BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Gazele se scumpesc de miercuri, 1 august, cu 5,83%. Cu cât va creşte factura medie

    În urma scumpirii anunţate, factura medie la un apartament dotat cu centrală termică pe gaz creşte în funcţie de consum, cu 5 lei în lunile calde şi cu 10 lei în lunile din sezonul rece, faţă de preţurile din iunie-iulie 2018.

    Decizia a fost adoptată în baza solicitărilor furnizorilor de gaze naturale, şi în urma analizei costurilor reflectate în preţul final, a informat ANRE pe data de 19 iulie. „Solicitările vin ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat”, a menţionat ANRE.

    Gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei. În perioada ianuarie 2013 – aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, evoluţia preţului producţiei interne a cunoscut o creştere de la 45,71 lei/MWh la 60 lei/MWh, la consumatorii casnici. În perioada aprilie 2017 – martie 2018, preţul mediu a crescut de la 67,99 lei/MWh la 73,85 lei/MWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se împart gazele în Moldova. Primar din judeţul Neamţ: Cine nu îşi doreşte gaze? Chiar dacă este mai scump, e vorba de confort. Însă este o problemă complicată racordarea

    Din cei circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural pe care România îi avea în 2016, aproximativ 5.000 de kilometri se află în judeţele din Moldova, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Cele opt judeţe ale Mol­dovei – Bacău, Boto­şani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea – au astfel împreună 12,5% din reţeaua de gaze care acoperă întreaga ţară.
     
    Vrancea este judeţul cu cea mai redusă re­ţea de distribuţie a ga­zelor din Moldova – 242,4 kilo­metri, în condiţiile în care judeţul Iaşi – cu o populaţie dublă decât Vrancea, are o reţea de gaze de circa cinci ori mai mare.
     

  • Geniul care transformă orice element stradal în artă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Bob refuză să accepte lumea aşa cum este, ci încearcă în permanenţă să o reinventeze. Astfel, înarmat cu tuburi de vopsea şi multă imaginaţie, el a dat viaţă unor elemente stradale obişnuite, iar rezultatele sunt mai mult decât spectaculoase.

  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?
     
    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?
     
    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.
     
    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.
     
    Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?
     
    Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.
     
    Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.
     
    Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.
     
    Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.
     

  • Liviu Dragnea, liderul PSD a anunţat la discutarea legii offshore: Jumătate din producţia de gaze din Marea Neagră va fi tranzacţionată în România; sumele din impozitul suplimentar se vor duce într-un fond special

    „(Avem, la Camera Deputaţilor – n.red.) o variantă pentru legea offshore, diferită faţă de varianta care a venit de la Senat. E o lege de importanţă uriaşă. Au fost multe discuţii în spaţiul public, postări, luări de poziţie, puncta de vedere, unele mai intense, altele mai aşezate şi o să vă prezint schematic diferenţele şi în final ce câştig are România. Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea îngheţată. 
     
    Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15-20 de ani, companiile offshore nu trebuia să plătească nimic. În acelaşi timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treilea obiectiv, ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piaţia românească. În varianta Senatului, 100% contracte bilaterale, înseamnă că încheie contracte, fără ca statul român să ştie. Noi avem şi acum o diferenţă de cantitate de gaze necesară pentru a ne acoperi necesarul actual al consumului de gaze din România, practic o dependenţă faţă de ruşi, din păcate producţia de offshore este în scădere. Deci diferenţa, necesarul creştea dependenţa faţă de ruşi”.
     

  • Gazul din Marea Neagră, o mare necunoscută: Transgaz are acorduri doar cu Petrom, Exxon şi Black Sea pentru preluarea gazului. Detaliile sunt confidenţiale

    ♦ Chiar înainte ca proiectul BRUA (gazoductul Bulgaria, România, Ungaria, Austria) să prindă contur, Transgaz a semnat un acord pentru preluarea gazului din perimetrul Neptun, concesionat de Petrom şi ExxonMobil, pentru aducerea cantităţilor la ţărm ♦ Părţile implicate spun că prevederile acordurilor sunt confidenţiale, dar investiţia în conducte va fi suportată de toţi consumatorii din România.

    Tranzgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural, spune că are acorduri de cooperare pentru preluarea gazelor din Marea Neagră cu Petrom şi ExxonMobil, acord semnat în 2014, un an mai târziu compania semnând o înţelegere similară cu Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Europe B.V şi Gas Plus International B.V.

    Dincolo de compani­ile menţionate, Romgaz şi Lukoil mai derulează lucrări de explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar deo­cam­dată între invetitorii men­ţionaţi şi Transgaz nu a fost semnat un acord privind preluarea gazului.

    Gazul din Marea Neagră, o mare necunoscută: Transgaz are acorduri doar cu Petrom, Exxon şi Black Sea pentru preluarea gazului. Detaliile sunt confidenţiale

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar Petroleum, vizată de o investigaţie a Comisiei Europene pe piaţa gazelor naturale

    Investigaţia vizează aşa-numitele clauze de destinaţie din cadrul acordurilor făcute pe o perioadă 20 de ani. Acestea sunt pevederi frecvent întâlnite în acordurile de livrare de gaz lichefiat semnate pe termen lung cu Qatar, care obligă cumpărătorii să primească transporturi numai în anumite porturi şi le împiedică să devieze gazul către alte pieţe, în aşa fel încât poziţia Qatar-ului în acele pieţe terţe să nu fie slăbită.

    „Am deschis o investigaţie pentru a vedea dacă există restricţii teritoriale problematice în contractele de aprovizionare cu gaz natural semnate cu Qatar Petroleum”, a precizat Margrethe Vestager, comisarul european pe probleme de competiţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.

    El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.

    Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.

    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.