BusinessMagazin

Tag: finalizare

  • Reynaers Aluminium România începe furnizarea de soluţii pentru ultima clădire din Oregon Park şi finalizează lucrările pentru prima etapă a proiectului rezidenţial Aviaţiei Park

    Cu o suprafaţă netă închiriabilă de 25.000 mp, clădirea C din cadrul proiectului Oregon Park va fi terminată la finalul acestui an după o investiţie de aproximativ 50 de milioane euro. Situat în cea mai dinamică zonă de clădiri de birouri din Bucureşti, proiectul Oregon Park cuprinde trei clădiri de birouri.

    Prima fază a complexului rezidenţial Aviaţiei Park, cel mai recent proiect al dezvoltatorului Forte Partners în colaborare cu biroul de proiectare ADNBA, oferă 176 de apartamente ale căror preţuri pornesc de la suma de 50.000 euro. Prima etapă de dezvoltare a proiectului va fi finalizată în februarie 2019, iar cea de-a doua etapă va fi demarată în septembrie 2018. Valoarea totală a investiţiei în proiect este de aproximativ 45 milioane euro.

     

     

  • Veşti proaste pentru şoferi: Guvernul pregăteşte o nouă taxă auto

    “Nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată sau atacată. Cel care poluează trebuie să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis că până la finele acestui an grupul de lucru să să prezinte o variantă finală”, a declarat, marţi, ministrul Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Taxa auto a fost scoasă în anul 2016, iar de atunci, reprezentanţii Ministerului Mediului au promis, în mai multe rânduri, că se va implementa un alt timbru de mediu. La începutul acestui an, ministrul Mediului declara că o taxă finală va fi gata până în luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este familia Vardinogiannis, ce legături au cu familia Kennedy şi cum a devenit aceasta una dintre cele mai influente de pe mapamond

    Vardis Vardinogiannis s-a născut în anul 1933 într-o familie săracă de fermieri din Episkopi, un oraş mic din insula grecească Creta. A făcut parte dintr-o familie numeroasă cu 8 copii, crescând alături de şase fraţi şi două surori.

     
    Elenul merge la şcoală pe parcursul celui De-al Doilea Razboi Mondial, timp în care Creta era ocupată de germani. La finele războiului, acesta pleacă la Atena unde, conform Bloomberg, urmează Academia Navală Elenă, academie pe care o termină în anul 1951.
     
    După terminarea studiilor, potrivit Forbes, îşi serveşte serviciul militar ca membru al Flotei Elene, ajungând să-şi termine stagiul cu gradul de vice-amiral.
     
    Primele sale contacte cu lumea businessului vin în anul 1970 când, împreună cu fratele său Yiorgos, co-finanţează Motor Oil Hellas, o companie petroliera bazată în Atena.
     

  • S-a decis: Primăria Capitalei alocă încă 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

    Primăria Capitalei va rectifica bugetul pe anul acesta şi va aloca aproximativ 18 milioane de lei pentru construirea, amenajarea sau reparaţiile a 166 de biserici din Capitală.

    În urma acestei rectificări bugetare, în total, în anul 2018, vor fi alocate, pentru lăcaşurile de cult peste 63 de milioane de lei, se arată într-un proiectul de hotărâre aprobat, joi, de Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    De asemenea, Primăria intenţionează să aloce, prin rectificare, alte zece milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, suma totală pe care acest lăcaş de cult îl va primi anul acesta fiind de 25 de milioane de lei.

  • Bragadiru, Floreşti, Dumbrăviţa – noile ispite rezidenţiale. Evadarea din jungla urbană transformă în vedete sateliţii Capitalei şi ai marilor oraşe. Dar uşor-uşor aceşti sateliţi riscă să se transforme, la rândul lor, în aglomerări sufocante

    Floreşti (Cluj): 1.330 de locuinţe finalizate în 2017, ceea ce înseam­nă nu mai puţin de 15% din fondul total de locuinţe al localităţii. Acesta este rodul exodului locui­torilor din Cluj-Napoca, exasperaţi de jungla urbană. Dar Floreştiul riscă, în acest ritm, să devină el însuşi o junglă.

     
    Peste o mie de locuinţe au fost finalizate anul trecut în fiecare dintre localităţile Bragadiru (lângă Bucureşti), Floreşti (lângă Cluj-Napoca), Dumbrăviţa (lângă Timi­şoa­ra), Năvodari (lângă Con­stan­ţa).
     
    Cele cinci localităţi au împreună peste 6.000 de locuinţe noi, adică aproximativ 10% din tot ce s-a construit nou în România anul trecut pe segmentul rezidenţial. În alte localităţi, cum ar fi Ciurea (lângă Iaşi), sute de noi locuinţe se ridică anual.
     
    „Bragadiru s-a integrat în Bucureşti, dacă ne uităm pe hartă îl putem considera parte a Capitalei. La fel şi Floreşti de lângă Cluj-Napoca. Lângă Bucureşti, toate localităţile limitrofe pot avea o dezvoltare similară, cu precădere cele din nord şi din vest“, spune Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul Coldwell Banker România.
     
    Extinderea rezidenţială a venit şi în contextul în care a crescut cererea de locuinţe pe segmentul mass-market, adică locuinţe accesibile ca preţ, criteriu care face ca amplasarea acestora să nu fie chiar în centrul oraşelor. Astfel, dezvoltatorii imobiliari s-au orientat către zonele de periferie şi chiar către localităţile adiacente marilor oraşe reşedinţă de judeţ şi au contribuit la crearea unor zone metropolitane.
     

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea anunţă că Podul peste Şos.Virtuţii e aproape gata. Ce se întâmplă cu cea mai importantă parte

    „Traficul reprezintă, în momentul de faţă, cea mai serioasă problemă a Bucureştiului. Timp de 25 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru a se contracara efectul creşterii exponenţiale a numărului de vehicule care circulă în Capitală. De aceea, în primii doi ani de mandat ne-am concentrat eforturile în această direcţie, proiectele legate de trafic fiind, alături de cele din sănătate, prioritare pentru Primăria Capitalei, fapt reflectat şi în modul de alcătuire a bugetului Municipalităţii. Reînnoim parcul RATB cu 400 de autobuze noi, ultramoderne, am finalizat obiective de infrastructură foarte importante, care stagnau de ani de zile”, a precizat, miercuri, Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă.

    Printre măsurile pe care Gabriela Firea a afirmat că le-a luat pentru fluidizarea traficului se numără şi construirea Podului hobanat peste Şoseaua Virtuţii din Capitală, despre care spune că este finalizat în proporţie de 85,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro