BusinessMagazin

Tag: germani

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vor germanii să-i invadeze pe americani

    Lanţul de supermarketuri Lidl se pregăteşte să deschidă 100 de magazine pe coasta de est a Statelor Unite, scrie Business Insider.

    Primele 20 de magazine vor fi amplasate în Virginia, Carolina de Nord şi Carolina de Sud şi îşi vor deschide porţile în vara acestui an. Restul de 80 se vor deschide până la jumătatea anului următor.

    Lidl plănuieşte să ajungă la 600 de magazine în Statele Unite. În prezent, lanţul german operează peste 10.000 de unităţi în Europa.

    “După trei ani de cercetare, am ajuns la concluzia că majoritatea consumatorilor americani nu agreează magazinele cu discount”, notează prezentarea nemţilor. “Lidl va comercializa produse de lux, vrem să ne axăm pe calitate şi nu pe cantitate.”

    În trimestrul III al anului 2016, veniturile Lidl au crescut 7,5%.

    În România, Lidl intenţionează să deschidă încă 100 de magazine de tip discount faţă de cele 200 pe care le are deja, potrivit lui Frank Wagner, executivul ger­man care conduce operaţiunile locale ale companiei. El nu înaintează un orizont de timp, însă companiei i-a luat circa cinci ani să deschidă un număr similar în perioada 2011-2016.

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    ”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.

    În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.

    De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite. 

    “Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit Trump să anuleze, în câteva secunde, zeci de ani de negocieri

    Cu o simplă semnătură, miliardarul-devenit-preşedinte Trump a reuşit să distrugă zeci de ani de negocieri între Statele Unite şi partenerii săi. Comerţul liber, un ideal pentru state precum Japonia sau Australia, a dispărut odată cu venirea sa la putere.

    „Am realizat ceva excelent pentru oamenii care muncesc în Statele Unite“, a declarat Trump după semnarea decretului. Sigur pe el, noul preşedinte nu a vrut să discute despre alte posibile parteneriate sau renegocierea celor existente, aşa cum este NAFTA (Tratatul de liber comerţ în America de Nord – n.red.); a preferat să se bucure de victoria lui, ignorând apelul în favoarea Acordului de Parteneriat Transpacific (TPP) formulat de companii precum Nike sau Wal-Mart.

    „Decenii de-a rândul am îmbogăţit industrii străine în loc să avem grijă de ale noastre“, a spus Donald Trump. „Am plătit pentru armatele altora şi am apărat graniţele altora, refuzând în acelaşi timp să le protejăm pe ale noastre. Şi am cheltuit miliarde de dolari în străinătate, în timp ce infrastructura Americii s-a degradat.“

    Acordul de parteneriat transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în februarie 2016, economiile combinate ale acestora reprezentând 40% din economia globală. Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane de persoane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene. „Nu cred că am mai avut un preşedinte care să fie iniţiator al protecţionismului“, remarcă Dan Ikenson, director al unui centru de studii al politicilor comerciale. „Comerţul Statelor Unite s-a îndreptat, în ultimii 80 de ani, către liberalizare şi internaţionalizare.“

    Chiar şi membri ai Partidului Republican şi-au arătat neîncrederea faţă de deciziile lui Trump; John McCain, fost candidat pentru fotoliul de preşedinte, consideră că abandonarea TPP este un lucru greşit. „Mergând înainte, este imperativ ca America să aibă o agendă comercială pozitivă în zona Asia-Pacific, pentru că asta va ţine companiile americane la un nivel competitiv în regiunea cu cea mai rapidă creştere economică din lume.“

    Asociaţia Naţională a Producătorilor de Carne de Vită din S.U.A., care reprezintă interesele a peste 230.000 de fermieri, a anunţat recent că dispariţia TPP ar putea costa în jur de 400.000 de dolari zilnic. Dacă s-ar ajunge şi la anularea NAFTA, preţul cărnii de vită ar creşte atât de mult încât cea importată ar fi mai ieftină. „TPP şi NAFTA au fost pentru mult timp sacii de box ai clasei politice, dar în realitate comerţul exterior a reprezentat una dintre cele mai de succes poveşti din istoria Americii“, a transmis grupul. Cifrele dau dreptate fermierilor: de la intrarea în vigoare a NAFTA, în 1993, exportul de produse agricole s-a dublat.

