riscă nimeni să pierdă aceşti bani. Eu cred că în ultimele zile s-a explicat foarte bine. Şi dacă vă uitaţi, şi chiar v-aş ruga să vă uitaţi, o să vedeţi că din acel cred că un miliard, care e suspendat, nu s-a pierdut, cele amintite de mine mai devreme, cu cele două consilie de administraţie, unde şi-au dat demisia membrii PNL din cele două, şi Metroul de la Cluj, sunt vreo 70 de milioane, 70 şi ceva de milioane… dintr-un miliard. Ştiţi cât e în alte părţi? Ştiţi cât e acea problemă cu micro-întreprinderile, cu impozitul? Vreo 400 de milioane de euro. Ştiţi cât e chestiunea legată de consiliile de administraţie de la alt minister? 300 de milioane. Eu am rezolvat această problemă chemând pe cei care sunt membrii de partid să-şi dea demisiile. Repet, am mers la Comisie şi am mers de două ori şi am spus că îmi voi da demisia dacă găsesc vreun membru PSD. Eu sunt membru PSD. Asta nu înseamnă – şi ţin să spun şi să fiu cât se poate de corect – asta nu înseamnă că este ilegal. Oamenii cei care au mers la un concurs pe care l-au luat, nu l-a ţinut ministerul acel concurs. Pe 109 îţi vine o firmă din afară care recrutează şi care selectează, nu Ministerul. Doar că cei de la Comisie au zis, dom’le, ştim că nu s-a încălcat legea, absolut de acord, doar că noi am vrut şi principiile OECD. Ok, eu am avut noroc, pentru că în mod normal puteau să spună, dom’le, nu-mi dau demisia şi dacă mă demiteţi vă dau în judecată şi câştigă. Să ştiţi că vor câştiga. Ei au acceptat, eu le mulţumesc că au acceptat să facă acest pas”, a mai spus Grindeanu.

    Comisia a propus suspendarea parţială a plăţii, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

    Comisia a transmis marţi că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.

    Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

    Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

    – Stimularea eficienţei energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

    – Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

    – Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.

  • Grindeanu (PSD): Poate vom face majoritate cu UDMR

    Nu o să fie nimeni cu 50% la parlamentare. Este evident că se va continua pe o alianţă guvernamentală, nu ştiu dacă aceasta

    Întrebat dacă se gândeşte PSD la o alianţă cu AUR sau cu USR, Grindeanu a exclus o posibilă alianţă cu AUR, spunând că „poate ajunge PSD – UDMR”.

    Întrebat, în continuare, dacă exclude vreun partid din alianţă, Grindeanu a răspuns: „AUR”.

    „Vedem în 1 decembrie procentele. Vedem cine e preşedintele şi apoi, până în 21 când noul Parlament trebuie să vină să depună jurământul, cred că în aceeaşi zi cu noul preşedinte… există acest timp pentru crearea unei coaliţii”, a mai spus Grindeanu, la Antena 3 CNN.

    „Eu cred că este important să vină şi UDMR în această coaliţie pentru că e nevoie de o coaliţie mai amplă în parlament. Pe zona de reorganizare administrrativă, vă dau un exemplu: noi avem de gând să trecem în oferta de guvernare… în Constituţie scrie că este organizat administrativ la nivel de comune, oraşe, municipii, judeţe, dar nu spune nimeni câte. Nu înseamnă că trebuie să ai 41 de judeţe, poţi să ai 20. (…) Nu e nevoie să schimbi Constituţia ca să ai 20 de judeţe. Poţi să ai judeţul Banat, care să includă Timiş, Caraş şi parte din Arad. Pentru asta nu trebuie să schimbi Constituţia”, a afirmat Grindeanu.

    El a afirmat că niciodată UDMR nu s-a împotrivit politicilor europene şi nu exclude ca preemierul noului Guvern să fie de la Uniune: „Nu am văzut ca Kelemen Hunor să fie pe la Moscova”.

  • Sorin Grindeanu cere mobilizare rapidă pentru finalizarea Autostrăzii Ploieşti-Buzău

    „Le-am solicitat constructorilor să se mobilizeze mai bine în punctele critice (pasajele de la km 7 şi km 38)”, spune Grindeanu, subliniind importanţa finalizării acestor loturi până la sfârşitul lunii noiembrie.

    De asemenea, ministrul a cerut ca Nodul Dumbrava să fie completat tot în această perioadă, facilitând astfel conexiunea între Autostrada A3 (Bucureşti-Ploieşti) şi secţiunea A7 dintre Dumbrava şi Pietroasele.

    „Până la finalizarea Lotului 3 (Pietroasele-Municipiul Buzău), descărcarea de pe primele două loturi se va face la km 47,8, în formulă provizorie, în DN2 şi DN1B”, adaugă Grindeanu.

     

  • Grindeanu: În decembrie, se va circula pe cele 4 loturi ale A7 între Buzău şi Focşani

    Cele patru loturi sunt la un grad de construcţie de peste 90%, spune ministrul transporturilor.

    Din discuţiile cu constructorul a reieşit că pe loturile 1, 2 şi 4 ale Autostrăzii Moldovei se va circula din jurul datei de 1 noiembrie, fără podul de la Buzău.

    Lotul 3 va fi terminat undeva în jurul datei de 1 decembrie, iar podul către sfârşitul anului.

    „Cert este că între Buzău şi Focşani, de la începutul lunii decembrie, se va circula pe toate cele patru loturi. Pe celelalte două, de asemenea, care au termen de finalizare anul acesta, între Ploieşti şi Buzău, sunt tot în jur de 90%, ceea ce ne duce ca şi calendar în aceeaşi perioadă ca acestea patru loturi”, a declarat ministrul.

    Spre Paşcani, lucrările sunt undeva la peste 50%, între Focşani şi Bacău, şi undeva în jur de 40% între Bacău şi Paşcani, „astfel încât la sfârşitul anului viitor să se poată circulă de la Bucureşti până la Paşcani pe autostradă. Nu am niciun fel de emoţii că acest lucru nu se va întâmpla”.

    Autostrada Moldovei va avea aproape 440 km de la Ploieşti până la Siret, la graniţa cu Ucraina.

  • Grindeanu anunţă când va circula metroul până la Aeroportul Otopeni

    „De la Gara de Nord până la Otopeni până în 2028. Ăsta e termenul maxim. Dar astăzi pe progresul pe prima secţiune… suntem undeva la 14%, din ce mi-au spus constructorii. Sigur, pe zona de tunele, că vor veni şi cu partea de arhitectură şi toate lucrurile care urmează”, spune Sorin Grindeanu, întrebat când se va circula cu metroul până la Otopeni.

    Ministrul Transporturilor şi premierul Marcel Ciolacu au verificat, joi, Ora stadiului lucrărilor la obiectivul de investiţii „Magistrala de metrou M6”.

    „Este evident că calea cea mai sigură pentru dezvoltarea economiei şi pentru a schimba odată pentru totdeauna traficul din Capitală nu poate să fie decât investiţiile, respective metroul. Indiferent câte măsuri am lua, câte poduri, pasarele, restricţii de circulaţie am face, soluţia nu poate să fie cât metroul. Această legătură între Gara de Nord, până la Aeropotul Otopeni, implicit şi Băneasa, până la zona comercială din Băneasa, e împărţită în două loturi. (…) Eu consider că am o singură obligaţie din funcţia de premier, să asigur finanţarea pentru această investiţie. Ştiu breaking news-urile cu deficite. Vom asigura în continuare, ca şi prioritate, toate investiţiile în toată infrastructura mare, vom negocia, pe urmă, la Bruxelles. Toate ţările mari, Spania, Italia, Germania, Portugalia, au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari, pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru l-am discutat şi negociat şi cu preşedinta Comisiei Europene”, afirmă marcel Ciolacu.

    Premierul admite că vor fi probleme în traficul din Bucureşti.

    „O să fac o discuţie şi cu ministrul de Interne şi cu primarul Capitalei, pentru că nu o să fie ca pe Valea Oltului, dar se va crea un discomfort în trafic, astfel încât împreună, Guvern şi primăria Generală, să găsim celele mai bune soluţii în cee ace priveşte restricţionările din trafic, mai ales că ştim că pe 9 septembrie începe şcoala”, încheie Ciolacu.