BusinessMagazin

Tag: fiscalitate

  • Guvernul şefilor de promoţie MBA – ce măsuri ar lua

    Ş I-AU „SACRIFICAT„, timp de doi ani, o mare parte din timpul liber (weekend-uri şi concedii) pentru a se întoarce la şcoală şi pentru a încerca să devină mai buni manageri. Cei peste 200 de executivi care au terminat anul trecut un program de MBA oferit de una dintre şcolile de afaceri locale completează o comunitate de afaceri de mai bine de 4.500 de manageri români.

    Pe Mircea Spinei, şeful de promoţie al programului de EMBA al ASEBUSS, cursurile programului l-au ajutat să îşi dezvolte într-un mod accelerat felul de a gândi şi de a judeca lucrurile. O altă componentă importantă a programului a fost crearea unui grup nou de prieteni, care lucrează în industrii diferite şi care sunt fie manageri, fie antreprenori, care l-au ajutat să îşi extindă aria de expertiză, ajutându-l să vadă lucrurile şi din alte unghiuri. De profesie inginer IT, Mircea Spinei spune că prin prisma acestui fapt nu este un „people’s person„, dar că programul l-a ajutat şi din acest punct de vedere.

    PROGRAMUL M-A AJUTAT SĂ DEVIN PRIETEN CU UN GRUP DE OAMENI DIN INDUSTRII VARIATE, permiţându-mi să văd acum şi în viitor economia şi, dacă vreţi, viaţa dintr-un număr de puncte de vedere mult mai mare decât până în acel moment şi, în acelaşi timp, mi-a creat o fundaţie formată din informaţii care permit unui manager să înveţe mai repede decât din ani de experienţă şi să aibă şanse mai mari să evite potenţialele eşecuri care creează, şi ele, experienţă„, a spus Mircea Spinei.

    Dacă ar fi la guvernare, şeful de promoţie de anul trecut al ASEBUSS spune că s-ar uita la o serie de măsuri care să îmbunătăţească calitatea învăţământului, chiar dacă în prezent se vorbeşte mai mult despre o accelerare a absorbţiei de fonduri europene sau de investiţiile în infrastructură.

    „Cred că învăţământul are nevoie de investiţii care să îi ridice nivelul de competitivitate şi care să prevină situaţii precum cea de anii trecuţi, când atât de mulţi elevi nu şi-au luat bacalaureatul. În fapt, printr-un învăţământ de calitate putem dezvolta indivizi care să adauge cât mai multă valoare muncii lor. Iar indivizii de valoare vor atrage investitorii străini care vor veni aici nu pentru că forţa de muncă este ieftină, ci pentru că este o forţă de muncă pentru care raportul valoare/remuneraţie este unul extrem de competitiv„, a mai spus Mircea Spinei.

    GEORGE BERAR, UNUL DINTRE CEI TREI ŞEFI DE PROMOŢIE AI PROGRAMULUI DE EMBA OFERIT DE TIFFIN UNIVERSITY (2012), antreprenor în serie şi cofondator al mai multor businessuri din domenii variate (de la produse de analiză a ADN-ului până la asigurări de viaţă, produse de îngrijire a pielii sau telecomunicaţii), spune că şi-a început cariera de antreprenor fără să aibă noţiuni de management. El admite că a simţit lipsa educaţiei în domeniul managementului mai ales când businessul a început să crească foarte mult, iar la problemele pe care le întâlnea existau deja soluţii dezvoltate de alţii. De asemenea, el adaugă că o parte din membrii echipei sale de management sunt deja înscrişi la cursurile MBA-ului pe care l-a urmat.

    „După absolvire am făcut multe schimbări în echipa de management, am schimbat mult în strategia de business, iar acum dacă mă uit înapoi, am aplicat multe concepte fără să îmi dau seama. Ca rezultat, 2012 a fost cel mai bun an de până acum atât din punct de vedere al venitului, cât şi din punct de vedere al organizării interne, a crescut eficienţa şi producem mai mult cu resurse mult mai puţine.

    Principalul câştig sunt cunoştinţele dobândite de la profesori şi de la colegi, dar şi faptul că am evoluat la un alt nivel în business în urma absolvirii„, explică George Berar, care este cofondator al companiei Benevolent Generation (un grup de investiţii care oferă sprijin financiar, îndrumare şi orientare pentru mai multe companii), dar şi cofondator şi CEO al AdNet Telecom (o companie cu venituri anuale de 4 milioane de dolari). În ultimii doi ani, din poziţia de CEO al Yum Software (o divizie a companiei Madrivo Media), el a pus bazele unei companii de marketing online, care a crescut de la 2 la 30 de angajaţi şi care a generat venituri anuale de peste 3 milioane de dolari.

  • Alin Chitu a fost numit partener la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

    Cea mai tânără divizie de specialitate a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, firma de consultanţă fiscală a anunţat extinderea echipei de management prin promovarea lui Alin Chitu în funcţia de Tax Partner. El are o experienţă profesională de nouă ani în cadrul unor companii precum Deloitte şi KPMG. Alin Chitu va coordona, alături de Alexandru Cristea, activităţile de procedură fiscală derulate de entitatea afiliată firmei de avocatură şi va colabora îndeaproape cu avocaţii departamentului de litigii specializaţi în contencios fiscal.

    ”Alin Chitu a făcut parte din echipa de start-up a Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi a contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor de dezvoltare a business-ului în ultimele 12 luni. Am fost umăr lângă umăr de la început iar această promovare este o recunoaştere a aportului său la consolidarea practicii noastre pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală”, a declarat Alexandru Cristea, Tax Partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

    Potrivit reprezentanţilor firmei, activitatea s-a derulat anul trecut în linie cu aşteptările şi estimările de la momentul înfiinţării ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax, în martie 2012. Serviciile s-au axat pe diverse proiecte de eficientizare fiscală, dar şi pe consultanţă operaţională în domeniul taxelor directe şi indirecte, precum şi pe implicarea punctuală în proiecte de fuziuni şi achiziţii, restructurări de afaceri ori divizări. în 2012, echipa de consultanţi fiscali şi-a adus o contribuţie importantă la finalizarea privatizării Automobile Craiova cu Ford Motor Co.
    Mandatul a presupus o analiză amănunţită a tuturor implicaţiilor fiscale şi financiare aferente acestei ultime etape a contractului de privatizare şi s-a încheiat cu virarea sumei de 38 milioane de euro de către compania americană la bugetul de stat. 
    Pentru 2013, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax îşi propune o creştere a afacerilor de cel puţin 20%-25%, mizând atât pe recomandările venite prin intermediul firmei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii, cât şi pe potenţialul de dezvoltare a propriului portofoliu de clienţi.

    ”Anul acesta vrem să creştem practica în zona de compliance – este o arie bună, ce asigură venituri constante, noi până acum axându-ne pe servicii de consultanţă şi atât. De asemenea, mizăm pe venituri şi din proiectele pe care le derulăm în sectoare precum energie, agricultura, imobiliar, bancar, dar şi din tranzacţii – fuziuni şi achiziţii, divizări şi privatizări”, a adăugat Alin Chitu.
    Constituită în martie 2012, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax s-a lansat pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală cu specialişti din Big4 şi Ministerul Finanţelor Publice, printre care se numără şi Ion Capdefier, fost director general în Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF timp de 17 ani.

    Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax include în prezent şase consultanţi fiscali ”full-time”, cărora li se adaugă experţii în contencios fiscal ai firmei de avocatură, în total 13 profesionişti. Pentru anul în curs, se are în vedere recrutarea a cel puţin trei consultanţi fiscali.
    Portofoliul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax cuprinde câteva zeci de clienţi, printre care Alstom Transport, ArcelorMittal Roman, Autoritatea Naţională pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), CEZ, Carrefour România, Ericsson Telecommunications România, Stabilus România.

    Coordonatorii practicii de consultanţă fiscală sunt Alexandru Cristea, tax partner, Alin Chitu, tax partner în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi Răzvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

    Cu o echipă formată din 100 de avocaţi dintre care 20 parteneri în cadrul biroului din Bucureşti, Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, care funcţionează în asociere cu Nistorescu, şomlea & Asociaţii, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Totodată, firma a stabilit o colaborare strategică pe principiul ”best friend” cu firma de avocatură Ţurcan Cazac, liderul pieţei de avocatură de business din Chişinău, Republica Moldova.

  • Daniel Chiţoiu vrea “regândirea şi reproiectarea întregului sistem fiscal”

    “Principiile majore ale acestei reforme fiscale sunt transparenţa, simplificarea şi reducerea costurilor de conformare fiscală – la nivelul agenţilor economici, respectiv a costurilor de administrare fiscală – la nivelul autorităţilor publice”, a spus Chiţoiu, invitat la o masă rotundă organizată de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

    “După cum ne-am asumat prin rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală până la sfârşitul anului, vom introduce ordine şi claritate instituţională, precum şi predictibilitatea fiscală pe care mediul de afaceri o invocă, de mult timp, cu prioritate”, a adăugat Chiţoiu.

    România nu va putea atinge ratele de creştere de 5-6% de dinaintea crizei, în absenţa unor reforme majore care să atragă mai multe investiţii şi să creeze locuri de muncă, susţin reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini. Pentru CIS, contribuţia politicii fiscale la susţinerea creşterii economice ar urma să se realizeze prin elaborarea unei strategii fiscale coerente pe termen mediu şi lung, cu măsuri de relansare a economiei, şi o mai bună transparenţă decizională.

    “Un sistem fiscal stabil este fundamental pentru atragerea de investiţii în România”, a spus Daniel Anghel, copreşedinte al Grupului de Fiscalitate. “În acest sens este nevoie de un cadru legislativ şi decizional transparent, prin intermediul căruia toate măsurile legislative noi să fie mai întâi analizate din punct de vedere al impactului economic, prin consultarea şi angrenarea mediului de afaceri, pentru a putea atinge soluţii echilibrate. Un bun proces consultativ încă din fazele sale preliminare ar duce la întărirea strategiei şi legislaţiei fiscale, în vederea întâmpinării atât a nevoilor autorităţilorm cât şi ale investitorilor din România.”

  • Păreri împărţite în privinţa impozitului forfetar

    Reprezentanţii Ernst & Young spun că scăderea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi la 65.000 euro şi obligarea tuturor firmelor de a plăti impozit pe venit dacă au încasări sub acest nivel nu vor avea ca efect închiderea unui număr mare de societăţi. “Celor care se confruntă cu situaţii dificile n-o să le priască această modificare şi aşa nu pot lua uşor nici împrumuturi de la bănci. Totuşi, nu mă aştept la un volum mare de închideri ale firmelor din cauza noilor prevederi”, spune Alex Milcev, partener la Ernst & Young.

    În schimb, reprezentanţii întreprinzătorilor mici şi mijlocii apreciază că sunt circa 250.000 de firme care au avut pierderi anul trecut şi că o parte dintre acestea vor intra în faliment din cauza introducerii impozitului.

    Şi Coface estimează creşterea insolvenţelor. “Insolvenţele vor continua. Sensibilitatea companiilor este mult crescută. Sunt patru ani de criză, companiile s-au structurat, fac tot ce pot să împingă vânzările, dar consumul este redus. Sunt companii foarte mari care ar putea intra în insolvenţă pentru a se restructura. Dar statistica este neagră pentru că rata de succes a restructurărilor este foarte mică, de 2%. Procedura de insolvenţă este ca mersul pe sârmă, e foarte dificil”, spune Constantin Coman, country manager al Coface.

    Reprezentanţii Coface estimează o creştere a numărului de insolvenţe în 2013, după modificarea Codului fiscal. “Văd o creştere a numărului de insolvenţe. Dacă ne uităm la statisticile din 2012, 82% din firmele nou intrate în insolvenţă sunt microîntreprinderi. Noile modificări din Codul fiscal arată că sectorul microîntreprinderilor este sub presiune”, a declarat Iancu Guda, services manager al Coface. Potrivit Coface, numărul real al procedurilor de insolvenţă nou deschise în 2012 este în jurul a 24.500 de firme, în creştere cu 14-15% faţă de anul anterior, comerţul şi distribuţia, construcţiile şi serviciile fiind cele mai afectate.

    “Totalul insolvenţelor nou deschise în anul 2012 este în creştere cu 10% faţă de 2011, de la 21.499 de proceduri la 23.665. În urma calculelor proprii, Coface estimează un număr real de 24.500, ceea ce arată un avans de 14-15%. Insolvenţele din anul 2012 sunt aferente unor firme cu un grad mai ridicat de sensibilitate, care au cunoscut şocuri externe şi interne mai puţin semnificative comparativ cu cele din anii anteriori”, a spus Coman. Guvernul estimează că impozitele colectate astfel de la microîntreprinderi ar aduce la buget 457 milioane de lei în acest an.

  • Ponta: Impozitarea diferenţiată a veniturilor nu va fi probabil introdusă în acest an

    Întrebat la RTV dacă sistemul diferenţiat de impozitare a veniturilor, cu cote de 8%, 12% si 16%, este avut în vedere pentru acest an acest an sau pentru anii viitori, premierul a arătat că, foarte probabil, acest tip de impozitare nu va fi aplicat din 2013. “Nu pentru 2013, dar era vorba de un principiu care a constituit cel mai dificil compromis între PSD şi PNL. Liberalii au spus să păstrăm un nivel scăzut de taxare, acel 16%, iar noi, social-democraţii, am spus: nicăieri în lume -se mai întâmplă în Rusia şi în Bulgaria, e adevărat – dar nicăieri în lumea civilizată oamenii nu plătesc exact acelaşi impozit şi când au o sută de lei, şi când au un milion. A fost un compromis care eu cred că este corect şi util. În 2013 probabil că nu vom reuşi să ne ducem la 12% şi 8%, însă cele două principii, acela că în România nu mergem cu o taxare foarte ridicată, dar că există categorii sociale faţă de care taxarea trebuie să fie mai redusă decât pentru marea masă a cetăţenilor, amîndouă sunt principii moderne”, a afirmat Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Analist HSBC: SUA devine o piaţă mai riscantă decât Europa din cauza nesoluţionării „prăpastiei fiscale“

    “Prăpastia fiscală din SUA reprezintă un motiv de îngrijorare. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care aş alege Europa”, a spus Garry Evans, director la HSBC, una dintre cele mai mari bănci din lume. “Prăpastia fiscală” reprezintă un set de măsuri fiscale care vizează majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare de 600 miliarde dolari şi care vor intra în vigoare anul viitor dacă congresmenii nu ajung la un acord privind deficitul bugetar.

    Mai multe pe zf.ro

  • Analist HSBC: SUA devine o piaţă mai riscantă decât Europa din cauza nesoluţionării „prăpastiei fiscale“

    “Prăpastia fiscală din SUA reprezintă un motiv de îngrijorare. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care aş alege Europa”, a spus Garry Evans, director la HSBC, una dintre cele mai mari bănci din lume. “Prăpastia fiscală” reprezintă un set de măsuri fiscale care vizează majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli în valoare de 600 miliarde dolari şi care vor intra în vigoare anul viitor dacă congresmenii nu ajung la un acord privind deficitul bugetar.