    Principalele victime ale dispariţiei TPP vor fi însă marii producători; Mark Parker, CEO-ul Nike, a declarat anul trecut că acordul va ajuta la crearea locurilor de muncă. Argumentul său este unul pertinent: Nike produce în jur de 40% din încălţăminte în Vietnam, stat care a aderat la TPP. Astfel, economiile obţinute ca urmare a scăderii taxelor vamale ar fi reprezentat investiţii în unităţi din Statele Unite, iar asta ar fi dus la angajări în aceste noi unităţi.

    Aldo Group, producător canadian de încălţăminte, şi-a mutat unităţile de producţie din China în Vietnam, încercând să speculeze avantajele acordului de parteneriat transpacific. „Suntem dezamăgiţi, cel puţin pe termen scurt, pentru că vorbeam de o eliminare a taxelor care ajung la aproape 18%“, a spuns Bryan Eshelman, COO-ul companiei.

    Premierul nipon Shinzo Abe declara, la sfârşitul anului 2016, că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens“. Cu toate acestea, alte state precum Noua Zeelandă sau Mexic par dispuse să arunce mingea în curtea chinezilor. Dar lucrurile se complică şi mai mult: structura ar trebui schimbată radical, pentru că în cea actuală sunt implicate state aflate deja în conflict cu China, aşa cum este cazul Vietnamului sau al disputelor teritoriale din Marea Chinei de Sud. „Nu există claritate în ceea ce priveşte noul guvern american şi planurile sale legate de domeniul economic sau acorduri comerciale“, a declarat Eric Schweitzer, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei. Poziţia sa reflectă sentimentelor celor mai mulţi lideri europeni; confruntaţi pe de-o parte cu Brexitul, ei trebuie acum să regândească şi strategia comercială faţă de Statele Unite. Nu că Trump ar fi anunţat vreo schimbare în această direcţie, dar noua administraţie de la Washington pare a fi una imprevizibilă.

    Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, în cazul în care administraţia Donald Trump va iniţia un război comercial cu China, a declarat şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, criticând abordarea protecţionistă a preşedintelui Donald Trump. „Cred că trebuie să ne pregătim pentru un parcurs dur“, a afirmat Sigmar Gabriel într-un interviu acordat postului ZDF. În opinia liderului Partidului Social-Democrat (SPD), victoria electorală a lui Donald Trump este rezultatul „radicalizării negative“. Întrebat despre avertismentele lansate de Donald Trump, inclusiv privind impunerea unor taxe vamale mari companiilor care fabrică autovehicule în Mexic şi le vând în SUA, Sigmar Gabriel, care este şi ministru al economiei şi energiei, a precizat: „Cred că vorbeşte extrem de serios. În discursul inaugural am auzit o serie de tonuri naţionaliste. Germania şi UE trebuie să rămână unite şi să îşi apere interesele. Dacă Statele Unite vor iniţia un război comercial cu China şi cu toată Asia, noi, ca europeni şi germani, suntem parteneri comerciali corecţi. Europa şi Germania au nevoie de o strategie orientată spre Asia şi China, avem noi oportunităţi. Nu trebuie să fim obedienţi sau să ne temem“, a mai spus el.

    Donald Trump are posibilitatea, aşadar, de a duce comerţul internaţional într-o zonă a incertitudinii şi a dezacordurilor. Poate consilierii săi îl vor face să înţeleagă consecinţele; poate că reacţia Chinei va fi suficientă pentru a-l face să-şi regândească strategia. Momentan, toate butoanele sunt la Trump, iar el e singurul care poate decide pe care să apese mai întâi.

  • Donald Trump îi ameninţă pe producătorii germani de maşini cu taxe de 35% pe importuri

    Acţiunile producătorilor germani BMW, Daimler şi Volkswagen au scăzut după ce preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat că va impune o taxă de 35% vehiculelor importate de peste graniţe pe piaţa din Statele Unite, potrivit Reuters.

    Cei trei producători de maşini au investit sume semnificative în fabrici din Mexic, unde costurile de producţie sunt mai scăzute decât cele din Statele Unite, ţintind să exporte maşini mici pe piaţa din Statele Unite.

    Într-un interviu pentru ziarul german Bild, publicat luni, Trump a criticat producătorii germani de maşini pentru că nu reuşesc să producă mai multe maşini în Statele Unite.

    „Dacă vrei să construieşti maşini în lume, atunci îţi urez tot binele. Poţi construi maşini pentru Statele Unite, dar pentru fiecare maşină care ajunge în Statele Unite, vei plăti o taxă de 35%”, a spus Trump.

    Trump le-a transmis celor de la BMW că dacă contruiesc o fabrică în Mexic şi intenţionează să vândă maşini în Statele Unite, fără o taxă de 35%, îşi pot lua gândul de la acest lucru, susţinând că producătorii de maşini ar trebui, în schimb, să contruiască fabrici în Statele Unite.

    Mercedes-Benz şi BMW au deja fabrici în Statele Unite, unde construiesc SUV-uri.

    O purtătoare de cuvânt a BMW a spus că fabrica Grupului BMW din oraşul mexican San Luis Potosi va construi Seria 3 BMW începând din 2019, producţia fiind destinată pieţei mondiale. Fabrica din Mexic va fi o completare pentru fabricile din Germania şi China în care se produce Seria 3.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde îşi petrec românii revelionul

    Aproape jumătate dintre români (48%) îşi vor petrece Revelionul acasă, cu familia, prietenii şi rudele, în vreme ce doar 9% au ales să petreacă intrarea în Noul An în oraş, potrivit unui studiu realizat de E.ON în opt ţări europene la sfârşitul anului 2016.
     
    Aceeaşi proporţie a celor care vor sărbători Revelionul la domiciliu se regăseşte şi în cazul cetăţenilor maghiari chestionaţi, însă procentajul celor care au declarat că au de gând să iasă în oraş în noaptea dintre ani este dublu faţă de cel al românilor. Nu departe în preferinţe se situează cehii şi italienii, care în proporţie de 43%, respectiv 40% şi-au exprimat dorinţa de a sta liniştiţi acasă. Spre deosebire, doar circa o treime dintre germani (27%) au spus că vor sta acasă de Revelion, iar 20% dintre ei au declarat că vor petrece în oraş, conform studiului menţionat.
     
    Şi, totuşi, ce vor face oamenii de Revelion? În proporţii apropiate (33%, respectiv 30%), cehii şi românii spun că vor urmări programele de la televizor, la polul opus situându-se italienii, doar 9% dintre aceştia declarând că vor prefera telecomanda televizoarelor. Şi în cazul germanilor şi al britanicilor, numai 14% au spus că vor sta în fotolii în faţa micilor ecrane.
     
    Totuşi, în ciuda faptului că hotelurile şi vilele din staţiuni sunt rezervate la capacitate maximă, perioada din jurul Revelionului nu este chiar una de vacanţă în Europa. Doar 6 procente din populaţia Germaniei are planuri de vacanţă sau alte activităţi, şi până şi această cifră este mai ridicată decât cea din restul Europei. Doar 4% dintre respondenţii din România au afirmat că vor merge în vacanţă, în timp ce în cazul cehilor, ungurilor şi italienilor intervievaţi pe acest subiect ponderea este de 3%. De remarcat şi numărul ridicat al celor care au declarat că nu au nimic planificat pentru Revelion, în această situaţie fiind 30% dintre britanici, 23% dintre respondenţii turci, 18% dintre germani şi 11% dintre români.
     
    Aceste rezultate fac parte din studiul  “Trăind în Europa”, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat circa 8.000 de oameni din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în luna decembrie 2016.
     
     
     
     
     

  • Cele mai interesante lansări auto din 2016

    Anul automobilistic 2016 a început în ianuarie la Detroit, iar pasionaţii de automobile au avut de ce să se bucure. În 2016, cumpărătorii de autoturisme au mai multe opţiuni decât oricând. Maşinile electrice câştigă tot mai mult teren şi foarte mulţi producători şi-au prezentat modelele electrice, însă tot modelele pe benzină sau diesel au atras privirile.

    „Noul S-CLASS S63 4MATIC, un cabriolet ce poartă semnătura celor de la Mercedes şi de la AMG, face exact ce ar trebui să facă o maşină de 577 de cai-putere: te sperie. Nu în sensul rău, ci mai curând în sensul acela de teamă pe care o ai când te dai într-un roller coaster: când s-a terminat cursa, de-abia aştepţi să o iei de la capăt”, scria Business Magazin în urma unui test drive. Cabrioletul S63 are un motor biturbo V8 ce dezvoltă 577 de cai putere şi are o transmisie sport cu şapte trepte de viteză. Automobilul celor de la Mercedes poate atinge 100 km/h în 3,9 secunde şi are o viteză maximă de 249 km/h. Maşina nu este doar rapidă şi puternică, ci şi confortabilă, afinitatea germanilor pentru lux fiind evidentă şi la interior. Preţul de pornire pentru S 63 este de 187.000 de euro. „E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţi doreşti acest lucru”, am scris în aprilie.

