BusinessMagazin

Tag: firme

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru al anului 2021

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2022 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2022.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publica în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2022 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • De ce lumea nu prea dă năvală pe piaţa muncii: oamenii nu prea mai vor să lucreze pe bani puţini sau la gri, la negru sau sub alte forme, iar aşteptările salariale au crescut la 3.000 de lei net salariul minim în zona rurală şi urbanul mic, 4.000 de lei net în oraşele mijlocii şi 5.000 de lei net în oraşele mari

    Cătălin Mahu, proprietarul lanţului La Mama, spune că ar vrea să se mai extindă, dar nu are oameni. “Lumea vine, consumă, lucrurile merg bine din punct de vedere al vânzărilor, dar cheltuielile din spate sunt mult mai mari – utilităţile au crescut enorm, materia primă la fel, mâncarea la bază s-a scumpit. Există încasări, dar aceste costuri suplimentare se vor vedea în profit. Ne uităm pentru extindere, dar am amânat dezvoltarea pentru că nu găsim forţă de muncă”, a declarat Cătălin Mahu la ZF Live.

    Este unul dintre miile de exemple de antreprenori, de companii mai mari sau mai mici care vor să se extindă, care vor să facă investiţii, care au bani din resurse proprii sau linii de credite deschise, au piaţă, au deja sau pot lua mai multe comenzi, dar nu au oameni, nu au cu cine.

    În aproape toate sectoarele economiei există această problemă. De altfel, toată lumea occidentală se confruntă cu aceeaşi situaţie.

    În SUA, care se îndreaptă cu paşi repezi către o recesiune economică, din cauza exploziei inflaţiei, creşterii dobânzilor, scăderii puterii de cumpărare, războiului din Ucraina, cu toate consecinţele lui, companiile, deşi încep să fie afectate, nu prea dau oameni afară de frică să nu rămână fără ei de tot, aşa cum s-a întâmplat în cei doi ani de Covid.

    Suntem într-o criză economică, scade puterea de cumpărare, dar piaţa forţei de muncă pare să nu fie afectată, cel puţin până acum.

    În România, Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus la ZF Live că oferta de locuri de muncă din partea companiilor – 250.000 – este peste 2021 şi peste 2019, care a fost cel mai bun an din punct de vedere al ofertelor afişate de către firme. Dar la polul opus, cererea din partea candidaţilor este în scădere faţă de 2019, deşi salariile au crescut cu 10% faţă de anul trecut. Chiar şi aşa, ofertele companiilor nu sunt suficient de tentante pentru cei care îşi caută un job, pentru cei care stau acasă şi nu-şi caută un job, dar ar putea lucra.

    De ce se întâmplă acest lucru, care este nivelul salarial care ar fi suficient de tentant pentru ca mai mulţi oameni să intre pe piaţa muncii şi să-şi caute un job?

    Înainte era piaţa externă care atrăgea cu salarii mai mari, dar acum, pe platforma eJobs, ofertele externe, care reprezintă 8% din totalul anunţurilor atrag numai 2% din cerere.

    La această întrebare Bogdan Badea spune că are câteva explicaţii, din analizele eJobs:

    – din ce în ce mai mulţi oameni nu prea mai vor să lucreze la negru, la gri, cu banii la plic sau cu alte forme de angajare, chiar dacă câştigul este sau ar putea fi mult mai mare decât salariul alb;

    – sunt mulţi oameni care nu prea mai vor să lucreze în sectoare stigmatizate, care cad primele la o criză, iar cel mai bun exemplu este HoReCa: lumea începe să caute un fel de stabilitate, vrea să ştie pe ce se poate baza, pentru că vor să-şi ia un credit, vor să-şi cumpere o casă;

    – lipsa de transparenţă a salariilor în ofertele de angajare: retailul este un domeniu care are o percepţie negativă ca şi job, ca şi salariu, deşi nu este adevărat. Dacă retailerii şi-ar publica salariile oferite în anunţuri, care sunt mult mai mari decât ceea ce crede piaţa, ar atrage mult mai mulţi candidaţi;

    – oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult alte aşteptări salariale: în zona rurală şi a urbanului mic salariul minim aşteptat, cerut, se duce spre 3.000 de lei net, faţă de 1.500 de lei, cât este salariul minim pe economie. În oraşele mijlocii salariul minim aşteptat se duce spre 4.000 de lei net, adică 800 de euro. Iar în oraşele mari – Bucureşti, Cluj etc.- , salariul minim se duce spre 5.000 de lei net, adică 1.000 de euro. Acestea sunt aşteptările, care într-un fel sau altul vor deveni o realitate dacă firmele vor dori să aibă angajaţi sau chiar să-i reţină.

    Pe lângă ce a spus Bogdan Badea, eu aş mai adăuga schimbările pe piaţa muncii aduse de firmele de ride-sharing – Uber, Bolt etc. – şi de livratori – Glovo, acum Tazz etc. Spre exemplu, dacă te ţii de treabă la Uber, Bolt sau la livratori, poţi câştiga 6.000-8.000 de lei pe lună net, un câştig care nu se obţine chiar atât de uşor în altă parte, la un program de 8 ore. Pe măsură ce aceste businessuri se extind în ţară, piaţa muncii se schimbă.

    Lumea este acum în concediu şi nu-i stă capul la piaţa muncii, la schimbarea jobului, la căutări de noi oferte.

    Dar va veni toamna, vom vedea că inflaţia este tot acolo şi chiar mai mare, dobânzile la credite cresc, nu prea mai sunt bani puşi deoparte sau de pus deoparte (chiar când băncile cresc dobânzile la depozite), ştirile despre criza economică şi recesiune se înmulţesc, războiul din Ucraina este tot acolo, vine cea mai cumplită iarnă energetică din ultimele decenii şi vom vedea cum va fi piaţa muncii: va rămâne la fel de tensionată, iar firmele vor fi presate din toate părţile să majoreze salariile pentru a-şi ţine angajaţii sau pentru a atrage alţii noi, asta dacă businessul merge, sau vom începe să simţim scăderea economică în modul cel mai clasic, adică firmele stopează angajările, îngheaţă salariile şi încep concedierile?

  • Ce zic firmele din industria alimentară despre impactul majorării salariului minim

    CrisTim: „Alinierea salariilor la noua realitate va agrava cercul vicios inflaţionist”

    Majorarea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară ar putea duce la o creştere a inflaţiei, consideră reprezentanţii grupului CrisTim, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, cu o cifră de afaceri consolidată de 760 mil. lei şi circa 2.600 de angajaţi.

    „Începând cu cel de-al doilea trimestru al anului 2021 ne-am confruntat cu o presiune foarte mare pe preţul utilităţilor şi a combustibililor. Presiunea s-a transferat pe tot lanţul de aprovizionare şi a continuat la începutul anului curent, culminând cu criza militară şi politică generată de razboiul din Ucraina. Efectele inflaţioniste se vor prelungi, urmând să ne confrontăm cu alinierea salariilor la noua realitate, aliniere care va agrava cercul vicios inflaţionist”, au spus reprezentanţii grupului CrisTim.

    Măsura intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

     

  • EY planifică o împărţire a operaţiunilor de audit şi consultanţă în cadrul celei mai mari reorganizări a unui grup de contabilitate Big Four din ultimii 20 de ani

    EY lucrează la o împărţire a operaţiunilor sale de audit şi consultanţă la nivel mondial, în cea mai mare reorganizare a unei firme de contabilitate Big Four din ultimele două decenii, potrivit a trei persoane care cunosc planurile, scrie Financial Times.

    EY şi celelalte grupuri de contabilitate Big Four care domină industria la nivel global — Deloitte, KPMG şi PwC — au fost aspru criticate din cauza lipsei de independenţă percepută în cadrul activităţii de audit din cauza taxelor pe care le generează şi din activitatea de consultanţă fiscală şi de consiliere în afaceri.

    Cele patru firme şi-au reconstruit braţele de consultanţă de când le-au vândut iniţial după prăbuşirea companiei energetice americane Enron în 2001, care a dus la dispariţia auditorului Arthur Andersen şi a redus Big Five la Big Four.

    Partenerii seniori de la EY au discutat despre opţiunile lor pentru o restructurare a operaţiunilor sale globale, au declarat trei persoane aflate în legătură cu problema în cauza.

    Planurile prevăd ca o firmă axată pe audit să fie separată de restul afacerii. Această firmă va reţine experţi în domenii precum taxele pentru a sprijini auditurile companiei, a spus una dintre persoane.

