BusinessMagazin

Tag: filiala

  • O companie pornită cu doi muncitori şi un secretar a vândut în 2015 aproape 55.000 de automobile

    În 1926, Antonio Cavalieri Ducati şi cei trei fii ai săi, Adriano, Marcello şi Bruno, au fondat Societa Scientifica Radio Brevetti Ducati în Bologna pentru a produce tuburi vidate, condensatoare şi componente de radio; aveau angajaţi doi muncitori şi un secretar. Primul produs, un condensator electric numit Manens, nu era mai mare decât moneda de 1 euro şi totuşi, reprezenta o tehnologie atât de sofisticată, încât, în câţiva ani, producţia a fost transferată la vila deţinută de familia Ducati.

    De atunci, mai multe descoperiri şi recunoaşteri au dus la creşterea rapidă a companiei, iar în iunie 1935 a fost pusă prima cărămidă a fabricii din Borgo Panigale. De la doi angajaţi ai laboratorului, echipa a ajuns la aproape 1.200 în 1936, iar creşterea a continuat, fiind una dintre cele mai avansate tehnologic companii din Italia anilor 1930. La scurt timp, însă, Italia intra în cel de-al doilea război mondial, conflictul şi războiul de rezistenţă au devastat Ducati, asemeni altor companii, iar fabrica a fost complet distrusă până în 1944. Cu toate acestea, Ducati s-a refăcut la fel de rapid, iar în 1946 scria primul capitol din istoria sa cu două roţi. Totul a început cu un scuter în 4 timpi – Cucciolo –, care devenise foarte popular în Italia.

    Între timp, la o mică firmă din Torino, Aldo Farinelli (Societa Italiana per Applicazioni Tecniche Auto-Aviatorie – SIATA) a început să dezvolte un mic motor pentru biciclete. După aproximativ o lună de la eliberarea oficială a Italiei, în 1944, SIATA şi-a anunţat intenţia de pune la vânzare acest motor, numit Cucciolo (trad. „căţel” – referire la sunetul acestuia).  La început, primele Cucciolo erau disponibile individual, pentru montarea pe biciclete standard de către cumpărător; oamenii de afaceri cumpărau aceste motoare în cantităţi mari şi ofereau spre vânzare biciclete complet motorizate. În 1950, după ce peste 200.000 de Cucciolo au fost vândute, firma Ducati a pus pe piaţă, în final, propria motocicletă.

    Câţiva ani mai târziu, odată cu apariţia acestui nou produs şi încheierea perioadei de management al fraţilor Ducati (1948), compania a început să-şi consolideze noua apetenţă – pentru motociclete. Prima motocicletă Ducati avea o capacitate cilindrică de 48 cc, cântărea 44 kg, atingea viteza maximă de 64 km/h şi avea un carburator de 15 mm, cu un consum de 1,2 l/100 km. Ulterior, Ducati a renunţat la numele de Cucciolo în favoarea 55M şi 65TL. Când piaţa de motociclete s-a orientat către modelele mai mari, Ducati a decis să urmeze trendul şi a făcut impresie la spectacolul din 1952 de la Milano, lansând motocicleta 65TS şi Cruiser, cu motor în patru timpi.

    În 1953, managementul a împărţit compania în două entităţi: Ducati Meccanica şi Ducati Elettronica, pentru a diferenţia divizia de motociclete şi cea a produselor electronice de linie. Giuseppe Montano preluase controlul la Ducati Meccanica, iar fabrica din Borgo Panigale a fost modernizată cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Până în 1954, Ducati Meccanica producea 120 de motociclete pe zi. În 1960, Ducati şi-a câştigat locul în istorie prin fabricarea celei mai rapide motociclete de 250 cc disponibile la acel moment, sub numele de Mach1; zece ani mai târziu, începea producţia de motociclete V-twin cu cilindri mari, iar în 1973 a dezvoltat modelul V-twin.

    Marca a fost apoi subiectul unui şir de tranzacţii: în 1985, era cumpărată de Cagiva; în 1996, Texas Pacific Group a preluat 51% din acţiunile companiei, pentru 325 de milioane de dolari, iar doi ani mai târziu achiziţiona restul de acţiuni. În 1999, TPG a iniţiat transformarea companiei într-una publică, schimbându-i numele în Ducati Motor Holding SpA şi a vândut peste 65% dintre acţiuni, rămânând acţionar majoritar. În 2005, Ducati s-a întors în ţara-mamă, prin preluarea de către Investindustrial Holdings, fondul de investiţii al lui Carlo şi Andrea Bonomi.

    În aprilie 2012, filiala Volkswagen a companiei Audi şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Ducati pentru 860 de milioane de euro. Preşedintele Volkswagen, Ferdinand Piëch, un pasionat de motociclete, râvnea de mult timp la Ducati şi a regretat faptul că pierduse această şansă în 1984. Analiştii s-au arătat neîncrezători că un mic producător de motociclete va avea un efect semnificativ într-o companie de mărimea lui Volkswagen, spunând că această decizie de cumpărare „nu are logica industrială sau financiară”. Cu toate acestea, pe 19 iulie 2012, Audi AG Automobili Lamborghini SpA a cumpărat 100% din acţiunile Ducati pentru 747 de milioane de euro.

  • Una dintre cele mai mari universităţi din Anglia vrea să se mute în altă ţară europeană

    Prestigioasa universitate vrea să-şi deschidă o filială, pentru prima dată în istoria sa de 700 de ani, în Franţa pentru a rămâne ancorată în Uniunea Europeană şi după ieşirea Marii Britanii din UE, informează The Independent.

    Principala grijă a conducerii prestigioasei universităţi este că va rămâne fără fonduri europene pentru programele sale educaţionale, dar şi că va pierde studenţi străini.

    Autorităţile franceze au confirmat că lucrează cu reprezentanţii Oxford în legătură cu o deschidere a unei filiale în ţară. Potrivit Daily Telegraph, dacă se va deschide o filială acolo, universitatea va continua să primească finanţări din partea UE chiar şi după Brexit. Dacă totul merge conform planului atunci la noul campus din Paris vor începe lucrările în 2018. 

     

  • Una dintre cele mai mari universităţi din Anglia vrea să se mute în altă ţară europeană

    Prestigioasa universitate vrea să-şi deschidă o filială, pentru prima dată în istoria sa de 700 de ani, în Franţa pentru a rămâne ancorată în Uniunea Europeană şi după ieşirea Marii Britanii din UE, informează The Independent.

    Principala grijă a conducerii prestigioasei universităţi este că va rămâne fără fonduri europene pentru programele sale educaţionale, dar şi că va pierde studenţi străini.

    Autorităţile franceze au confirmat că lucrează cu reprezentanţii Oxford în legătură cu o deschidere a unei filiale în ţară. Potrivit Daily Telegraph, dacă se va deschide o filială acolo, universitatea va continua să primească finanţări din partea UE chiar şi după Brexit. Dacă totul merge conform planului atunci la noul campus din Paris vor începe lucrările în 2018. 

     

  • Universitatea Oxford vrea să se mute în Franţa

    Prestigioasa universitate vrea să-şi deschidă o filială, pentru prima dată în istoria sa de 700 de ani, în Franţa pentru a rămâne ancorată în Uniunea Europeană şi după ieşirea Marii Britanii din UE, informează The Independent.

    Principala grijă a conducerii prestigioasei universităţi este că va rămâne fără fonduri europene pentru programele sale educaţionale, dar şi că va pierde studenţi străini.

    Autorităţile franceze au confirmat că lucrează cu reprezentanţii Oxford în legătură cu o deschidere a unei filiale în ţară. Potrivit Daily Telegraph, dacă se va deschide o filială acolo, universitatea va continua să primească finanţări din partea UE chiar şi după Brexit. Dacă totul merge conform planului atunci la noul campus din Paris vor începe lucrările în 2018. 

     

  • Tranzacţie ISTORICĂ: Alibaba cumpără precesatorul de plăţi MoneyGram

    Preluarea firmei americane de către grupul din China va avea nevoie de aprobări din partea Comitetului de Investiţii Străine din Statele Unite. Autoritatea analizează achiziţiile străine, invocând securitatea naţională.

    MoneyGram are aproape 350.000 de filiale în aproape 200 de ţări. Ant Financial are peste 630 de milioane de utilizatori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Demisii în lanţ la PNL. Alina Gorghiu şi-a depus mandatul, după eşecul răsunător în alegeri / Robu propune demisia tuturor liderilor de filială care au obţinut sub 30 %, inclusiv a sa

    UPDATE 15:08 Robu propune demisia tuturor liderilor de filială care au obţinut sub 30 %, inclusiv a sa

    Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş, propune demisia tuturor preşedinţilor de filială care au obţinut un scor mai mic de 30%, inclusiv a sa, fiind de părere că rezultatele alegerilor de duminică nu pot fi doar “puse în cârca” Alinei Gorghiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Robu, rezultatele obţinute de PNL la alegerile parlamentare sunt “dezastruoase”.

    “Explicaţiile pentru ele sunt multiple şi complexe şi se impune o analiză serioasă, făcută cu profesionalism, pentru a le cunoaşte cu precizie. Dar, până atunci, se impune şi asumarea răspunderilor pentru ele. A căuta responsabilii ba la Cotroceni, ba la Palatul Victoria, respectiv a pune totul în cârca preşedintelui PNL Alina Gorghiu este profund incorect”, arată Robu.

    Acesta propune organizarea de alegeri interne la toate nivelurile până la finele lunii februarie, dizolvarea actualului BPN prin demisia de onoare a tuturor membrilor săi, în frunte cu preşedintele partidului, demisia tuturor preşedinţilor de filială care au obţinut un scor mai mic de 30%, deci inclusiv a sa, constituirea unui BPN interimar format din toţi preşedinţii de filială care au obţinut un scor mai mare decât scorul mediu pe ţară al partidului, plus Alina Gorghiu, care să asigure conducerea colectivă a partidului, până la alegerile interne.

    De asemenea, Robu propune numirea de către noul BPN, dintre membrii săi, a unui preşedinte interimar care să conducă partidul până la alegerile interne, numirea de către BPJ-uri a unor preşedinţi de filială interimari, care să asigure conducerea filialelor până la alegeri.

    “În filialele cu scor sub scorul mediu pe ţară al partidului, aceştia (preşedinţii de filială – n.r.) vor fi obligatoriu alţii decât cei în funcţie la data de 11.12.2016”, arată Nicolae Robu.

    PNL a obţinut, în judeţul Timiş, pentru Camera Deputaţilor, 25,51 la sută, potrivit rezultatelor parţiale ale BEJ Timiş, în timp ce PSD a fost votat de 34,80 la sută din electori. Rezultatele sunt similare pentru Senat.

    În Timişoara, unde Nicolae Robu este primar, PNL a obţinut, pentru prima dată, mai puţine voturi decât PSD, respectiv puţin peste 25 la sută pentru Camera Deputaţilor, faţă de 28 la sută obţinut de social-democraţi. La Senat, PNL a obţinut peste 27 la sută din voturile exprimate de timişoreni, în timp ce PSD a depăşit 29 la sută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ce ţară din Europa vrea Facebook să angajeze 500 de oameni

    Facebook îşi va extinde echipa din Marea Britanie cu 50% în 2017, când îşi va deschide noul centru din Londra, compania urmând să angajeze 500 de oameni, inclusiv ingineri, manageri de proiect şi asistenţi de vânzăre, a anunţat gigantul din domeniul tehnologiei, citat de BBC.

    „Marea Britanie rămâne unul dintre cele mai bune locuri pentru o companie de tehnologie”, a spus Nicola Mendelsohn, directorul filialei din Londra şi vicepreşedinte al companiei Facebook pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Noul sediu principal va fi în Fitzrovia, într-un centru care, momentan, se reamenajează. Majoritatea angajaţilor vor fi localizaţi aici.

    Mendelsohn va anunţa extinderea la conferinţa Confederaţiei Industriei Britanice.

    În ultimele luni au existat speculaţii în legătură cu faptul că rezultatul referendumului din Marea Britanie (Brexit-ul) ar putea determina companiile să îşi regândească investiţiile.

    Anunţul Facebook vine la doar o săptămână după ce Google a anunţat o investiţie de un miliard de lire în noul sediu principal din Londra şi crearea a 3.000 de locuri de muncă până în 2020.

    „Decizia Facebook de a se extinde în Londra reprezintă încă o dovadă că puterea Londrei ca centru tehnologic continuă să crească”, a declarat primarul Londrei, Sadiq Khan.

  • În ce ţară din Europa vrea Facebook să angajeze 500 de oameni

    Facebook îşi va extinde echipa din Marea Britanie cu 50% în 2017, când îşi va deschide noul centru din Londra, compania urmând să angajeze 500 de oameni, inclusiv ingineri, manageri de proiect şi asistenţi de vânzăre, a anunţat gigantul din domeniul tehnologiei, citat de BBC.

    „Marea Britanie rămâne unul dintre cele mai bune locuri pentru o companie de tehnologie”, a spus Nicola Mendelsohn, directorul filialei din Londra şi vicepreşedinte al companiei Facebook pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Noul sediu principal va fi în Fitzrovia, într-un centru care, momentan, se reamenajează. Majoritatea angajaţilor vor fi localizaţi aici.

    Mendelsohn va anunţa extinderea la conferinţa Confederaţiei Industriei Britanice.

    În ultimele luni au existat speculaţii în legătură cu faptul că rezultatul referendumului din Marea Britanie (Brexit-ul) ar putea determina companiile să îşi regândească investiţiile.

    Anunţul Facebook vine la doar o săptămână după ce Google a anunţat o investiţie de un miliard de lire în noul sediu principal din Londra şi crearea a 3.000 de locuri de muncă până în 2020.

    „Decizia Facebook de a se extinde în Londra reprezintă încă o dovadă că puterea Londrei ca centru tehnologic continuă să crească”, a declarat primarul Londrei, Sadiq Khan.

  • Ecuaţie inversată: dezvoltare în România şi suport în SUA

    Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, este un produs pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport. Ce planuri de viitor are firma povesteşte Cris Radu, care a preluat recent poziţia de site leader Adobe în România.

    „O dată cu tendinţa globală din IT către cloud şi SAAS, Adobe a dezvoltat divizii specializate în servicii de acest tip: Digital Marketing şi Digital Media. Echipele de ingineri din campusul Adobe din Bucureşti s-au dovedit a fi foarte performante în această zonă, motiv pentru care au preluat dezvoltarea unor produse importante, precum Primetime, Audience Manager, Adobe Analytics sau Experience Manager, Business Catalyst“, explică această evoluţie Cris Radu, care a preluat anul acesta conducerea filialei locale.

    El îi succede lui Alexandru Costin, unul dintre fondatorii Interakt Online, achiziţionată în urmă cu zece ani de Adobe şi transformată într-un centru de cercetare şi dezvoltare. Cu două luni înainte ca Adobe să împlinească 10 ani de existenţă pe plan local, Alexandru Costin a plecat la sediul central din SUA al gigantului software. Din 2006 până în prezent echipa din ţară s-a mărit, filiala locală ajungând să fie cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din zona EMEA al companiei.

    Mai mult, compania a anunţat că se va extinde şi mai mult, anul acesta căutând să angajeze aproximativ 50 de oameni, ajungând astfel la 500 de angajaţi; circa 85% dintre aceştia ocupă poziţii tehnice de dezvoltare şi cercetare. Compania caută specialişti în zona de cloud şi big data, în special pentru produsele Marketing Cloud şi Creative Cloud. „Poziţiile de seniori sunt mai greu de ocupat faţă de cele de juniori. Cu cât vrei mai multă experienţă, cu atât e mai greu de găsit persoana potrivită. Pentru produsele la care lucăm, e foarte important să găsim oameni care să poată gestiona din punct de vedere tehnic proiecte de dimensiuni mari.

    În medie, vedem 30 candidaţi înainte de a ocupa o poziţie deschisă la noi, ceea ce poate dura 2-3 luni sau mai mult“, decrie Radu procesul de recrutare într-o piaţă unde cererea este în continuă creştere. În domeniul IT, lipsa de programatori a devenit celebră iar companiile, în lupta lor pentru atragerea talentelor pun la bătaie pachete salariale atractive, traininguri, asigurare medicală şi alte beneficii. Adobe nu face notă discordantă în acest peisaj; pe lângă cele menţionate oferă şi pachete de acţiuni, iar un programator junior, în primii trei ani de activitate, poate avea un salariu de începeput care pleacă de la 1.000 euro net. Pentru un programator senior, cu peste 5-7 ani experienţă, suma trece „de dublul celei pentru un junior“.

    Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, spunea anterior că „au fost încurajate investiţiile în IT prin facilităţi fiscale (de exemplu, scutirea impozitului pe venit în cazul programatorilor şi ajutoarele de stat date marilor firme IT – n.red.), au venit mari jucători pe piaţă, dar niciuna dintre aceste măsuri nu s-a corelat cu numărul de absolvenţi disponibili în piaţă“. Recent, şi Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, spunea pe marginea aceluiaşi subiect: „Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi“.

    În cazul industriei de IT, unde criza de specialişti este adâncă iar salariile ajung la mii de euro pentru angajaţi cu doar câţiva ani de experienţă, companiile cer deja de câţiva ani creşterea cifrelor de şcolarizare, pentru a avea un bazin de recrutare mai mare. La rândul lor, reprezentanţii universităţilor care pregătesc IT-şti susţin că, în condiţiile actuale, o creştere a capacităţii de şcolarizare ar putea conduce la o scădere a calităţii pregătirii studenţilor, un risc pe care nu sunt dispuşi să şi-l asume. „În prezent există o criză majoră de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Foarte important este că pentru angajatori a început să conteze şi facultatea absolvită de candidaţi. Piaţa s-a readaptat şi universităţile puternice, mari, au avut de câştigat; tinerii care au venit la ele au venit cu dorinţa de a se pregăti în domenii care au căutare, cum este cel al ingineriei“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Anual, facultăţile de informatică livrează câte circa 7.000 de absolvenţi pe piaţa muncii, însă nevoia actuală este cel puţin de două ori mai mare. Dacă cifrele de şcolarizare pentru locurile de la aceste facultăţi s-ar dubla, în trei ani piaţa s-ar putea stabiliza.

    „Se simte acest dezechilibru între cerere şi ofertă. Există o concurenţă foarte puternică între marile companii, care se luptă să atragă cei mai buni candidaţi. Însă există joburi şi joburi în IT. Nu e acelaşi lucru să faci suport pentru un proiect dezvoltat de alţii sau să fii tu cel care dezvoltă soluţii folosite la nivel global“, precizează şeful Adobe România. Tot el completează că angajaţii care lucrează în cadrul firmei, spre deosebire de o mare parte din industria IT de pe plan local, nu fac outsourcing, ci dezvoltă soluţii pentru jucători la nivel global.

    Un exemplu pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport este Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, care permite creatorilor de conţinut să-şi transmită şi să monetizeze conţinutul pe dispozitive diverse. Potrivit lui Cris Radu, în Statele Unite, soluţia de autentificare Primetime Authentication (Pass) are o cotă de piaţă de 98% şi este integrată de canale TV majore precum CNN, NBC sau ESPN. Prin acest program, utilizatorii pot avea acces indiferent de device la canalul TV. Un eveniment important transmis de NBC prin Primetime Authentication a fost olimpiada de la Rio; potrivit şefului Adobe, pe perioada acestui eveniment au fost peste 300 milioane de streamuri video (transmiteri live) către 23 de milioane de utilizatori online, ceea ce reprezintă o creştere de trafic de 350% faţă de olimpiada de la Londra.

    Compania a înregistrat venituri de 75,9 milioane de lei în 2014, apoi a sărit peste 100 de milioane în 2015, ajungând la 116,3 milioane de lei, iar Cris Radu spune că „pentru 2016 anticipăm o depăşire a veniturilor din 2015“.

    Pragul de zece ani este unul important în existenţa filialei din România. Întrebat cum vede compania peste alţi zece ani, noul şef al Adobe România spune că „este greu să fac o predicţie pe 10 ani în industria IT. Este posibil ca rolul de inginer software să fie redefinit complet în acest interval. Adobe are o vechime de peste 30 de ani în industrie şi în acest timp s-a reinventat major de patru ori, de la printing la digital publishing la web şi acum la cloud. Posibil să o facă din nou în 10 ani de acum încolo“.

  • Un responsabil al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, aflat la putere în Turcia, a fost asasinat

    Un responsabil al formaţiunii Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), partidul aflat la putere în Turcia, a fost ucis luni seară de presupuşi militanţi kurzi în sud-estul ţării, au anunţat autorităţile, citate de Le Figaro.

    Acesta este cel de-al doilea deces din ultimele două zile al unui oficial din cadrul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, în regiune.

    Deryan Aktert, care se afla la conducerea filialei AKP din oraşul Diyarbakir, a fost ucis în biroul său în jurul orei locale 22.30, a anunţat Guvernul regional.

    Anterior, Aydin Mustu, directorul adjunct al filialei AKP din oraşul Van, a fost asasinat. Crimele nu au fost revendicate, însă autorităţile le atribuie formaţiunii Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).