Tag: francezi

  • Zuckerberg, implicat într-un scandal uriaş: ruşii s-ar fi FOLOSIT de Facebook pentru a-i spiona pe francezi

    Aproximativ 24 de conturi au fost create pentru supravegherea oficialilor campaniei lui Macron şi a altor apropiaţi ai acestuia, în timp ce el se afla în cursa pentru preşedinţie.

    Facebook a transmis în luna aprilie că a luat măsuri împotriva conturilor false ce răspândeau informaţii greşite despre alegerile franceze, dar efortul de infiltrare în reţelele de socializare ale oficialilor preşedintelui francez nu au fost anterior raportate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Zuckerberg, implicat într-un scandal uriaş: ruşii s-ar fi FOLOSIT de Facebook pentru a-i spiona pe francezi

    Aproximativ 24 de conturi au fost create pentru supravegherea oficialilor campaniei lui Macron şi a altor apropiaţi ai acestuia, în timp ce el se afla în cursa pentru preşedinţie.

    Facebook a transmis în luna aprilie că a luat măsuri împotriva conturilor false ce răspândeau informaţii greşite despre alegerile franceze, dar efortul de infiltrare în reţelele de socializare ale oficialilor preşedintelui francez nu au fost anterior raportate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Cum au reinventat doi tineri ardeleni gogoaşa americană

    Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

    Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

    Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.

    Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.

  • Un nou suflu pentru Europa

    ”Mulţumesc, prieteni! |n seara aceasta, a câştigat Franţa!“ Aşa a început Emmanuel Macron discursul adresat celor peste 10.000 de susţinători adunaţi în faţa muzeului Luvru. ”|n seara aceasta, Europa şi lumea ne privesc. Aşteaptă să apărăm spiritul iluminist ameninţat din atât de multe puncte de vedere. Aşteaptă să aducem o nouă speranţă, un nou umanism.“

    Proaspătul câştigător al scrutinului prezidenţial din Franţa le-a mulţumit apoi susţinătorilor şi a salutat eforturile adversarei sale, Marine Le Pen, promiţând combaterea terorismului şi depăşirea clivajelor care afectează societatea franceză. ”Aţi ales să îmi acordaţi încrederea şi vă sunt profund recunoscător. Vă mulţumesc din inimă pentru această onoare şi responsabilitate. Nu voi uita“, a spus Macron pe scena amenajată în faţa Luvrului. ”Vreau să îi adresez un salut republican adversarei mele Marine Le Pen. Ştiu că polemicile din ţara noastră i-au adus pe unii la puncte de vedere extreme. Este responsabilitatea mea să ascult toate punctele de vedere şi să le protejez pe cele fragile“, a afirmat preşedintele ales al Franţei.

    ”|n seara aceasta, mă adresez tuturor, întregului popor al Franţei. O nouă pagină a îndelungatei noastre istorii se deschide în această seară. Vreau să fie una a speranţei şi încrederii regăsite“, a continuat Macron, promiţând remodelarea relaţiilor în Europa şi între popoarele europene. ”Franţa va fi un membru de prim rang în combaterea terorismului, atât pe teritoriul francez, cât şi pe plan internaţional. |n următorii cinci ani, responsabilitatea mea va fi să atenuez temerile, să adun toate femeile şi toţi bărbaţii pregătiţi să înfrunte provocările enorme care ne aşteaptă. Voi lupta cu toată forţa împotriva diviziunilor. Doar aşa vom putea să oferim poporului francez şansele pe care Franţa i le datorează. Iubim Franţa. |n următorii cinci ani, vreau să slujesc naţiunea în numele vostru cu modestie, devotament şi determinare. Trăiască Republica, trăiască Franţa!“, a încheiat Emmanuel Macron.

    Dar cel mai important mesaj al lui Macron a fost în fapt un apel în vederea mobilizării electoratului pentru alegerile parlamentare programate în iunie. Deşi atribuţiile preşedintelui sunt numeroase în Franţa, fiind vorba de o republică prezidenţială, parlamentul trebuie să îşi dea acordul când vine vorba de legi. ”Vom avea sarcina de a construi începând de mâine o majoritate parlamentară reală, o majoritate puternică, o majoritate a schimbării“, a transmis Macron. ”Voi avea nevoie din nou de voi peste şase săptămâni.“ Felicitările şi cuvintele de laudă nu s-au lăsat apoi prea mult aşteptate: ”Sunt fericit că cetăţenii francezi au ales un viitor european; salut decizia francezilor în favoarea principiilor libertate, egalitate, fraternitate“, a transmis Jean-Claude Juncker prin Twitter, dând astfel o formă coerentă suspinului de uşurare care se auzea, în ceas de noapte, prin birourile instituţiilor europene.