    O divizare EY ar avea ca rezultat două afaceri deţinute separat, marcând o schimbare mult mai mare decât separarea operaţională mai limitată a funcţiilor de audit şi consiliere ale Big Four din Marea Britanie.

    Structura exactă a schimbării este în discuţie, a declarat una dintre cele trei persoane, iar orice revizuire ar necesita un vot partener şi un acord larg din partea firmelor membre naţionale individuale care formează afacerile globale ale EY. Potenţiala despărţire a fost raportată pentru prima dată de Michael West Media.

    Fuziunile şi achiziţiile în cadrul firmelor de servicii profesionale sunt notoriu dificil de realizat din cauza necesităţii de a construi un consens între partenerii individuali care deţin şi conduc afacerile în fiecare ţară.

    EY, care are 312.000 de angajaţi în peste 150 de ţări, este structurată ca o reţea de firme membre naţionale separate din punct de vedere juridic, care plătesc o taxă în fiecare an pentru branding, sisteme şi tehnologii partajate.

    Liderii firmei încearcă să găsească o structură exactă care „funcţionează pentru toată lumea”, a declarat una dintre persoanele în cauză.

    Procesul ar putea dura „multe luni” şi nu este încă sigur că va da naştere unei restructurări dramatice, a adăugat una dintre persoane.

    EY a declarat: „Orice schimbări semnificative s-ar putea produce numai prin consultare cu autorităţile de reglementare şi după voturile partenerilor EY. Momentan ne aflăm în stadiile incipiente ale acestei evaluări.”

  • EY planifică o împărţire a operaţiunilor de audit şi consultanţă în cadrul celei mai mari reorganizări a unui grup de contabilitate Big Four din ultimii 20 de ani

    EY lucrează la o împărţire a operaţiunilor sale de audit şi consultanţă la nivel mondial, în cea mai mare reorganizare a unei firme de contabilitate Big Four din ultimele două decenii, potrivit a trei persoane care cunosc planurile, scrie Financial Times.

    EY şi celelalte grupuri de contabilitate Big Four care domină industria la nivel global — Deloitte, KPMG şi PwC — au fost aspru criticate din cauza lipsei de independenţă percepută în cadrul activităţii de audit din cauza taxelor pe care le generează şi din activitatea de consultanţă fiscală şi de consiliere în afaceri.

    Cele patru firme şi-au reconstruit braţele de consultanţă de când le-au vândut iniţial după prăbuşirea companiei energetice americane Enron în 2001, care a dus la dispariţia auditorului Arthur Andersen şi a redus Big Five la Big Four.

    Partenerii seniori de la EY au discutat despre opţiunile lor pentru o restructurare a operaţiunilor sale globale, au declarat trei persoane aflate în legătură cu problema în cauza.

    Planurile prevăd ca o firmă axată pe audit să fie separată de restul afacerii. Această firmă va reţine experţi în domenii precum taxele pentru a sprijini auditurile companiei, a spus una dintre persoane.

    O divizare EY ar avea ca rezultat două afaceri deţinute separat, marcând o schimbare mult mai mare decât separarea operaţională mai limitată a funcţiilor de audit şi consiliere ale Big Four din Marea Britanie.

    Structura exactă a schimbării este în discuţie, a declarat una dintre cele trei persoane, iar orice revizuire ar necesita un vot partener şi un acord larg din partea firmelor membre naţionale individuale care formează afacerile globale ale EY. Potenţiala despărţire a fost raportată pentru prima dată de Michael West Media.

    Fuziunile şi achiziţiile în cadrul firmelor de servicii profesionale sunt notoriu dificil de realizat din cauza necesităţii de a construi un consens între partenerii individuali care deţin şi conduc afacerile în fiecare ţară.

    EY, care are 312.000 de angajaţi în peste 150 de ţări, este structurată ca o reţea de firme membre naţionale separate din punct de vedere juridic, care plătesc o taxă în fiecare an pentru branding, sisteme şi tehnologii partajate.

    Liderii firmei încearcă să găsească o structură exactă care „funcţionează pentru toată lumea”, a declarat una dintre persoanele în cauză.

    Procesul ar putea dura „multe luni” şi nu este încă sigur că va da naştere unei restructurări dramatice, a adăugat una dintre persoane.

    EY a declarat: „Orice schimbări semnificative s-ar putea produce numai prin consultare cu autorităţile de reglementare şi după voturile partenerilor EY. Momentan ne aflăm în stadiile incipiente ale acestei evaluări.”

  • S-a declanşat un nou război între şefii BNR şi patronii români de firme, care sunt acuzaţi că îşi devalizează propriile firme. “Atâta timp cât ai arbitrariul în aplicarea legii, nu vrei să ai poprire pe bunurile firmei, după care să intri în procese vreo trei ani. Fiecare se apără cu banii la el, nu în firmă.”

    Florin Pogonaru de la Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România: „Patronul nu lasă bani în firmă pentru că îi e teamă că statul poate născoci o nouă lege peste noapte şi va rămâne fără ei“.

    Antreprenorii români îşi decapitalizează companiile din cauză că legislaţia este impredictibilă, spune Florin Pogonaru, preşe­dintele Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Declaraţiile sale vin în contextul în care Florin Georgescu, primviceguvernator al Băncii Naţionale a României, a aruncat mănuşa antre­prenorilor, îndemnându-i să aducă în firme 32 de miliarde de euro, pentru ca băncile să-i finanţeze şi să se dezvolte. El a menţionat că în prezent doar 12% dintre companiile din România sunt bancabile.

    „Patronii se protejează de aplicarea arbitrară a legii, de tot felul de legislaţie care apare peste noapte. (…) Atâta timp cât ai impredictibilitate în legislaţie, mediul de afaceri se apără cum poate, se apără cu banii la el, nu în spaţiul public, respectiv în firme. Atâta timp cât ai arbitrariul în aplicarea legii, nu vrei să ai poprire pe bunurile firmei după care să intri în procese vreo trei ani. Şi avem cazuri concrete, sunt sute, mii de cazuri pe an. Vă aduc aminte de o rafinărie din Ploieşti care a dat a dat faliment pentru că i s-a pus poprire pe conturi şi a câştigat totul după zece ani în faliment“, a declarat Florin Pogonaru în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Dacă guvernanţii vor să schimbe comportamentul antreprenorilor, să o facă prin reguli fiscale noi, spune Marius Ştefan, cofondator al Autonom Services, furnizor integrat de servicii de mobilitate cu afaceri de 394 de milioane de lei anul trecut.

    „Noi, la Autonom Services, nu am dat niciodată dividende şi am păstrat tot timpul profiturile în cadrul companiei ca să capitalizăm firma pentru că suntem o companie în creştere şi avem nevoie de capital ca să ne putem dezvolta. Dar, în acelaşi timp, înţeleg comportamentul din economie şi acesta este prevalent în special în rândul companiilor mai mici şi mijlocii. Regulile fiscale determină comportamentul companiilor. Câtă vreme avem impozit pe dividende de 5%, e mult mai rentabil să îţi scoţi dividendele în România decât în ţările din regiune. Şi apoi să poţi folosi banii respectivi altfel, deja impozitaţi, decât să îi laşi în companie“, a spus Marius Ştefan de la Autonom Services.

    În opinia lui Florin Pogonaru, există o reacţie de apărare a mediului de afaceri la ce se întâmplă în spaţiul public.

    „Există un comportament care nu este în regulă în privinţa exitului de pe piaţă. Tot discutăm că 20% – 30% dintre firme nu au depus bilanţul, trebuie să existe proceduri de ieşire de pe piaţă imediat. Nu trebuie să se transforme într-o dezbatere politică despre ce face mediul de afaceri, despre faptul că 20% dintre firme trebuie desfiinţate. Ele trebuie desfiinţate pentru că niciodată nu au fost înfiinţate cu un scop economic şi pentru a trăi pe termen lung“, a detaliat Pogonaru.

    El afirmă că economia are o serie de dezechilibre care permit crearea unor anomalii. El a dat exemplul impozitării excesivă a muncii în raport cu capitalul şi toate portiţele care se găsesc pentru ca diverse categorii profesionale să evite plata taxelor pe muncă.

    „Astfel ajungem la microîntreprinderi, la tot felul de PFA-uri, drepturi de autor şi mai ştiu eu ce alte minuni. Deci poluăm mediul de afaceri pentru că nu avem tăria să ne oprim şi să spunem că avem o legislaţie care creează artificial firme care nu vor fi niciodată viabile, care devin un pericol inclusiv pentru firmele viabile.“

    În plus, subliniază el, privatizarea băn­cilor şi aducerea de capital străin nu a rezol­vat problema finanţărilor necesare în companii.

    „Am înţeles de abia în ultima vreme că problema finanţărilor nu se rezolvă aşa, problema finanţărilor nu se rezolvă numai prin finanţare, prin împrumuturi, trebuie să existe o armonie cu finanţarea prin equity, o armonie cu finanţarea start-up-urilor prin venture capital care să creeze primii muguri de întreprinderi creative, întreprinderi care adaugă valoare mare. Dintre ele, cele care trec în fazele următoare îşi vor găsi finanţări adecvate prin private equity şi alte lucruri.“

    Cazurile în care proprietarii îşi extrag profitul din companii şi îl ţin în buzunare este întâlnit în principal în cazul compa­niilor mici, iar firmele cu cifră de afaceri de peste 10 mil. euro au o altă logică a finanţării, mai spune preşedintele AOAR. 

    „Discutăm aici este în primul rând despre firmele foarte mici. Adică asta reflectă un anume nivel de „mobilitate“ a capitalului. Când ai ajuns o firmă pe la

    10 milioane cifră de afaceri, când ai credite bancare, intri într-o altfel de logică şi nu te mai joci aşa cu banii. Deci ar trebui făcute şi analize mai ales prin prisma aceasta: cât din toată povestea asta este de la firme cu cifră de afaceri peste 10 milioane de euro. Probabil că extrem de puţin pentru că aceste firme au un altfel de logică a finanţării“, explică Pogonaru.

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): Atâta timp cât ai impredictibilitate în legislaţie, mediul de afaceri se apără cum poate, se apără cu banii la el, nu în spaţiul public, respectiv în firme.

    Marius Ştefan, antreprenor, cofondator al Autonom Services: Noi nu am dat niciodată dividende. Dar înţeleg comportamentul din economie (…) Regulile fiscale determină comportamentul companiilor. Câtă vreme avem impozit pe dividende de 5%, e mult mai rentabil să le scoţi aici.

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2022 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

  • Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Instituirea unor cotizaţii obligatorii pentru firmele locale descurajează un mediu antreprenorial şi investiţional sănătos

    Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care reuneşte cele mai importante organizaţii ale mediului de afaceri din ţară, consideră improprie propunerea legislativă iniţiată recent de mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR, prin care toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească o nouă taxă către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) pentru a fi înscrise într-un catalog al firmelor.

    “Companiile şi antreprenorii din România trebuie să aibă libertatea de a decide în ce formă se asociază şi cu ce sume vor contribui în acest sens. Mai mult, trebuie să aibă libertatea de a se retrage din orice formă de asociere când consideră că aceasta nu le mai reprezintă interesele fără să fie forţaţi să finanţeze obligatoriu o organizaţie”, spun reprezentanţii CDR.

    În plus, aceştia consideră că introducerea certificatului de competenţă în forma propusă limitează capacitatea de inovare si dezvoltare a unei economii, introducând niveluri suplimentare de complexitate administrativă.

    “România se clasează mai prost decât majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană în topurile privind uşurinţa începerii unei afaceri (locul 55 din lume). Obiectivul nostru este să urcăm în aceste topuri, privilegiind simplificarea şi transparenţa administrativă, stimulând o piaţă liberă şi atractivă pentru investiţii noi şi antreprenoriat. Considerăm, de asemenea, că nicio organizaţie nu poate deţine monopolul privind organizarea unor evenimente naţionale, cum ar fi  -Topul Naţional al Firmelor”, adaugă reprezentanţii asociaţiei.

    Ei consideră că instituţiile ar trebui lăsate să identifice în mod independent forma de asociere care li se potriveşte, care le reprezintă şi pe care doresc să o finanţeze din resurse proprii, iar centralizarea acestui proces prin instituirea unor cotizaţii obligatorii aduce un deserviciu mediului privat, favorizând practici nesănătoase, contrare standardelor de bună guvernanţă.

    Potrivit proiectului de lege, firmele, PFA-urile, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale vor avea obligaţia înscrierii în Catalogul firmelor, lucru care acum este opţional.

    Totodată, firmele au obligaţia să solicite înscrierea în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

    Depunerea situaţiilor financiare anuale este condiţionată de înscrierea în Catalogul firmelor, precum şi de achitarea contribuţiei anuale corespunzătoare. Totodată, se introduce contribuţia anuală achitată de firme, în funcţie de forma lor de organizare.

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2022 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI