BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Cîţu se mişcă repede: Ordonanţa de Urgenţă publicată peste noapte, prin care se îngheaţă salariile în sectorul bugetar

    Ordonanţa de urgenţă prin care se îngheaţă salariile în sectorul bugetar, justificandu-se o situaţie de urgenţă, prin derogare de la legile în vigoare, a fost publicată luni seară, după ce Florin Cîţu, premierul României, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă mai multe măsuri.

    ”Prin derogare de la prevederile […] din legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri pulbice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021, cuantumul brut al salariilor de bază/solderlor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care benficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luan decembrie 2020…” 

    ”Începând cu luna ianuarie 202, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului desalarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoara activitatea în aceleaşi condiţii”, potrivit OUG prezentate de guvern. 

    Vedeţi AICI măsurile anunţate de Florin Cîţu

  • Piaţa pensiilor private a urcat cu 18% în primele nouă luni, la 72 miliarde lei

    Valoarea activelor totale aflate în administrare de către fondurile de pensii private a ajuns, la 30 septembrie, la 72,58 miliarde de lei, în creştere cu 18% faţă de septembrie 2019, ponderea pensiilor private în PIB fiind de 6,98%, arată datele publicate marţi de ASF.

    Din volumul total al investiţiilor făcute de fonduri, cea mai mare parte, 74%, reprezintă investiţii făcute în instrumente cu venit fix, în timp ce un procent de 20% a fost investit în acţiuni.

    Pe Pilonul II (pensii administrate privat), activele nete se ridică la 69,82 miliarde de lei, cu aproximativ 18% mai mult comparativ cu septembrie 2019, fiind înregistraţi 7,58 milioane de participanţi, în creştere cu 3%.

    Contribuţia medie a fost de circa 190 lei/participant.

    De asemenea, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 9.225 lei, înregistrând o creştere de 10,86% comparativ cu decembrie 2019.

    În primele nouă luni ale anului au fost efectuate plăţi ale activului personal net către participanţi însumând 124 milioane lei pentru 8.831 de participanţi şi beneficiari.

    Titlurile de stat şi acţiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Titlurile de stat au o pondere de 68%, cu 6,54 puncte procentuale peste finalul anului 2019.

    Pe Pilonul III (pensii facultative), valoarea activelor nete a fost de 2,73 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind 520.879 de participanţi, în urcare cu 6%.

    Contribuţia medie a fost de 140 lei/participant, valoare egală cu cea înregistrată în luna septembrie 2019, iar valoarea medie a unui cont este de 5.235 lei, cu 7% mai mare decât în septembrie 2019.

    În primele nouă luni ale anului  au fost efectuate plăţi ale activului personal net către 6.362 de participanţi şi beneficiari însumând aproximativ 57 milioane de lei.

    Şi în cazul Pilonului III, fondurile de pensii investesc în special în titluri de stat şi acţiuni. Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 64% la 30 septembrie 2020, în creştere cu 7,13 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2019.

     

  • Ciolacu: Guvernul a alocat bani doar administraţiilor PNL

    „Guvernul a emis HG prin care a împărţit sume importante doar administraţiilor conduse de membri ai PNL. E o mită. După ce acum o lună a existat un HG printr-o mită electorală către administraţiile PNL, aceasta e o mită ca primarii să-l susţină în continuare (pe Ludovic Orban – n.r.) să fie preşedintele PNL. Am luat hotărârea în BPN să atacăm în constencios-administrativ această hotărâre de guvern, să solicităm o ordonanţă de suspendare a aplicării HG. Mai mult, facem un demers penal către miniştrii care au avizat această hotărâre de guvern. Mi se pare corect ca după 30 de ani această practică să înceteze. Nimeni, niciodată, niciun prim-ministru şi niciun guvern nu şi-a permis aşa ceva. Acest lucru s-a întâmplat de trei ori sub guvernul condus de Orban”, spune, joi, Marcel Ciolacu.

    Liderul social-democrat susţine că banii au fost alocaţi „discreţionar”.

    „S-au mutat sume importante în Fondul de rezervă al prim-ministrului şi de acolo fiecare sumă a fost transmisă după bunul plac al celui care a redactat acest document, discreţionar, deoarece dacă se făcea prin Ministerul de Finanţe s-ar fi făcut funcţie de o formulă”, conchide Ciolacu.