    2016 a marcat şi lansarea celui mai rapid model hibrid din lume, HYUNDAI IONIQ. Maşina este dotată cu o unitate de propulsie hibridă compusă dintr-un motor pe benzină de 1,5 litri şi care produce 105 CP, un electromotor cu 43,5 CP, un set de acumulatori din litiu-ion şi o transmisie automată cu şase trepte şi două ambreiaje. Modelul accelerează de la 0 până la 96 de km/h în 10,8 secunde, iar viteza maximă atinge 185 km/h, însă o versiune pregătită special pentru curse a atins o viteză maximă de 258,6 km/h pe lacul de sare Bonneville din SUA. La fel de interesant este faptul că în spatele maşinii se află Mircea Gradu, director al echipei de ingineri Hyundai America de Nord, şi care se află în cadrul companiei din 2014, înainte activând la Daimler AG. Varianta Ioniq Hibrid dispune de un propulsor performant pe benzină, completat de motorul electric de 32kW, alimentat de bateria litiu-ion polimer de 1,56 kWh. Modelul are o putere totală de 141 CP (103.6 kW), cu o viteză maximă de 185 km/h. Opţiunea Plug-in oferă 50 km rulare în modul pur electric, iar în ceea ce priveşte versiunea Ioniq Electric, aceasta are un motor electric de 120 CP şi o autonomie de peste 250 km, susţine producătorul.

    În 2016, producătorul britanic Jaguar a decis să intre pe segmentul ultra popular SUV prin lansarea lui JAGUAR F-PACE. Cea mai accesibilă versiune a lui F-Pace are un preţ de pornire de 46.320 de euro şi este echipat cu un motor de 2,0 diesel de 180 cai putere cuplat la o cutie manuală. Există şi varianta dotată cu un motor V6 de 3 litri de 340 cai putere sau 380 cai putere. Primul SUV Jaguar are 4,73 m lungime, un ampatament de 2,87 metri lungime, un portbagaj de 650 litri şi este construit pe o structură de aluminiu. Compania britanică a păstrat eleganţa maşinilor şi designul sportiv care au consacrat-o şi la această variantă offroad. Aşadar, F-Pace intră într-un peisaj populat de automobile precum BMW X3, Porsche Macan sau Audi Q5.

    AUDI R8 SPYDER V10
    este varianta convertibilă a lui Audi R8 şi a fost anunţată de germani la New York. Maşina este propulsată de un motor V-10 de 5,2 litri, capabil să producă 540 de cai putere şi 540 Nm cuplu maxim. Spyder poate ajunge la 100 km/h în 3,6 secunde şi are o viteză maximă de 318 km/h. Designul noului R8 Spyder V10 nu diferă aproape deloc de versiunea Coupe, iar acoperişul retractabil este realizat din material textil, cântăreşte 44 de kg şi poate fi deschis sau închis în doar 20 de secunde, la viteze de până la 50 de km/h. Automobilul este ceva mai greu (1612 kg) decât varianta coupe, iar consumul mediu ar fi de 11,7 litri la 100 de km; emisiile CO2 sunt de 277 grame pe kilometru. Preţul pentru varianta cu motor V10 şi transmisie automată este estimat în jurul sumei de 170.000 de dolari.

    Anul acesta şi Dacia a prezentat, la Paris, noile modele Logan şi Sandero. Astfel, Dacia Logan facelift porneşte de la un preţ de 6.950 de euro pentru versiunea Acces cu motorizarea de un litru şi 75 CP, iar Dacia Logan MCV facelift este disponibilă începând cu 7.900 de euro şi este echipată cu motorul de un litru şi 75 CP în varianta de echipare Acces. Ambele modele sunt disponibile în variante cu motorizări diferite.

    Bestia BUGATTI

    CHIRON a fost lansată oficial la târgul auto de la Geneva şi după cum era de aşteptat este extrem de puternică, având sub capotă 1479 de cai putere, reuşind să atingă o viteză maximă de 420 kmh (a fost limitată la această viteză pentru a putea fi condusă pe şosele). Chiron este construit în jurul unui motor de 8 litri W16 şi este susţinut de patru turbo charger-e. La viteză maximă susţinută, Chiron îşi goleşte rezervorul în 9 minute. În cât timp atinge suta de kilometri? În 2,5 secunde, adică mai repede decât ai putea tu să bagi stick-ul USB în calculator. Pentru că este atât de rapidă, maşina trebuie echipată cu cauciucuri speciale, create în colaborare cu Michelin pentru a atinge vitezele de care este capabilă. Vor fi produse 500 de unităţi, iar fiecare model va fi vândut pentru 2,6 milioane de dolari.