    Mai multe pe zf.ro

  • Italia pregăteşte relaxarea fiscalităţii pentru stimularea economiei, în special în infrastructură

    Executivul de la Roma discută vineri mai multe propuneri privind un plan de revigorare a economiei, aflată în cea de-a patra rundă de recesiune din ultimii 11 ani, transmite Bloomberg. Declinul economic s-a adâncit în timpul guvernării Monti, după ce premierul a fost constrâns de turbulenţele de pe pieţele europene să introducă măsuri de austeritate. Ministerul Economiei face presiuni în Cabinet pentru deduceri de taxe de până la 50 miliarde euro pe parcursul următorilor opt ani în domeniul infrastructurii, în timp ce ministerul Muncii a propus beneficii fiscale pentru companiile care investesc în forţa de muncă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Gradul de incertitudine privind sistemul fiscal din România, unul dintre cele mai ridicate din Europa

    Informaţia este inclusă în prima ediţie a raportului “Gradul de certitudine fiscală – un studiu despre relaţia dintre companii şi autorităţile fiscale” în 24 de state din EMEA. “Deşi rezultatele arată că în majoritatea ţărilor companiile au o relaţie bună cu autorităţile fiscale locale, gradul general de incertitudine reprezintă un motiv de îngrijorare: unul din doi respondenţi consideră că incertitudinea fiscală din ţara lor are un impact şi chiar afectează operaţiunile companiei pe care o reprezintă”, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul analizează totodată gradul în care autorităţile locale implementează sistemele informatice la nivel operaţional, modul în care respondenţii din diverse ţări percep disensiunile cu autorităţile locale şi sistemul de soluţionare fiscală anticipată.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, DRP Tax Wizards: Stânga sau dreapta? Sau invers?

    Din capul locului, vreau să precizez că nu sunt un cunoscător (nici măcar un privitor) al scenei politice şi al doctrinelor promovate de partidele politice; totuşi, trebuie să recunosc că, în timpul facultăţii, disciplina la care am studiat doctrinele economice şi istoria gândirii economice a fost una dintre preferatele mele.

    În viaţa reală, nu cea a show-urilor de televiziune, nu ştiu cât de mult împărţirea asta în stânga şi dreapta din plan politic îşi mai găseşte echivalentul şi în plan economic. Haideţi să ne uităm la China şi cu asta cred că am spus totul! Sau să mai spunem că în 2004 cota agregată de impozitare a banilor “scoşi din firmă” (adică impozit pe profit de 25% şi pe dividende de 5%) era de 28,44%, iar acum (cu tot cu cotă unică de 16%) este de 29,44%. Desigur, pot fi date foarte multe exemple şi în celălalt sens (iar regimul de impozitare al veniturilor realizate de persoanele fizice este, cred eu, cel mai sugestiv dintre ele).
    Parafrazând, de-o fi stânga, de-o fi dreapta, bucuroşi le-om duce toate… dacă lucrurile se mişcă din punctul de vedere al mediului de afaceri şi, pe cale de consecinţă, “producem PIB” . E clar că, în etapa actuală, circuitele economice nu funcţionează la turaţie maximă (asta ca să fiu elegant în exprimare); iar, în opinia mea, acestea nu pot fi repornite decât prin creşterea cererii agregate, iar aici am în vedere cererea solvabilă. Mă refer la putinţa de a consuma, nu doar la dorinţă, că degeaba am 100 de persoane care vor să cumpere 10 apartamente care sunt existente pe piaţă, dar acest lucru nu şi-l permit efectiv decât 2 persoane; oricum, 8 apartamente tot vor rămâne nevândute! Desigur, rămân “pe piaţă” 98 de potenţiali purtători ai cererii, dar… cam atât, iar asta nu cred că ajută prea mult economia.

    Ca să creezi cerere, este evident că ai nevoie de capitaluri volatile, temporar disponibile şi în căutare de oportunităţi de fructificare, de consum sau de economisire (care, la urma urmei, sunt tot resurse investiţionale, dar aflate în stare latentă). Cum le creez sau, dacă vreţi, cum le atrag? Prin câteva măsuri relativ simple, cel puţin la o primă vedere. Lăsăm la o parte pudoarea asta feciorelnică, prost înţeleasă şi promovăm o lege a amnistiei fiscale. Modalitatea de implementare efectivă în practică e foarte amplă şi comportă o discuţie distinctă, cu numeroase opinii pro şi contra. Nu intru acum în detalii, dar menţionez că sunt adeptul unei astfel de măsuri. Chiar dacă măsura în sine poate fi percepută ca un semn de slăbiciune a statului (şi aşa şi este), la urma urmei, totul din nimic e mai puţin decât puţin din mult. Şi, în plus, a fost aplicată de numeroase ţări, situate “mai la vest” şi care ne dau lecţii despre eficienţa colectării veniturilor bugetare.

    Doi, “arunc” bani pe piaţă şi provoc o inflaţie controlabilă, la un nivel pe care însă pot să-l ajustez ulterior exclusiv prin instrumente de politică monetară. Dincolo de discursurile politicianiste, statul nu ar avea decât de câştigat, deoarece îşi reduce astfel – într-un mod “discret şi elegant”, deşi nu foarte onest faţă de contribuabili – efortul (în termeni reali) pentru susţinerea serviciului datoriei publice interne.

    După ce provoc această “încălzire” (e adevărat, mai mult sau mai puţin artificială) a economiei, implementez o legislaţie a holdingului, “de-adevăratelea”, nu “timidă”, ca acum, chiar cu riscul de a inflama spiritele în rândul “clasei muncitoare”. Concomitent, adopt măsuri fiscale eficiente şi aplicabile în cadrul procedurilor de reorganizare a afacerilor (fuziuni, divizări etc.), că doar e criză şi astfel de operaţiuni se presupune că ar trebui să fie “la ordinea zilei”. Nu în ultimul rând, ne uităm şi noi cum au procedat alte state cu impozitarea dividendelor (de exemplu, Austria) şi trec la o relaxare fiscală a regimului fiscal al acestora, ca să nu se mai gândească orice român mai cu stare în ce ţară îşi mută rezidenţa fiscală (nu că asta ar fi ceva ilegal!).

    Ei bine, odată “puse la treabă şi scoase la suprafaţă” bazele impozabile, pot trece şi la impozitarea corespunzătoare a celor peste un anumit nivel, în vederea susţinerii măsurilor de politică socială. Accept chiar şi ideea de supraimpozitare, dar nu a muncii oneste, ci a “surplusului”, în adevăratul sens al cuvântului (şi, în special, pe proprietate şi nu pe venit)! Altfel, descurajez libera iniţiativă şi, poate, realizez o egalizare, dar nu în termeni de bunăstare, ci de pauperizare chiar şi a celor care muncesc. Acum ceva timp am participat la un seminar internaţional de fiscalitate şi, într-un anumit context, l-am întrebat pe un neamţ dacă e de stânga sau de dreapta. Mi-a răspuns fără ezitare: “Şi de stânga, şi de dreapta”. Văzându-mă mirat, mi-a explicat: până atunci când marea masă a cetăţenilor care muncesc (şi mi-a subliniat “care muncesc”) au asigurat strictul necesar unui trai decent, sunt de stânga; apoi devin de dreapta, că doar oamenii nu sunt egali şi unii folosesc cosmetice indigene, iar alţii parfum franţuzesc. Interesant răspuns, nu? Desigur “strictul necesar” şi “traiul decent” sunt două noţiuni care pot diferi în România şi Germania; doar parfumul franţuzesc e acelaşi peste tot…

    Dragoş Pătroi este managing partner al firmeide consultanţă fiscală DRP Tax Wizards şi cadru universitar ASE Bucureşti.