    Guvernul României a aprobat, în şedinţa de astăzi, 17 decembrie 2020, alocarea a peste 876 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, unor unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare până la sfârşitul anului 2020, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor necesare asigurării activităţii de asistenţă socială şi de protecţie a copilului, pentru luna noiembrie 2020.

  • Câţi bani primeşte România, de fapt, din pachetul de 1.800 de MILIARDE al UE? Adevărul despre declaraţiile din campania electorală

    Liderii UE s-au înţeles, la finalul săptămânii trecute, asupra pachetului financiar de 1.800 mld. euro, din care România ar putea primi 80 mld. euro.

    „Acord important astăzi (joi – n. red.)  prin deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene şi a pachetului de relansare economică. România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor“, a arătat preşedintele Klaus Iohannis, prezent săptămâna trecută la Bruxelles, la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE, unde a fost definitiv adoptat bugetul Uniunii pentru 2021-2027 şi planul de relansare de după criză.

    „Acord în privinţa bugetului multianual şi a planului de relansare «Viitoarea generaţie UE». Acum putem începe implementarea şi reconstruirea economiilor noastre. Planul de relansare crucial va stimula tranziţia ecologică şi digitală“, a anunţat, prin Twitter, şi Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    Aprobat în vară şi prezentat cu pompă, planul este compus, practic, din două elemente centrale: bugetul multianual al UE, de puţin peste 1.000 mld. euro, şi planul postpandemie, de 750 mld. euro.

    Bugetul multianual al UE este alimentat din contribuţia statelor membre ale Uniunii, în special din acel 1% din Produsul Naţional Brut care consolidează sus-numitul buget. România ar putea beneficia aici de 49 mld. euro, dar nu trebuie uitată nici contribuţia ei la bugetul UE care va diminua suma netă primită cu 15-16 mld. euro.

    Cel de-al doilea pachet, inclus în marele plan „Viitoare generaţie a UE“, care urmăreşte reducerea poluării în UE spre zero, este împărţit în două părţi aproape egale. O primă parte ar urma să vină din împrumuturi pe care UE la va face în numele ţărilor membre (şi se speră că împrumuturile vor şi avantajoase, având în vedere suma imensă, dar şi garanţia supersolidă din spatele lor) şi o a doua parte din sume ce vor fi colectate prin impunerea unor taxe noi.

    Din acest pachet, România ar putea avea parte de 15 – 16 miliarde de euro împrumuturi şi 15 miliarde de euro veniţi din noile taxe la care şi România ar trebui să contribuie.

    Prin urmare, banii nu sunt chiar atât de mulţi pe cât au fost ei umflaţi în campania electorală când s-a repetat, până la obsesie, că „România va primi 80 de miliarde de euro de la UE“.

    Pentru că România primeşte fonduri importante de la UE, echivalent a 2-3% din PIB, anual, dar plăteşte înapoi peste 1% din PIB. În plus, vorbind de planul de relansare postcriză, trebuie observat că jumătate din bani sunt împrumuturi, pe care România trebuie să le returneze. Dar, doar în anul aceasa şi doar până în octombrie, România s-a împrumutat de 15-16 miliarde de euro, adică cât tot împrumutul pe care ar urma să-l primească în baza planului „Next Generation EU“, întins pe ani de zile. Partea bună este că aceşti bani nu pot fi trimişi în consum, cum procedează Ministerului Finanţelor cu împrumuturile curente. Un lucru pe care mediul de afaceri român îl aplaudă, pentru că banii înseamnă comenzi pentru economie, în zone în care economia va fi modernizată. Partea proastă este că România va trebui să-şi închidă unele capacităţi industriale poluante. Iar România a mai trecut prin asta, în urmă cu peste două decenii, când minerilor disponibilizaţi din Valea Jiului li s-a spus că au o oportunitate rară de a se reprofila, culegând ciuperci prin pădure, mure şi zmeură, întrucât Munţii Parâng sunt bogaţi în zmeură şi ciuperci.

    Preşedintele Iohannis este însă optimist: „Mă voi implica direct pentru a sprijini măsurile şi politicile publice care conduc la un mediu curat, şi aici mă refer în special la reducerea poluării aerului, solului şi apelor ţării noastre, precum şi la reducerea schimbărilor climatice şi la protejarea biodiversităţii. Toate acestea vor avea un efect benefic asupra calităţii vieţii oamenilor. Am spus deja că România îşi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punctul de vedere al carbonului până în 2050 şi susţine – şi asta voi sublinia astăzi – o ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030“.

  • NN Group şi fondurile de pensii administrate de grupul olandez şi-au majorat deţinerea la Banca Transilvania, de la 9,96% la 10,04%

    NN Group şi fondurile de pensii administrate de grupul olandez şi-au majorat deţinerea la Banca Transilvania, de la 9,96% la 10,04%.

    ”Banca Transilvania informeaza investitorii ca, in data de 28.10.2020, am fost notificati de faptul ca NN Group NV impreuna cu Fondul de Pensii Facultative NN Activ (administrat de catre administratorul de fonduri de pensii facultative NN Asigurari de Viata SA), Fondul de Pensii Facultative NN Optim (administrat de catre administratorul de fonduri de pensii facultative NN Asigurari de Viata SA), Fondul de Pensii Administrat Privat NN (administrat de catre NN Pensii SAFPAP SA) precum si NN Investment Partners BV au depasit pragul de detinere de 10%, detinand în prezent 10,04% din capitalul social al Bancii Transilvania”, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Raportat la capitalizarea băncii, pachetul deţinut de NN valorează circa un miliard de lei.

    Potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar, la finele lunii iunie SIF-urile şi fondurile de pensii private Pilon 2 erau cei mai mari acţionari ai băncii din Cluj, controlând 36,4% din capital. SIF-urile au ajuns să controleze 18,5% din Banca Transil­vania, în timp ce cele şapte fonduri de pensii private Pilon 2 aveau la acea dată 17,9%.

    Cel mai mare investitor institu­ţional individual la BT este Banca Euro­peană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu un pachet de 8,6%, fiind unul dintre cei mai vechi investitori ai instituţiei de credit de la Cluj şi de asemenea este cel mai mare investitor instituţional din România.

    Banca Transilvania are o capitalizare de 10,9 miliarde lei la Bursă, acţiunile depreciindu-se cu 19% de la începutul anului, după tranzacţii de 2,5 miliarde lei.

     

  • Dan Armeanu, ASF: Fondurile de pensii private Pilon II au obţinut un profit de 1,35 mld. lei la nouă luni

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 8,1 milioane de salariaţi români, au în­che­iat luna septembrie din 2020 cu active totale de 72,58 mld. lei, în creştere cu 17,96% faţă de septembrie 2019, depăşind astfel pragul de 14 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    Această evoluţie a avut la bază creşterea contribuţiilor cu 5,61% şi obţinerea unui profit de 1,35  miliarde de lei, la nivelul întregului sistem de pensii private.

    Datele ASF arată că în primele nouă luni ale anului au fost virate către fondurile de pensii private contribuţii în valoare de 6,95 miliarde de lei, în creştere cu 5,61% faţă de contribuţiile din primele nouă luni din anul 2019, când acestea au înregistrat valoarea de 6,58 miliarde de lei.

    Totodată, creşterea activelor peste nivelul contribuţiilor, în intervalul ianuarie – septembrie 2020,  a fost de 1,17 miliarde de lei.

    “Fondurile de pensii private au reuşit nu doar să acopere impactul negativ asupra pieţelor financiare cauzat de declanşarea pandemiei de COVID-19, ci au obţinut şi un profit pentru cei 8,10 milioane de participanţi. Adăugând şi plăţile de activ net efectuate către participanţii care au ieşit din sistem, ca urmare a pensionării sau invalidităţii în primele nouă luni ale anului, în valoare de 181 milioane lei, rezultă un profit la nouă luni de 1,35 miliarde de lei”, spun reprezentanţii ASF.

    (Sursa: ASF)

    În perioada martie – septembrie 2020, indicele BET a avut o evoluţie pozitivă de 18,35%, iar indicele EUROSTOXX600 a crescut cu 16,83%. În acelaşi timp, randamentul titlurilor de stat a coborât de la 4,56% la 3,7%.

    Oficialii Autorităţii de Supra­veghere Financiară atrag atenţia că în următoarea perioadă, pe lângă riscurile economice şi sociale asociate celui de al doilea val al pandemiei din toamnă, trebuie avute în vedere şi riscurile la nivel global generate de un potenţial război comercial dintre SUA şi China, cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare fragilizate de evoluţiile pandemiei.

     “Posibila decuplare dintre performanţa pieţelor financiare şi economia reală ar putea genera  o volatilitate ridicată, cu afectarea valorii activelor. De asemenea, sprijinul guvernamental, pentru sectoarele afectate de pandemie, fie prin contribuţii proprii, fie prin scheme UE, şi pentru piaţa muncii, este vital în vederea susţinerii economiei şi evitării unei contracţii severe a consumului intern”.

  • Am nevoie de tine

    Motivaţie:
    Campania a luat naştere la iniţiativa JYSK România, care şi-a dorit să realizeze o campanie de strângere de fonduri inedită pentru Hope and Homes for Children România. Fondurile strânse au fost destinate proiectului de construire a caselor de tip familial în care să locuiască acei copii aflaţi în instituţiile de protecţie a statului. Pe măsură ce sunt construite case de tip familial, orfelinatele mari de tip vechi sunt închise.

    Descrierea proiectului:
    Principalul element al campaniei este cântecul si videoclipul „Am nevoie de tine” ale cărui versuri şi muzică au fost realizate de Alex Bratu. Cântecul este interpretat de zece artişti sub numele „Friends of Hope and Homes”: Alexandra Ungureanu, 1Q Sapro, Flavia, Maria şi Ligia Hojda, Laura Mihăilă, Pavel Ulici, Andrei Neagu. Campania s-a desfăşurat timp de o lună, între  1 – 30 iunie 2019. S-au implicat în realizarea acestuia 4 reprezentanţi JYSK, 4 reprezentanţi Hope and Homes for Children România, 10 artişti, echipa de producţie a videoclipului şi a cântecului.

    Efecte:
    Campania atrage atenţia asupra copiilor din orfelinate, a nevoii de a închide aceste instituţii şi a găsi alternativele cele mai potrivite. În casele de tip familial, copiii aflaţi în îngrijirea statului au parte de îngrijire medicală adecvată, trăiesc într-un mediu mai sănătos şi sunt învăţaţi să trăiască mai sănătos, au parte de consiliere şi merg la şcoli obişnuite, alături de alţi copii. Videoclipul piesei „Am nevoie de tine” a ajuns la peste 1 milion de vizualizări pe Youtube. În urma campaniei, Hope and Homes for Children România şi-a dublat numărut de donatori recurenţi prin SMS.

  • Ajută-i să strălucească!

    Mars România

    Motivaţie:
    Campania Orbit „Ajută-i să strălucească” vine în continuarea a patru ediţii de succes „Dăruieşte zâmbete”, prin care 18.500 de copii aflaţi în grija SOS Satele Copiilor au beneficiat de cursuri de igienă dentară şi de programe de dezvoltare personală. Dacă până acum principalii beneficiari ai programelor au fost cei mici, ediţia din 2019 a campaniei Orbit „Ajută-i să strălucească” a urmărit  sprijinirea adolescenţilor din comunitatea de tineri SOS Satele Copiilor, pentru a-i ajuta să dobândească încredere în forţele proprii şi a-i încuraja să-şi urmeze visurile, asigurându-le astfel o tranziţie cât mai usoară către o viaţă independentă, atunci când părăsesc satul. Campania a încurajat consumatorii să se alăture cauzei, astfel că 1% din valoarea oricărui pachet de gumă achiziţionat într-o anumită perioadă a fost redirecţionată către SOS Satele Copiilor pentru susţinerea programelor de dezvoltare, consiliere şi orientare profesională dedicate tinerilor.  

    Descrierea proiectului:
    Ca in fiecare an, campania a demarat cu Ziua Voluntariatului Orbit în Satul SOS Bucureşti, eveniment în care angajaţii Mars şi-au pus la dispoziţie cunoştinţele şi pasiunile pentru a-i inspira pe tineri şi au organizat scurte workshopuri vocaţionale. În cadrul acestui eveniment cântăreaţa Sore Mihalache, ambasadoarea campaniei Orbit din 2019, le-a vorbit tinerilor despre ce a însemnat pentru ea să-şi îndeplinească visul şi despre cum viaţa de adult este întotdeauna mai uşoară cu zâmbetul pe buze. Campania de strângere de fonduri a avut loc în perioada 7 octombrie – 1 decembrie şi a implicat în diverse forme toţi angajaţii Mars România. Cel mai important rol l-au avut reprezentanţii de vânzări din teren care au asigurat vizibilitatea campaniei în toate colţurile tării, asigurându-se că mesajul companiei ajunge la cât mai multe persoane. Materialele de comunicare din magazine au invitat consumatorii să se gândească la ce îşi doreau să devină atunci când erau copii şi să susţină tinerii dezavantajaţi să-şi îndeplinească la rândul lor visurile. Zece dintre copiii SOS Satele Copiilor au avut oportunitatea să îşi promoveze singuri cauza, fiind prezenţi în hypermarketuri şi interacţionând cu consumatorii. 

    Efecte:
    Fondurile strânse au contribuit la organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora adolescenţii din grija SOS Satele Copiilor să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale. De asemenea, în cadrul proiectului au fost susţinute workshopuri vocaţionale susţinute în liceele/şcolile profesionale din zone defavorizate. Suma strânsă în cadrul campaniei a fost folosită de către SOS Satele Copiilor pentru organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora 2.100 adolescenţi cu care asociaţia lucrează să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale. 

  • Revenirile de pe piaţa de capital au adus 3,3 miliarde de lei în fondurile de pensii Pilon 2 doar în luna mai. Activele totale a urcat la 64 de miliarde de lei, maximum istoric

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate cu contribuţiile a 7,5 milioane de salariaţi, au încheiat luna mai din 2020 cu active totale de 64,6 miliarde de lei, în creştere cu 3,3 miliarde de lei faţă de luna precedentă, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Aceasta este cea mai ridicată valoare a activelor nete de la înfiinţarea sistemului de pensii private în România, adică din anul 2008 încoace, iar dinamica lunară de 4,5% în luna mai este determinată în mare parte de revenirile de pe pieţele de capital, dar şi de viramentele trimise de salariaţii români către aceste fonduri.

    Astfel, în totalul activelor, cea mai mare pondere ca investiţii rămâne cea în titluri de stat, 64,5%, iar cea în acţiuni de 19,5% a urcat cu un punct procentual.

    Ca valoare, investiţia Pilonului 2 în acţiuni, cea mai mare parte la Bursa de la Bucureşti este la finele lunii mai de 12,6 miliarde lei în creştere de la 11,6 miliarde de lei în luna precedentă. În luna mai, indicele principal BET al bursei româneşti s-a apreciat cu 9%.

    Pe de altă parte, depozitele bancare ale fondurilor de pensii Pilon 2 s-au redus de la 5,5% la 4,8% pe parcursul lunii mai, arată datele ASF.

    Viitorii pensionari ai Ro­mâniei, adică acei salariaţi care în prezent contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe, au ajuns să controleze 18% din Banca Transilvania, respectiv o investiţie de 2,4 miliarde de lei la cea mai mare instituţie de credit din România, potrivit calculelor realizate în exclusivitate de Ziarul Financiar.

    De asemenea, cei 7,4 milioane de viitori pensionari care în fiecare lună virează în medie 710 milioane de lei către fondurile de pensii private Pilon II au ajuns la participaţii semnificative şi la alte societăţi din prima ligă bursieră de la Bucureşti, precum 24% din MedLife, liderul serviciilor medicale private, dar şi alte câte 20% din Fondul Proprietatea şi din Electrica, 17% din Transelectrica, 16% din Transgaz şi 8% din OMV Petrom, cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti.

  • Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă

    Guvernul croat a pregătit un pachet de măsuri temporare care ar putea echivala cu aproape 8% din PIB-ul ţării, măsuri menite să diminueze impactul negativ al crizei coronavirusului asupra economiei, notează Euractiv. Guvernul a redistribuit fonduri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de kuna (280 milioane de euro), cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie destinate retenţiei angajaţilor.

    Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă, avertiza recent Banca Mondială.