“Avem la dispoziţie 50 de milioane de euro pe care vrem să-i punem la bătaie, astfel încât să creăm 1.000 de ferme cu finanţare de 50.000 de euro”, a spus ministrul Daniel Constantin.
El a adăugat că astfel li se va da posibilitatea celor care lucrează sau vor să lucreze în mediul rural, dar care sunt la limita subzistenţei, să dezvolte o afacere în agricultură.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem la dispoziţie 50 de milioane de euro pe care vrem să-i punem la bătaie, astfel încât să creăm 1.000 de ferme cu finanţare de 50.000 de euro”, a spus ministrul Daniel Constantin.
El a adăugat că astfel li se va da posibilitatea celor care lucrează sau vor să lucreze în mediul rural, dar care sunt la limita subzistenţei, să dezvolte o afacere în agricultură.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora”, a spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Cioloş cred că “fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă” şi că această “situaţie nfericită” obligă la căutarea de soluţii.
El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată “frontal”, printr-un “sistem agroalimentar performant local” şi a remarcat faptul că în România “încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control”, condiţie necesară, dar nu suficientă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sibiu, Ioan Penţea, a declarat luni că angajaţii instituţiei au prelevat 31 de probe de la furajele folosite la fermele de vaci din judeţ, pentru a stabili calitatea acestora şi dacă sunt sau nu pozitive la aflatoxină, dar rezultatele au fost negative.
“S-au prelevat în acest an 31 de probe de la furaje şi toate au fost în regulă. Nu am avut până în acest moment probleme cu laptele din judeţul Sibiu”, a declarat Ioan Penţea.
Potrivit acestuia, în judeţul Sibiu există 24 de automate pentru lapte provenit de la diferite ferme, laptele fiind bun de consum.
“S-au făcut verificări la laptele din automate, dar nu au existat probleme nici la acesta. Toate cele 24 de automate din judeţ sunt funcţionale. La nivelul DSVSA s-a instituit o celulă de criză şi se fac zilnic controale în acest domeniu pentru a evita problemele”, a mai declarat Penţea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Activitatea a 32 de automate pentru distribuirea laptelui care sunt alimentate din producţia unor ferme a fost suspendată în urma controalelor privind nivelul de aflatoxină, informează Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimenelor (ANSVSA). Precizarea ANSVSA vine după ce în presă au apărut informaţii privind suspendarea activităţii a 300 astfel de automate. „Numărul de 300 de automate cu activitate suspendată menţionat în mass-media, nu este real, având în vedere că numărul total al automatelor pentru distribuirea laptelui existente în România este de 335, iar rezultatele parţiale ale centralizării datelor arată că a fost suspendată activitatea unui număr de 32 de astfel de automate“, se arată într-un comunicat remis Mediafax de ANSVSA.
Sub România sunt în prezent doar Ungaria şi Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus al clasamentului se află Olanda, Belgia şi Irlanda, pieţe agricole unde densitatea bovinelor la hectar este şi de 15 ori mai mare decât pe plan local.
“Trendul este în continuare descrescător. Toate guvernările de până acum au marginalizat sectorul creşterii bovinelor. Scăderea numărului de animale a venit în principal din zona fermelor mici de 1-3 capete pentru că din lipsă de bani nu au mai putut ţine animalele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Doar că acum ferma este a lui. Ca fondator al firmei de investiţii Ceres Partners, Vieth supraveghează activitatea a 61 de ferme, evaluate la 63,3 milioane de dolari. El este atât de entuziasmat de investiţie că a renunţat în 2008 la un post în care avea în administrare active cu venituri fixe de şapte miliarde de dolari pentru firma de investiţii PanAgora Asset Management, pentru a se dedica fermelor lui, scrie revista Bloomberg. “Când am spus oamenilor că plec pentru a investi în terenuri pentru ferme, nu le-a venit să creadă. Va fi întotdeauna greu pentru Wall Street să înţeleagă. Nu este ca şi cum ai cumpăra acţiuni cu un calculator”, spune Vieth. Este mult mai bine – explică investitorul. Ceres Partners înregistrează în medie câştiguri anuale de 16,4% după ianuarie 2008. Cea mai mare parte a câştigurilor provine din arendarea terenului agricultorilor şi din creşterea valorii acestuia. Un indice agricol al S&P pentru materii prime a crescut cu 5,3% anual din 2008 până în iunie 2011, în timp ce S&P 500 a coborât cu aproape 1%.
O parte a banilor pentru acesta investitie provin din fonduri
europene. “Pentru banii din fonduri europene am primit unda verde
in aceste zile, iar cealalta parte din suma este o investitie
proprie. Proiectul este o continuare a dezvoltarii si
retehnologizarii fermelor de la Valcea, iar de aceasta data vizam
si o componenta de energie verde”, declara Iustin Paraschiv,
proprietarul Avicarvil.
Cifra de afaceri a Avicarvil a depasit la nous luni 51,5
milioane de lei, in crestere cu aproximativ 20% fata de aceeasi
perioada din 2009. “Pana la sfarsitul acestui an, in conditiile
cresterii continue a capacitatilor de productie, mizam pe o cifra
de afaceri de aproximativ 63 milioane de lei”, declara
Paraschiv.
Conform companiei, intre tendintele din acest an se numara
faptul ca o parte a consumatorilor s-au orientat spre segmentul
quality, in masura in care s-a marit si oferta producatorilor.
“Puii nostri, crescuti in regim de “ograda taraneasca” si hraniti
in mare masura din productia interna de furaje, reprezinta un tip
de mancare sanatoasa, lucru din ce in ce mai apreciat de
consumatorul roman”, declara Iustin Paraschiv, proprietarul
Avicarvil.
Grupul de firme detinute de familia Paraschiv a incheiat 2009 cu
o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro si are
afaceri in domeniul agro-zootehnic si comert. Cea mai importanta
companie a grupului este producatorul si retailerul Ana si Cornel,
infiintat in 1994. Grupul de firme detine o retea proprie de 87
magazine in Valcea, Dolj, Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Bucuresti,
Ialomita, Vrancea, Bacau si altele. Grupul numara peste 2000 de
angajati la jumatatea lui 2010. Alte companii membre in grup sunt:
Carmistin Ladrisi Grup, Pajo Holding si Avicarvil.
In celelalte tari in care compania este prezenta, Smithfield are deja cea mai mare parte a fermelor in acest sistem de parteneriat. Potrivit lui Gregory Schmidt, directorul de operatiuni al companiei, localnicii vor fi proprietarii acestor ferme, ceea ce le asigura o sursa de venit constanta.
Programul de punere in functiune a celor trei ferme are in vedere si depunerea dosarelor de finantare din fonduri europene a altor trei proiecte similare si elaborarea studiilor de prefezabilitate pentru infiintarea altor 30 de ferme in cooperare cu producatorii particulari.
De asemenea, Smithfield Ferme se sprijina si pe sustinerea financiara a companiei-mama, grupul american Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume. Pentru 2009, compania mai planuieste sa isi mareasca capacitatea de productie pe care o are in Romania prin punerea in functiune a unei ferme de scroafe, o investitie greenfield in valoare de 20 de milioane de euro finalizata si autorizata in 2008.
In plus, tot anul acesta vor deveni operationale 10 ferme de crestere si ingrasare a porcilor. Smithfield a intrat pe piata din Romania in urma cu aproape cinci ani, prin preluarea combinatului timisorean Comtim. La acel moment, compania anunta investitii de 800 de milioane de dolari in tara noastra.
La sfarsitul anului trecut, Smithfield investise deja in jur de 600 de milioane de dolari. Grupul activeaza in tara noastra prin trei linii de business: Smithfield Ferme (cuprinzand 35 de ferme de porci in judetele Timis si Arad), Pirin Agri (achizitii de terenuri agricole) si Smithfield Prod (abatoare [i distribu]ie a carcaselor de porc prin Frigofer Tulcea [i Agroalim Distribution).
Cititi aici mai multe despre planurile americanilor de la Smithfield in Romania.
In celelalte tari in care compania este prezenta, Smithfield are deja cea mai mare parte a fermelor in acest sistem de parteneriat. Potrivit lui Gregory Schmidt, directorul de operatiuni al companiei, localnicii vor fi proprietarii acestor ferme, ceea ce le asigura o sursa de venit constanta.
Programul de punere in functiune a celor trei ferme are in vedere si depunerea dosarelor de finantare din fonduri europene a altor trei proiecte similare si elaborarea studiilor de prefezabilitate pentru infiintarea altor 30 de ferme in cooperare cu producatorii particulari.
De asemenea, Smithfield Ferme se sprijina si pe sustinerea financiara a companiei-mama, grupul american Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume. Pentru 2009, compania mai planuieste sa isi mareasca capacitatea de productie pe care o are in Romania prin punerea in functiune a unei ferme de scroafe, o investitie greenfield in valoare de 20 de milioane de euro finalizata si autorizata in 2008.
In plus, tot anul acesta vor deveni operationale 10 ferme de crestere si ingrasare a porcilor. Smithfield a intrat pe piata din Romania in urma cu aproape cinci ani, prin preluarea combinatului timisorean Comtim. La acel moment, compania anunta investitii de 800 de milioane de dolari in tara noastra.
La sfarsitul anului trecut, Smithfield investise deja in jur de 600 de milioane de dolari. Grupul activeaza in tara noastra prin trei linii de business: Smithfield Ferme (cuprinzand 35 de ferme de porci in judetele Timis si Arad), Pirin Agri (achizitii de terenuri agricole) si Smithfield Prod (abatoare [i distribu]ie a carcaselor de porc prin Frigofer Tulcea [i Agroalim Distribution).
Cititi aici mai multe despre planurile americanilor de la Smithfield in Romania.