    ”Felicitări, Emmanuel Macron. Victoria dumneavoastră este o victorie a unei Europe puternice şi unite, o victorie a prieteniei franco-germane“, a transmis, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, Angela Merkel. ”|i transmit felicitări călduroase lui Emmanuel Macron şi aştept cu nerăbdare să colaborăm“, a declarat şi premierul Marii Britanii, Theresa May; chiar şi Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, i-a transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. ”|i transmit felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria importantă înregistrată astăzi“, a declarat liderul de la Casa Albă. ”Aştept să colaborez cu el în calitatea de preşedinte al Franţei.“

    Victoria lui Macron e impresionantă din multe puncte de vedere: în urmă cu un an, spre exemplu, casele de sondare a opiniei publice nici nu îl includeau pe lista candidaţilor cu şanse reale la preşedinţie.

    Cine este, aşadar, noul preşedinte al Franţei? Născut pe data de 21 decembrie 1977, cel mai tânăr lider al Franţei de la Napoleon încoace a absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la Institut d’Etudes Politiques de Paris. Macron începe să lucreze în domeniul public în 2004, în cadrul serviciului Inspecţia Finanţelor, după un an primind diploma de inspector. Din 2008 lucrează ca bancher la Rothschild.

    Macron a fost membru al Partidului Socialist între anii 2006 şi 2009, din 2009 menţinând o poziţie independentă. A reintrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui François Hollande. Ulterior, el a fost ministru al economiei, până în 2016, moment în care a demisionat, dorind să se axeze pe candidatura sa la preşedinţia Franţei. Prin urmare, la începutul lui 2016 – pe 6 aprilie, mai exact – el a înfiinţat mişcarea En Marche. 

    Emmanuel Macron nu se consideră ”nici de dreapta, nici de stânga“, ci mai degrabă un politician ”pragmatic“. Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Printre acestea, el propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat.

    Macron susţine suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar. De asemenea, el pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informaţii şi crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene.

    Gestul lui Macron din seara alegerilor a fost unul extrem de sugestiv: înainte de a se adresa suporterilor săi, adunaţi în faţa celebrei piramide de la Luvru, noul preşedinte al Franţei a parcurs un drum de câteva minute prin curtea faimosului muzeu. Singur, fără agenţi de securitate sau cameramani, printr-o curte aproape în beznă, Macron a păşit sigur pe el, fără a trăda prea multe gesturi, în vreme ce ”Odă bucuriei“ se auzea pe fundal. Singur, el a reuşit să schimbe faţa politicii din Franţa; singur, el i-a salvat pe francezi din pragul extremismului şi i-a întors către Europa. Singur, Emmanuel Macron a reuşit să dea un suflu nou construcţiei europene. |l vor urma şi alţii?

  • ADEVĂRUL controversat iese la iveală: Cum a ajuns celebra bancă Rothschild, care CONDUCE lumea, să îşi IMPUNĂ noul preşedinte al Franţei

    Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice En Marche! (În Mişcare!, social-liberală), a câştigat ieri scrutinul prezidenţial din Franţa cu 66,06% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul francez de Interne. El a obţinut 66,06% din voturi (fiind votat de 20,7 milioane de cetăţeni), în timp ce adversara sa, Marine Le Pen, candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, a fost la nivelul de 33,94% (10,6 milioane de alegători).

  • Merkel: Macron reprezintă speranţele a milioane de francezi, dar şi ale multora din Germania şi Europa

    “Macron reprezintă speranţele a milioane de francezi, dar şi ale multora din Germania şi din întreaga Europă”, a afirmat cancelarul german, care s-a declarat “foarte încântată” de victoria acestuia.

    Merkel a mai declarat că cele două ţări “de-a lungul deceniilor au dezvoltat o prietenie solidă”, iar conservarea acesteia a devenit “un pilon al politicii germane”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare producător de condimente din România a fost cumpărat de francezi

    Potrivit unui comunicat de presă emis luni de Supremia, acordul privind achiziţionarea companiei de către Solina Group este condiţionat de aprobarea din partea Oficiului Concurenţei, care este aşteptat în următoarele luni.

    „Solina Group („Solina”), companie de top în producţia de ingrediente pentru industria alimentară în Europa anunţă că a ajuns la un acord pentru achiziţionarea companiei Supremia Grup de la Levente Hugo Bara, fondatorul şi proprietarul companiei. Acordul este condiţionat de aprobarea din partea Oficiului Concurenţei, care este aşteptat în următoarele luni”, se arată în comunicat.

    Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piaţa de ingrediente alimentare şi condimente din România fiind activă în Europa de Est şi Vest, precum şi Scandinavia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro