Tag: fumat

  • Cum se mai transformă lumea fumătorilor: Philip Morris a lansat şi în România două variante noi de IQOS

    Compania Philip Morris a lansat săptămâna aceasta două produse noi, IQOS 3 şi IQOS 3 Multi, mizând pe clienţi mai sofisticaţi şi pe cererea de tutun încălzit din piaţa locală, potrivit informaţiilor publicate de companie.

    Preţurile noilor produse pleacă de la 500 de lei, încadrându-se drept un produs premium în comparaţie cu versiunile anterioare ale dispozitivului.

    Dispozitivele au fost disponibile în primă fază în Japonia, Coreea de Sud, Rusia, Germania, Elveţia, Marea Britanie şi Columbia începând cu luna noiembrie, iar de luna aceasta este disponibil în toate pieţele în care s-au vândut şi produsele anterioare IQOS, inclusiv în România.

    „Scopul nostru este ca astfel de îmbunătăţiri să fie lansate şi mai frecvent în viitor, pentru ca din ce în ce mai mulţi fumători să renunţe la ţigări, până vom obţine cu adevărat o lume fără fum”, a declarat Mirek Zielinski, preşedinte al inovaţiei în cadrul Philip Morris International, potrivit site-ului official al companiei.

    Ambiţia noastră este ca până în 2025 cel puţin 40 de milioane de fumători de ţigări PMI (Philp Morris International) să treacă la produse fără fum, transmite compania.  

     

     

     

  • Canada rămâne fără marijuana la două zile după legalizarea ei. Reacţia unei femei care a fumat pentru prima dată

    După ce sute de canadieni au ieşit pe străzi pentru a sărbători legalizarea marijuanei şi au făcut cozi la magazine, în unele zone din ţară nu se mai găseşte cannabis de cumpărat.

    Alexandre, un tânăr de 30 de ani, a stat miercuri în Montreal 7 ore la o coadă pentru marijuana, la final nu a mai putut cumpăra, clienţii au fost rugaţi să plece iar poliţia a intervenit pentru a dispersa mulţimea fără incident, relatează Metro.
     
    Alţi tineri au fost şocaţi de preţurile relativ ridicate, de la 5 dolari canadieni (16 de lei) pe gram în Quebec la 18 dolari canadieni ( 56 de lei) în Saskatchewan ( centrul Canadei).
     
    Înainte de a fi legalizată preţul mediu pentru un gram era de 6,79 dolari canadieni (19 lei).
     
    ”În mod normal nu fumez, dar am spus să încerc pentru că este o zi istorică pentru Canada” a spus miercuri Genevieve, în vârstă de 41 de ani. Joi s-a întors să mai cumpere: ”Dumnezeule, este bombă!” a reacţionat ea.
     
    În Ontario, cea mai populată provincie din Canada, au fost procesate în primele ore de la legalizare 38.000 de comenzi de marijuana în valoare de 750.000 de dolari, în timp ce în Quebec au fost 42.000 de comenzi atât online cât şi la magazine, depăşind toate aşteptările.
     
    După două zile, magazine din mai multe provincii au început să raporteze că au rămas fără marijuana. Statisticile oficiale spun că până la finalul anului în total 5,4 milioane de canadieni vor cumpăra marijuana legal. 
  • Una dintre cele mai puternice ţări din Europa ar putea “scăpa” de fumători în următorii ani

    Doar 1 din 10 britanici vor mai fuma ţigări în 2023, iar societatea ar putea deveni una de nefumători până în 2030, potrivit celor de CNN.

    Prognoza se bazează pe faptul că 400.000 de persoane au renunţat la fumat anul trecut, numărul fumătorilor fiind în prezent de 6,1 milioane sau 14,9% din populaţie,

    Departamentul de Sănătate Publică din Anglia (PHE) previzionează că valoarea va scădea sub 11% până în 2023.

    Mai mult, şeful PHE Duncan Selbie a anunţat că obiectivul pentru 2030 este scăderea procentajului de fumători până sub 5%, transformând astfel Anglia într-o societate de nefumători.

    “Marea Britanie este lider global în ceea ce priveşte controlul produselor din tutun, iar politicile noastre robuste s-au dovedit a fi eficiente”, a declarat pentru CNN Steve Brine, ministrul englez al Sănătăţii. “Nu suntem însă pe deplin mulţumiţi, şi vom depune în continuare eforturi pentru a ajuta fumătorii să renunţe la acest viciu.”

    În 2016, 77.900 de britanici au murit din cauza unor afecţiuni legate de fumat.

  • Cu paşi mărunţi, în afara Centrului Vechi

    „Înainte, planurile pe termen lung se întindeau pe 10 ani; ştiam foarte exact că trebuie să ajungem la 20 de restaurante, astăzi ne-am limitat la un orizont de timp de 3-5 ani şi la fixarea unui ritm de deschideri de două unităţi anual”, descrie Daniel Mischie, CEO-ul grupului City Grill, perspectivele de dezvoltare a companiei, în contextul actual.

    Fondat în 2004 de antreprenorul Dragoş Petrescu, grupul City Grill operează în prezent 19 restaurante şi cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruş, Hanu’ Berarilor, Trattoria Buongiorno, City Grill şi City Café. Anul trecut, veniturile totale generate de acestea au ajuns la 33,7 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Caru’ cu Bere, din Centrul Vechi al Capitalei, înregistrează cele mai mari încasări – de aproape 7 milioane de euro. Profitabilitatea netă la nivel de grup a scăzut, pe fondul unor schimbări în structura companiei, precum şi al creşterilor de salarii, explică Mischie, fără să ofere valoarea exactă a acesteia.

    În ceea ce priveşte investiţiile bugetate pentru anul în curs, CEO-ul City Grill spune că acestea sunt de circa 4,5 milioane de euro, reprezentând investiţii directe în restaurante, cât şi în Academia City Grill (destinată pregătirii noilor angajaţi din cadrul grupului).

    „Deocamdată vrem să ne extindem puternic cu brandurile Trattoria Buongiorno şi Hanu’ Berarilor; sper ca anul acesta să avem al treilea restaurant Hanu’ Berarilor din Bucureşti, sunt deja şapte locaţii Buongiorno şi, fiindcă am făcut primul pas în afara centrului oraşului, lângă Arena Naţională, dorim cât mai mult să experimentăm ce înseamnă celelalte oraşe importante din ţară”, detaliază CEO-ul grupului City Grill principalele obiective pentru anul în curs.

    Anul trecut, în grup au fost incluse două restaurante noi sub brandul Trattoria Buongiorno. Primul dintre acestea, cu 100 de locuri la interior şi alte 120 pe tereasă, se află în Centrul Vechi, „într-una dintre cele mai bune locaţii din Centrul Istoric, colţul Smârdan cu Stavropoleos”. A doua unitate reprezintă, potrivit lui Mischie, prima încercare a City Grill de a ieşi din zona centrală şi de nord a Capitalei, în alte cartiere bucureştene, respectiv zona de lângă Arena Naţională. City Grill a construit acolo un restaurant sub brandul Trattoria Buongiorno cu 200 de locuri în interior şi 400 pe terasă.

    Dacă restaurantul din Centrul Istoric s-a calibrat după efervescenţa binecunoscută a Centrului Vechi, restaurantul de lângă Arena Naţională este descris de CEO-ul City Grill drept o mare încercare.

    „Trebuie să ne adaptăm strategia la publicul de acolo, am recunoscut printre clienţii pe care îi avem la Trattoria Buongiorno în Centrul Istoric clienţi loiali ai brandurilor noastre, dar, pe de altă parte, suntem în competiţie cu antreprenorii care operează deja restaurante acolo şi, evident, trebuie să ne adaptăm strategia pentru respectiva locaţie”, spune el. Totodată, subliniază: „Atât timp cât este o competiţie corectă, se emite bon fiscal şi nu se fumează în locaţii, nu ne este frică de nimic”.

    El observă că în continuare legea privind interzicerea fumatului are un impact semnificativ asupra businessului: „În momentul în care există o masă de 10 oameni şi doi dintre ei fumează, ei aleg o terasă unde se poate fuma, pentru satisfacţia celor doi”. În timp ce în centrul şi nordul Capitalei nu se fumează, spune el, există anumite cluburi în Bucureşti unde după 12 noaptea acest lucru se întâmplă în continuare – situaţie care se regăseşte, de altfel, şi în alte ţări.

    Cartea pe care mizează City Grill, cel mai mare lanţ românesc de restaurante, este în continuare extinderea, concentrarea fiind pe brandurile Trattoria Buongiorno şi Hanu’ Berarilor. „Acestea au prins foarte bine la publicul din România”, motivează Mischie.

    Un alt punct important de pe agenda lor este extinderea în afara Capitalei. „Anul acesta este cel în care ne-am propus să ieşim din Bucureşti – am avut un prim contact cu trei oraşe – Oradea, Cluj şi Iaşi. Din cauza crizei de personal însă, planurile noastre s-au amânat pentru toamnă”, descrie Daniel Mischie planurile referitoare la extinderea într-un alt mare oraş al ţării, fără să precizeze care va fi acesta.
    Pentru extinderea la nivel naţional, şi-au propus să găsească parteneri în operatorii de restaurante din aceste oraşe, în contextul investiţiei mari pe care o presupune un astfel de business. „Vrem să facem un parteneriat cu restaurante deja funcţionale, ai căror proprietari vor să intre în reţea, fără să cumpărăm restaurantele respective. Va fi un fel de franciză, dar nu franciza clasică – aceasta presupune o investiţie destul de mare din partea francizatului.” În ceea ce priveşte Capitala, spune că se află pe punctul de a semna cu o locaţie şi negociază pentru deschiderea unei a doua; deschiderile sunt planificate tot pentru toamna acestui an. „În general, ne uităm la restaurante care există deja, ale căror proprietari doresc să opereze în continuare restaurantele, beneficiind de brandurile noastre şi de cunoştinţele grupului City Grill”, descrie Mischie modul în care îşi aleg noile locaţii. Adaugă că în situaţia în care restaurantul respectiv reprezintă un brand deja cunoscut pe piaţă, sunt pregătiţi să îl integreze în cadrul grupului (cum s-a întâmplat în cazul restaurantului Pescăruş, de pildă).

    În rest, o locaţie cu până în 200 de locuri se pretează brandului Trattoria Buongiorno; dacă vorbim despre un restaurant mai mare, Mischie spune că sunt pregătiţi să investească mai mult şi să funcţioneze cu unul dintre brandurile de restaurant mare, cum ar fi Hanu’ Berarilor.
    În prezent, au o investiţie în derulare la restaurantul Hanu’ Berarilor – Casa Oprea Soare; aceasta este direcţionată înspre finalizarea infrastructurii grădinii respective, care are o capacitate de 250 de locuri. În imediata vecinătate a spaţiului respectiv investesc 1 milion de euro – planurile lor de aici includ mutarea operaţiunilor bucătăriei, precum şi inaugurarea unei săli de evenimente.

    El subliniază complexitatea acestei investiţii, generată de caracterul de monument istoric clasă A al clădirii Hanu Berarilor – Casa Oprea Soare, despre care Mischie spune că este reprezentativ pentru arhitectura românească. Prin comparaţie, Caru’ cu Bere este un monument de clasa B, iar în grupă cu Hanu’ Berarilor mai intră Arcul de Triumf.

    „Noi facem aceste renovări şi investiţii foarte mari în primul rând din respect pentru afacerea noastră şi, în al doilea rând, datorită faptului că o parte din clădirile respective, în care noi operăm, ne aparţin nouă, adică aparţin tot grupului City Grill. Estimativ, te costă de două ori mai mult investiţia într-o clădire monument istoric decât într-una obişnuită”, spune CEO-ul City Grill. Totodată, explică el, cu cât clădirea se află într-o clasă mai înaltă în categorisirea monumentelor istorice, cu atât investiţia este mai mare şi mai greu de realizat.

    Anul acesta, City Grill a finalizat şi o investiţie de 400.000 de euro (împreună cu Mihai Popescu, de la Fratelli), în amenajarea restaurantului Pescăruş.

    În ceea ce priveşte cea mai arzătoare problemă în industria în care activează şi, în general, economia locală – criza acută de personal – City Grill derulează o serie de proiecte pentru a o rezolva. 

    Numărul angajaţilor grupului a ajuns la circa 1.350 de persoane pe perioada iernii, iar în timpul verii numărul lor ajunge la 1.600 datorită teraselor: „Avem un deficit de personal de 5%, care este controlabil şi acceptabil. Sunt suprins cât de mulţi tineri vin să lucreze aici odată cu terminarea şcolii, avem foarte mulţi practicanţi – 150 în toate restaurantele noastre, elevi care au terminat clasele a X-a şi a XI-a şi sunt în perioada vacanţei”, spune Daniel Mischie.

    În scopul pregătirii actualilor sau viitorilor angajaţi ai restaurantelor, grupul a lansat anul trecut Academia City Grill, o instituţie acreditată pentru oferirea cursurilor de ospătar şi bucătar şi în cadrul căreia sunt pregătiţi actuali sau viitori angajaţi ai grupului. „În afară de faptul că oferă diplome cu recunoaştere internaţională, cel mai important lucru este practica pe care elevii de la această academie o efectuează chiar în câmpul muncii – în faţa clientului”, descrie Mischie scopul instituţiei.  În cadrul academiei se lucrează în serii de câte 40-50 de oameni, iar cursurile se întind pe patru luni, în cazul ospătarilor, şi şase luni, în situaţia bucătarilor.

    Mischie spune că au lansat academia ca urmare a lipsei de pregătire observate în rândul absolvenţilor de şcoli profesionale de acest tip. „Deocamdată suferim şi pentru că sistemul de educaţie scoate foarte mulţi absolvenţi cu diplomă de bucătar şi de ospătar, dar cu foarte puţină practică, drept urmare noi trebuie să dublăm aceste diplome cu o diplomă obţinută la Academia City Grill. Aceasta este un fel de şcoală profesională făcută la iniţiativă privată – iniţiativa City Grill.”

    Grupul este implicat şi în programele de formare de învăţământ dual – la liceul Mihai Bravu din Bucureşti finanţează două clase de ospătari şi de bucătari, reprezentând un număr total de 60 de elevi.

    „Eu cred că strategia din ultimii 20 de ani, prin care orice copil ar trebui să facă facultate, a fost complet greşită – îmi amintesc că am avut foarte mulţi lucrători care au venit la 20 şi ceva de ani, după ce terminaseră masterul, în drept sau în studii economice, şi veneau să se angajeze la noi. O ţară nu poate să funcţioneze numai cu oameni care au terminat masterul – ţara are nevoie şi de bucătari, şi de croitori, şi de electricieni, şi de manageri, şi de oameni de marketing etc.”

    City Grill este recunoscută şi drept una dintre primele companii private care au început să aducă angajaţi din Asia, cu scopul de a suplini lipsa de personal de pe piaţă. „Spiritul antreprenorial spune că trebuie să te descurci în orice situaţie: în momentul în care a fost o criză pe piaţă şi antreprenorii nu au găsit resurse, prima iniţiativă a fost găsită tot de noi: am luat autobuze care plecau noaptea din Bucureşti şi îi culegeau pe angajaţi de pe o rază de 100 km din jurul oraşului. Acum există autobuze City Grill, Mega Image, eMAG etc. care îşi culeg angajaţii din diferite zone”, descrie Mischie o primă soluţie găsită în lupta cu criza de personal.

    Următorul pas a fost recrutarea de pe alte pieţe: „În momentul în care aceste resurse s-au terminat, antreprenorul a trebuit să găsească alte resurse, drept pentru care s-au orientat spre alte ţări, unde oamenii câştigă mai puţin şi sunt gata să vină la noi pentru a câştiga mai mult şi a trimite bani acasă”.

    Au mers astfel mai departe de atât, ştirile referitoare la angajaţii nepalezi din restaurantele City Grill ţinând titlurile ziarelor anul trecut. Totuşi, doar cinci angajaţi de origine nepaleză lucrează în prezent în restaurantele grupului: „Ce am făcut noi nu a fost decât să deschidem drumul. Numărul este atât de mic, explică Mischie, deoarece procesul de acreditare este unul extrem de laborios, durează opt luni până când o companie se poate acredita să importe forţă de muncă. Ce am făcut noi nu a fost decât să nivelăm poteca în caz de criză.”

    Un alt motiv pentru care numărul angajaţilor „exotici” nu este mai mare se leagă şi de costurile pe care le presupune un astfel de demers. Acestea sunt de două tipuri: administrative, de circa 1.000 de euro, şi salariale, impuse de legislaţie. Potrivit lui Daniel Mischie, legislaţia românească presupune ca un angajat care nu este din UE să primească minimum salariul mediu pe economie, comparativ cu angajatul român, căruia statul te obligă să îi dai salariul minim pe economie.

    „Acest lucru înseamnă că statul român tratează astăzi incorect cetăţeanul român în comparaţie cu un cetăţean care nu este membru al UE, acesta este un lucru pentru care noi luptăm astăzi şi există două soluţii – ori să crească şi salariul minim în România la 500 de euro, ori să abroge această lege care există de 10 ani şi în spatele căreia s-au ascuns spunând că este reglementare europeană – dar nu este.”
    La nivel naţional, sunt 10.000 de premise pentru astfel de lucrători, dintre care 9.000 sunt accesate anual, spune Mischie.

    Recrutarea de pe pieţe mai apropiate, cum ar fi Republica Moldova sau Ucraina, nu reprezintă o soluţie din punctul lui de vedere şi reprezintă o strategie care ţine mai mult de emoţional: „Am avut o iniţiativă prin care orice cetăţean care poate dovedi că are rădăcini româneşti să primească imediat drept de muncă în România – din păcate, moldovenii – sau unii dintre ei – folosesc acest lucru tot ca pe o rampă de plecare spre vestul Europei – au aceeaşi atitudine cu a românilor”.

    În ceea ce priveşte tendinţele de pe piaţa restaurantelor, Daniel Mischie sesizează că românii preferă să iasă din ce în ce mai mult la masă în oraş, indiferent de momentul zilei. „Avem clienţi noi în restaurante, iar oamenii încep să iasă din ce în ce mai des la restaurante, atât la prânz, cât şi la cină. Gătesc din ce în ce mai puţin acasă şi preferă să iasă în oraş.” El observă şi o creştere a sumelor pe care clienţii români sunt dispuşi să le lase la restaurante. „Clienţii încep să cheltuiască mai mulţi bani, iar media pe tranzacţie a început să depăşească 20 de euro frecvent. Încep să schimbe orientarea de la consumul de cantitate spre consumul de calitate”, constată Mischie.

    CEO-ul City Grill observă însă că românii sunt la fel de buni consumatori precum străinii sau poate chiar mai buni; „Clientul român este mai predispus la a cheltui bani într-un restaurant decât un străin, care este mai cumpătat şi mult mai pregătit la restaurant în legătură cu ce şi cât să cheltuiască”. Şi din punctul de vedere al bacşişurilor clienţii români sunt recunoscuţi ca fiind plătitori foarte buni, alături de americani. În schimb, românii în ţară sunt şi foarte pretenţioşi: „Românul este un client foarte pretenţios şi foarte exigent, străinii au gradul de acceptabilitate mai mare şi sunt mai toleranţi”.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor pentru diferitele tipuri de restaurant din portofoliu, sesizează că „la prânz şi cină funcţionează foarte bine locaţiile tip convenience (unde se mănâncă la un preţ mai mic, rapid, porţii consistente)”.

    Ca urmare a acestui trend, a observat şi o efervescenţă pe segmentul cantinelor, ce au revenit în atenţia clienţilor. „Este o tendinţă ca în clădirile de birouri să funcţioneze cantine, dar cantine spuse în sens pozitiv.” Totodată, livrările, pe care compania a intrat anul trecut, evoluează bine anul acesta.

    CEO-ul City Grill aproximează valoarea pieţei restaurantelor la aproximativ 2 miliarde şi jumătate de euro: „Este o piaţă în continuă creştere şi, evident, cresc din ce în ce mai mult oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, zonele turistice, dar 40% din businessul de restaurante se întâmplă în Bucureşti”.

    Potrivit ZF, piaţa este dominată în continuare de lanţurile de restaurante McDonald’s (operată de compania Premier Restaurants) şi Sphera Franchise Group (KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery), cu afaceri cumulate de circa 1,2 miliarde de lei. În tabăra cealaltă, a grupurilor româneşti, se află, alături de City Grill, lanţuri precum Trattoria Il Calcio sau La Mama.

  • Ultima găselniţă: fumatul „electronic“ nu-i fumat. Miza din spatele dispozitivelor de tip iQOS sau glo

    În timp ce acciza plătită de jucătorii din industria tutunului pentru o ţigară clasică, ce necesită ardere, este de 0,43 lei pe ţigaretă, în cazul unei ţigări care se încălzeşte prin dispozitive precum iQOS sau glo acciza este de patru ori mai mică, respectiv 0,11 lei pe unitate.

    Acestea reprezintă principalele mize din spatele push-ului pe care producătorii de ţigări îl fac pentru dispozitive de tipul iQOS (Philip Morris) sau glo (British American Tobacco).

    „Din păcate, nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei media­tice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru «fumatul fără fum» folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun“, a scris ieri Raed Arafat, şeful De­parta­mentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, pe profilul personal de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Arafat: Asistăm neputincioşi la promovarea agresivă a tutunului, sub o nouă formă. „Nu mai promovaţi aceste aparate ale morţii”

    Duminică, Raed Arafat şi-a manifestat nemulţumirea faţă de reclama agresivă la ţigările electronice, într-o postare pe Facebook:

    „Văzând poza recentă a unei staţii de metrou din capitală, împânzită cu reclame care promovează fumatul, nu pot să nu subliniez următoarele aspecte:

    În ultimii ani, pe plan mondial, s-a câştigat teren faţă de ofensiva fabricanţilor şi a comercianţilor de tutun. Am reuşit să interzicem reclamă la produsele de tutun şi promovarea acestora în spaţiul public, protejând în mod deosebit copiii şi generaţiile tinere; am reuşit să interzicem fumatul în spaţiile publice, iar directivele Europene continua să apară cu măsuri din ce în ce mai consistente împotriva acestui pericol public.

    Reclame agresive pentru „fumatul fără fum”

    Din păcate nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei mediatice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru “fumatul fără fum” folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun.

    Studiile despre efectele acestui mod de fumat încă sunt la începutul lor iar comercianţii de tutun pretind că acest mod ar fi mai “sănătos” decât fumatul clasic. Chiar dacă ar fi aşa, revenirea la promovarea agresivă a tutunului sub nouă formă de fumat nu va avea impact doar asupra fumătorilor clasici. Promovarea atinge şi copiii şi tinerii care încă nu au început să fumeze iar fumatul, indiferent sub ce formă, este un pericol pentru sănătatea publică şi este pericol pentru orice persoană care îl practică precum şi pentru persoanele din jurul ei. Cu alte cuvinte, asistăm neputincioşi la revenire la o ofensivă similară cu cea din anii 90, înaintea interzicerii promovării tutunului, când promovarea avea ca ţinta tinerii şi copiii care reprezintau viitoarea clinetela a comercianţilor de tutun.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Această ţară e pe cale să câştige lupta împotriva fumatului


    Cea mai nouă măsură impusă de autorităţi se referă la interzicerea fumatului în locuri publice, chiar şi în cele aflate în aer liber. Astfel, fumatul este interzis la mai puţin de 10 metri de locurile de joacă şi la mai puţin de 4 metri de intrările în instituţii publice, plaforme ferate, staţii de taxi sau de transport în comun.

    Amenzile diferă, dar pot ajunge până la 2.000 de dolari australieni pentru cei care încalcă regulile.

    O altă măsură importantă este creşterea accizelor pe ţigări; autorităţile au declarat că preţul unui pachet de ţigări va ajunge, în 2020, la 40 de dolari australieni (aproximativ 125 de lei).

    Reducerea numărului de fumători reprezintă un obiectiv important al partidului de guvernare, care a dat asigurări că doar 10% din populaţia va mai cumpăra ţigări la finalul lui 2018.

    Singurele state care au impus măsuri mai severe sunt Turcmenistan şi Bhutan – acestea au interzis comercializarea oricărui produs pe bază de tutun.

  • Producătorii de ţigări pariază pe dispozitivele fără fum şi foc pentru a-şi asigura veniturile

    George Toader, 36 de ani, a fumat timp de 20 de ani ţigări tradiţionale, iar de şase luni a devenit consumator de iFuse, o ţigară din ”noua generaţie“ care încălzeşte un lichid ce conţine nicotină.

    ”Am vrut să mă las de fumat şi am decis să înlocuiesc gestul cu acest tip de ţigară. Nu mă puteam lăsa dintr-o dată“, argumentează George. El spune că, dacă în trecut ajungea să fumeze un pachet de ţigări pe zi, acum îi este suficientă pentru 4-5 zile o pastilă de iFuse – care echivalează, spune el, cu nivelul de nicotină din două pachete de ţigări normale.

    ”Simt că am primit o mărire de salariu fără să o primesc de fapt. Dacă înainte fumam un pachet de ţigări pe zi, care costa 17,5 lei (adică 122,5 lei pe săptămână), acum am un cost de 30 de lei pe săptămână“, calculează George Toader.

    iFuse este una dintre variantele de produse inovative propuse de producătorii din industria tutunului, care investesc în producţia de ţigarete din noua generaţie, care sunt, spun ei, mai puţin dăunătoare pentru sănătate prin comparaţie cu ţigările tradiţionale.

    |n prezent, pe piaţa globală există patru tipuri de produse pentru înlocuirea ţigărilor normale: produse care încălzesc tutunul (tobacco heating products) pentru a elibera nicotină, dar nu la o temperatură atât de mare încât să producă ardere – în această categorie intră produsele iFuse şi Glo, lansate de British American Tobacco, şi Iqos – lansat de Philip Morris; snus, un fel de plasture care se pune pe gingie folosit cu precădere în Suedia, considerat a avea mai puţine substanţe toxice decât ţigările normale; ţigări electronice care eliberează nicotina în formă de vapori (aşa-numitele vapour products); produse medicale licenţiate.

    |n România, producătorii de ţigarete au mizat în ultima perioadă pe produsele bazate pe încălzirea tutunului, astfel că brandurile Iqos (deţinut de Philip Morris, producătorul ţigaretelor Marlboro) şi iFuse sau Glo (lansate de British American Tobacco, producătorul Kent) au devenit din ce în ce mai populare în rândul fumătorilor.

    Industria globală a ţigărilor electronice a fost estimată la o valoare de 8 miliarde de dolari în 2015 şi va ajunge la peste 47 de miliarde de dolari până în 2025, având o creştere medie anualizată de două cifre, potrivit unei cercetări realizate de compania Business Intelligence and Strategy Research. Spre comparaţie, ţigările tradiţionale formează o piaţă evaluată la peste 680 de miliarde de dolari la nivel global, însă tendinţa este de scădere. Iar investiţiile alocate inovaţiei din industria tutunului sunt semnificative.

    ”Produsele de nouă generaţie sunt rezultatul unei investiţii de 2,5 miliarde de euro la nivel global alocate de companie în domeniul cercetării şi dezvoltării“, a spus David O’Reilly, group scientific director şi research & development director în cadrul British American Tobacco. O’Reilly, care este şi membru în boardul BAT la nivel global, spune că nu crede că ţigaretele tradiţionale vor dispărea vreodată în totalitate, însă consumul produselor convenţionale scade cu o rată de 3-4% pe an, tendinţă care va menţine în următorii ani.

    ”Creşte însă consumul de ţigarete din noua generaţie, iar unele studii arată că acestea ar fi cu 95% mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale. (…) Este întotdeauna loc de mai multă cercetare, însă avem suficiente dovezi care arată că produsele de tutun care nu folosesc arderea sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale“, este de părere O’Reilly. Dacă la finalul anului trecut BAT era prezent pe 16 pieţe cu produsele din noua generaţie, ţinta pentru 2018 a grupului este de a fi prezent cu aceste produse pe 40 de pieţe.

    În decembrie anul trecut, la Londra a fost organizat un summit al ţigărilor electronice, care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, profesori universitari, cercetători sau reprezentanţi ai unor ONG-uri care au dezbătut principalele aspecte legate de noile produse lansate de jucătorii din industria tutunului. Aceştia au spus, la unison, că nu a trecut suficient de mult timp de la lansarea primelor ţigarete electronice pentru ca rezultatele studiilor făcute până acum să arate cu certitudine că noile produse sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale.

    ”Până în prezent, rezultatele studiilor efectuate – verificate într-o mică parte prin alte studii independente – arată că produsele de încălzire a tutunului pot fi considerate mai puţin dăunătoare decât ţigările normale. Acestea ar putea fi o soluţie viabilă pentru fumătorii care nu pot să renunţe la fumat prin alte metode (produse medicale, snus sau ţigări electronice cu vapori)“, a spus dr. Konstantinos Farsalinos, cercetător la Onassis Cardiac Surgery Center în Atena şi la Department of Pharmacy din cadrul Greece University of Patras, în cadrul E-cigarette summit, organizat în decembrie anul trecut la Londra. Pe de altă parte, experţii spun că există semne de întrebare şi insuficiente informaţii legate de efectele asupra organismului pe care le are metalul folosit pentru dispozitivul care încălzeşte tutunul.

    Oricum ar fi, guvernele au abordări diferite în ceea ce priveşte noile produse menite să reducă incidenţa fumatului. |n timp ce în Marea Britanie există un program naţional (Stoptober) prin care cetăţenii care vor să se lase de fumat sunt încurajaţi de stat să renunţe cu ajutorul plasturilor/ gumelor cu nicotină sau cu ajutorul ţigărilor electronice, în Elveţia încă nu există o legislaţie pentru ţigările electronice. |n acelaşi timp, în Japonia noile produse câştigă din ce în ce mai multă popularitate (Iqos are, de exemplu, o cotă de piaţă de peste 12% în Japonia).
    Până când va trece însă suficient de mult timp pentru ca rezultatele cercetărilor privind efectele noilor produse din industria tutunului să fie mai concludente, cert este că producătorii vor miza cât pot de mult pe promovarea acestora.

    Astfel, în România, de exemplu, sunt permise în prezent reclamele la dispozitivele care încălzesc tutunul (deşi reclamele la ţigările normale sunt interzise), iar aromele sunt sunt permise în aceste tipuri de ţigarete, în timp ce legislaţia la nivel european a interzis folosirea aromelor în ţigările tradiţionale.

  • Ghicitoarea scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil. Se spune că doar 2% dintre oameni o pot rezolva

    ”Ghicitoarea lui Einstein” este unul dintre cele mai amuzante teste, care îţi pune mintea la încercare. Ghicitoarea ar fi fost scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil şi se spune că doar 2% dintre oameni pot rezolva această ghicitoare. Tu reuşeşti?

    Există 5 case, de 5 culori diferite, aşezate în linie. În fiecare casă locuieşte o persoană de naţionalitate diferită. Cei 5 proprietari beau o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi au un animal de casă diferit. Nu există proprietari care să aibă acelaşi animal, să bea aceeaşi băutură sau să fumeze aceeaşi marcă de ţigări.

    Indicii:

    1. Britanicul locuieşte în casa roşie.
    2. Suedezul are câini.
    3. Danezul bea ceai.
    4. Casa verde se află in stânga celei albe.
    5. Proprietarul casei verzi bea cafea.
    6. Proprietarul care fumează ţigări Pall Mall are păsări.
    7. Proprietarul casei galbene fumează ţigări Dunhill.
    8. Proprietarul casei din mijloc bea lapte.
    9. Norvegianul locuieşte în prima casă.
    10. Proprietarul care fumează ţigări Blends locuieşte lângă cel care are pisici.
    11. Proprietarul care are un cal locuieşte lângă fumătorul de Dunhill.
    12. Proprietarul care fumează ţigări Bluemasters bea bere.
    13. Germanul fumează marca de ţigări Prince.
    14. Norvegianul locuieşte lângă casa albastră.
    15. Proprietarul care fumează Blends locuieşte lângă cel care bea apă.

    Întrebare: Cine are un peşte ca animal de companie?

    VEZI AICI RASPUNSUL >>>>>>>>>>>

  • British American Tobacco lansează în România glo, un produs care încălzeşte tutunul

    Deoarece în cazul glo nu există ardere, aşa cum se întâmplă în cazul ţigărilor tradiţionale, utilizarea glo are potenţialul de a fi mai puţin riscantă decât fumatul, susţine compania.

    Principalul avantaj al glo faţă de competitorul iQOS, lansat de Philip Morris, susţine BAT, este faptul că glo are un singur aparat, un singur buton, niciun dispozitiv extern de încarcare şi o baterie care, încarcată complet, este suficientă pentru consumul a până la 30 de Neostiks.

    glo va fi utilizat împreună cu Kent Neostiks™, stickuri din tutun asemănătoare vizual ţigaretelor, dezvoltate exclusiv pentru glo. Kent Neostiks vor fi disponibile în trei arome diferite: „Bright Tobacco” (aromă de tutun), „Citric Mix” (aromă de citrice) şi „Fresh Mix” (mentol).

    România este prima ţară din Uniunea Europeană în care British American Tobacco lansează glo.

    BAT a investit peste 2,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani pentru dezvoltarea şi furnizarea unor alternative care au potenţialul de a fi considerabil mai puţin riscante decât ţigările obişnuite. La nivel global, peste 1.500 de oameni de ştiinţă, ingineri şi specialişti în tutun lucrează în centrele de cercetare şi dezvoltare ale companiei.