BusinessMagazin

Tag: familie

  • Sângele vaccinaţilor, refuzat pentru operaţia unui copil. Autoritatea părintească, suspendată

    Ziarul „La Verità” l-a intervievat pe tatăl copilului, care a spus că la baza deciziei de a refuza sângele unor persoane vaccinate stau motive religioase şi frica legată de presupusul risc al transmiterii de proteină Spike.

    Băieţelul de 2 ani suferă de o boală cardiacă şi trebuie operat urgent într-un spital din Bologna.

    Joi, Tribunalul pentru minori din Bologna a suspendat provizoriu autoritatea părintească a părinţilor copilului şi l-a încredinţat serviciilor sociale. Judecătorul a considerat, în esenţă, că pentru sângele furnizat de spital există garanţii de siguranţă absolută, indiferent de origine, conform ANSA.

    Părinţii trebuie acum să-l aducă pe copil la spital pentru a fi operat.

     

  • Avocatul Poporului: Salariul minim pentru 2022, de 2.550 lei, este mai mic decât coşul de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă, de 2.708 lei. Se impune luarea de măsuri urgente

    Avocatul Poporului atrage atenţia că salariul minim brut pe ţară garantat în plată, de 2.550 lei pentru anul 2022, este mai mic decât coşul de consum pentru o persoană adultă singură, de 2.708 lei, arată un raport eloborat de instituţie.

    În acest context, Avocatul Poporului cere ”luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată decent, care să asigure salariaţilor o protecţie corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora şi familiilor lor”.

    Raportul se bazează pe datele publicate de INS cu privire la veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, pe datele oficiale privind salariul minim brut, în timp ce informaţiile despre coşul de consum au la bază o analiză a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Syndex România din noiembrie 2021.

    Astfel, Avocatul Poporului apreciază că, din informaţiile analizate cu privire la coşul minim de consum pentru un trai decent reiese că:

    • la o persoană adultă singură este de 2.708 lei pe lună

    • la o familie de doi adulţi fără copii este de 4.417 lei pe lună

    • la o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.993 lei pe lună.
     

    • la o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2021 este de 7.234 lei pe lună.

    De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut garantat în plată stabilit de Guvern este de 2.550 lei, faţă de 2.300 lei în 2021, pentru un program de lucru în medie de 167,3 ore pe lună, respective 15,2 lei/oră. De asemenea, potrivit INS, în T3 2021, veniturile medii lunare au fost de 5.704 lei pe gospodărie, iar cheltuielile de 4.939 lei.  

    Studiul realizat de  arată că valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii este de 7.234 lei pe lună, în septembrie2021. Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.993 lei pe lună, iar pentru doi adulţi de 4.417 lei pe lună.

    Valoarea coşului a scăzut faţă de anul precedent, chiar dacă, spune Avocatul Poporului, toate preţurile au crescut. SIngurul motiv este scăderea dobânzilor la credite şi implicit a ratelor. Excluzând costul pentru locuinţă din valoarea coşului, avem o creştere de 3,9%, cea mai mare de până acum (3% în 2019, 3,2% în 2020), se mai precizează în raport.

  • Care a fost reacţia unui candidat după ce a primit doar un vot la alegeri: „Nici măcar familia mea nu m-a votat”

    Un bărbat din statul indian Gujarat care a candidat pentru un post decizional în satul său, pe durata alegerilor locale de luna trecută, a izbucnit în lacrimi după numărătoarea voturilor, când a văzut că primise doar un singur vot. Dezamăgirea bărbatului a fost că familia lui numără cel puţin 12 membri cu drept de vot.

    Santosh Halpati a candidat pentru o funcţie de conducere în satul Chharwala din districtul Vapi şi, deşi nu se aştepta cu adevărat să câştige, cu siguranţă nu se aştepta să primească un singur vot – al lui.

    Bărbatul pur şi simplu a căzut jos şi a început să plângă lângă biroul electoral când a primit vestea, spunându-le reporterilor că avea 12 membri apropiaţi ai familiei pe care se baza, însă aceştia fie nu au venit la vot, fie au ales să voteze pentru altcineva.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • ​Ministrul Rafila a dat în 2021 un împrumut de 235.000 de euro către un membru al familiei

    Alexandru Rafila, 61 de ani, ministru al sănătăţii în Guvernul PSD/PNL condus de liberaul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent recent declaraţia de avere, datată 24 decembrie 2021, şi aferentă numirii sale în funcţie.

    Captură declaraţia de avere datată 24 decembrie 2021, publicată pe site-ul Guvernului

    Comparativ cu declaraţia precedentă, publicată la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pe 4 ianuarie 2021 ca urmare a demisiei din funcţia de şef laborator la Institutul Matei Balş, Ministrul a declarat un împrumut nou: 235.000 de euro către un membru al familiei. Un alt împrumut nou pe parcursul anului 2021 este şi unul de 10.000 de lei către o persoană fizică.

    În 2021, Ministrul a declarat (prin vânzare) un apartament de 67.500 de euro. Tot în 2021 Rafila a declarat un contract de vânzare/cumpărare de 510.000 de euro pentru un teren de 5.000 de metri pătrăţi în Otopeni. Contractul, datat 2 noiembrie 2021, este parte a unei asocieri de 5 persoane fizice şi 2 persoane juridice.

    Captură declaraţia de avere datată 4 ianuarie 2021, publicată pe site-ul ANI ca urmare a demisiei de la Matei Balş

    Rafila are 154.000 de lei investiţi la Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România, şi aproximativ 214.000 de lei la Transgaz – transportatorul naţional de gaze naturale. Ca număr de acţiuni, Rafila a declarat 1.000 de acţiuni TGN şi circa 62.000 de unităţi la banca de la Cluj.

    De la începutul anului 2021 acţiunile TLV au plus 27% iar cele ale TGN, minus 13%. Însă doar în ultima săptămână TGN a urcat cu 16%. Ministrul a declarat 12.500 de lei dividende de la Transgaz şi 10.700 de lei de la banca de la Cluj.

    Ca active financiare, Rafila a declarat trei conturi curente la Raiffeisen şi BCR în valoare totală de circa 100.000 de euro şi următoarele depozite bancare: 350.000 euro la Raiffeisen deschis în 2007, un altul de 15.600 de dolari deschis în 2007, unul de 370.000 de lei la Raiffeisen din 2014, alţi 262.000 de lei la Raiffeisen din 2018 şi 112.600 de euro din 2018 la Banca Transilvania. Ministrul are numerar de aproximativ 100.000 de euro.

    Ca venituri, ministrul a declarat 127.800 de lei în 2020 de la Universitatea Carol Davila, echivalentul a 10.700 de lei lunar, şi 225.000 de lei de la Matei Balş, adică 19.000 de lei lunar.

    În decembrie 2020 Rafila a demisionat de la Matei Balş ca urmare a acceptării unui post de deputat în Parlament.

  • CSR 2021: Castorul Titi

    Auchan România

     

    Motivaţie: Când ai neşansa de a te naşte într-un mediu defavorizat sau într-o familie fără posibilităţi, bucuria copilăriei este înlocuită de grijile cotidiene, de neputinţa de a-i ajuta pe părinţii care nu reuşesc să asigure mesele zilnice. Şcoala este ceea ce faci când termini munca în casă şi curte, pe la vecini, observă reprezentanţii Auchan România.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a veni în sprijinul eforturilor de a reconstrui viitorul copiilor proveniţi din medii vulnerabile şi familiilor acestora, Auchan l-a adus în magazinele sale pe castorul Titi, o jucărie de pluş. Scopul lui Titi a fost să aducă o bucurie clienţilor, cât şi hrană, îmbrăcăminte şi încălţăminte, susţinere pentru efectuarea temelor şi materiale educaţionale pentru copiii din grija Fundaţiei FARA prin programul Combaterea Sărăciei prin Educaţie. Astfel, pentru fiecare jucărie de pluş Titi achiziţionată, Auchan a donat câte şapte lei către Fundaţia FARA.

    Castorul Titi a reprezentat un efort comun al Auchan România şi Fundaţiei FARA cu scopul de a veni în sprijinul copiilor proveniţi din medii vulnerabile şi care au nevoie de sprijin educaţional, familial şi social.Campania s-a desfăşurat în două etape: etapa I – 30 septembrie – 31 decembrie 2020, iar etapa II – 1 ianuarie – 31 martie 2021.

    Campania de strângere de fonduri a beneficiat de o comunicare 360, castorul Titi fiind promovat intens atât în social media, cât şi pe TV, newslettere, comunicare internă şi prin intermediul liderilor de opinie. Jucăria a putut fi cumpărată din orice hipermarket Auchan, din magazinele MyAuchan, din benzinăriile Petrom sau comandat din magazinul online sau aplicaţia Auchan. Preţul unui castor Titi a fost de 24,90 lei.

     

    Rezultate: În primele trei luni de campanie, respectiv în perioada 30 septembrie – 31 decembrie 2020, peste 230.000 de lei au fost donaţi de Auchan Retail România pentru programul Fundaţiei FARA – Combaterea Sărăciei prin Educaţie. Suma a fost strânsă exclusiv în cadrul campaniei derulate în hipermarketurile Auchan. La finalul celei de-a doua etape, respectiv în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2021, Auchan a donat 60.000 de euro Fundaţiei FARA, românii cumpărând peste 40.000 de jucării Titi.

  • Familia Iohannis, reclamată la poliţie pentru că nu a purtat masca de protecţie. „În Constituţia României se prevede egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Să vedem, suntem egali?”

    Un sibian a făcut plângere la poliţie după ce şeful statului şi soţia sa au fost văzuţi în spaţiul public fără mască de protecţie, după ce fusese introdusă obligativitatea purtării acesteia, în anumite condiţii.

    Dan Cristian Nicolae, un sibian de 46 de ani, a trimis, pe 18 octombrie, o plângere către Ministerul de Interne prin care semnala faptul că doi cetăţeni români, Klaus şi Carmen Iohannis, nu au respectat legea. Este vorba de ziua 10 octombrie, când cuplul prezidenţial a mers prin centrul oraşului Sibiu, pe drum spre redeschiderea Bisericii Evanghelice, fără masca de protecţie, relatează Ora de Sibiu. Purtarea măştii devenise obligatorie chiar în acea zi, când a intrat în vigoare hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, după ce rata de infectare depăşise pragul de 6 la mia de locuitori, în ziua cu pricina fiind chiar de aproape 8,5.

    „Nu mi se pare normal să nu fie respectată legea, indiferent cine eşti”
    Sibianul le-a cerut poliţiştilor să aplice legea, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ralucăi Turcan, deputat PNL de Sibiu şi actual ministru demis al Muncii, care a fost amendată în martiepentru că nu a purtat mască la o acţiune de împădurire din judeţul Sibiu. Bărbatul a spus că a depus sesizarea la Poliţia Municipiului Sibiu după ce, iniţial, s-a adresat pe aceeaşi temă şi Administraţiei Prezidenţiale, şi Ministerului de Interne.

    Cititi mai multe pe www.gnadul.ro

  • Bomba care răstoarnă tot! Ce boală teribilă ascundea Mîţu Stoian! Doar familia a ştiut

    Cântăreţul de muzică populară Petrică Mîţu Stoian suferea de o boală de care ştia doar familia. Artistul era diagnosticat de câţiva ani cu cancer, în 2019 îi fusese extirpat un rinichi şi atunci a făcut chimioterapie. În octombrie, când a aflat că avusese COVID, făcuse un examen CT care arăta că nu mai are tumoarea, au declarat în exclusivitate pentru Gândul apropiaţi ai familiei lui Petrică Mîţu Stoian. 

    În jurul morţii lui Petrică Mîţu Stoian au apărut, de sâmbătă, controverse legate de cauza decesului fulgerător, după doar o şedinţă test pentru un tratament în camera hiperbară pe care trebuia să îl înceapă într-o clinică privată din Caraş-Severin.

    Procurorii s-au autosesizat şi au deschis un dosar de ucidere din culpă, fiind făcută, la confirmarea familiei, şi necropsia artisului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Familia Mihalescul din Rădăuţi, afaceri de 76 mil. euro cu distribuitorul de electrocasnice Marelvi

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antre­prenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 366,6 mil. lei (76 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţa de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a avut anul trecut un profit net de 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), mai mult cu 37% faţă de anul precedent, când Marelvi Impex a realizat un câştig net de peste 5,7 mil. lei (1,2 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 179 de angajaţi, cu 25 de oameni mai mult decât în 2019.  

    Distribuitorul de electrocasnice Marel­vi a fost fondat de antre­prenorul local Dumitru Mihalescul acum două decenii şi jumătate, ajungând în prezent să dis­tri­buie branduri precum Arctic, Beko, Whirlpool sau Liebherr către aproximativ 500 de ma­gazine, atât independente, hypermarket-uri, reţele, magazine online, cât şi producători de mobilier, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. În­cepând din 2016, com­pania a ex­tins busi­nessul cu o divizie de apa­ratură co­mercială Lieb­herr, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu brandul Faber, specialist în domeniul hotelor.

    Marelvi deţine depozite în Rădăuţi, Bucureşti şi Deva. Alături de acestea, depozitul central din Rădăuţi se constituie în centru de livrare şi comandă logistică, atât pentru depozitele regionale, cât şi pentru marii clienţi ai companiei. Portofoliul de produse Marelvi cuprinde peste 30 de branduri (peste 25.000 de articole) ai producătorilor de produse electronice şi electrocasnice.

    Compania distribuie toate categoriile de produse electronice şi electrocasnice, cu o flotă proprie de 14 camioane, însă colaborează şi cu diverşi transportatori. Marelvi a închiriat în urmă cu doi ani 8.400 de metri pătraţi în parcul logistic dezoltat de polonezii de la MLP Group în nord-vestul Capitalei, lângă Chitila. Spaţiul include facilităţi de depozit şi servicii precum şi 200 de metri pătraţi de birouri şi zone de recreere.

    Dumitru Mihalescul, fondatorul Marelvi, a început activitatea sa în antreprenoriat acum 26 de ani. Iniţial a fost şeful depar­ta­mentului de service al Arctic pe regiu­nea Mol­dovei. Apoi, producătorul de electro­cas­nice Arctic, care deţine o fa­brică de frigi­de­re şi congelatoare la Găeşti în judeţul Dâmboviţa, a decis să con­struiască o serie de de­pozite zonale, iar Dumitru Mihalescul se ocupa de cel din Bucovina.

    Era înainte de anii 2000 când s-a gân­dit că nu-i ajunge salariul ca să tră­iască aşa cum voia el, iar de la ace­l moment existau oportunităţi de business în România. A pornit la drum cu trei opţiuni – benzinării, ma­teriale de construcţii şi electro­cas­nice. Pentru că ştia zona, a ales să îşi concentreze atenţia pe electro­casnice.

    În momentul în care Arctic şi-a schimbat politica de busi­ness, după 2000, antreprenorul a fost pre­gătit şi a depus o ofertă pentru a prelua distri­buţia produselor. Pentru că businessul său depăşise cifra de afaceri de un milion de euro a fost chemat la ne­gocieri şi a reuşit să câştige contractul de distri­bu­ţie. Acum are în portofoliu cele mai importante branduri de electrocasnice din piaţă, în topul celor mai bine vândute fiind Arctic – Beko, Whirlpool – Indesit (parte a aceluiaşi grup) şi Liebherr, potrivit celor mai recente date ZF.

    Principalul business al Marelvi este acela de distribuţie al produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii, în total aproximativ 500 de astfel de magazine. Antreprenorul îşi amintea că în anii ‘90 independenţii erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo figurând alături de Mondo sau Rombiz, printre ei. Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu cei specializaţi. Piaţa este dominată de Altex şi Flanco, de jucătorii online precum eMag, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash&carry. Pe lângă retailerii independenţi, Marelvi lucrează şi cu retailerii mari din piaţă pe brandurile Liebherr şi Daewoo pentru care este unic importator în România.

     

     

     

     

  • EY: Cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au trecut cu bine peste criza provocată de pandemie şi generează venituri totale de 7,28 trilioane de dolari. Top 10 este dominat de SUA şi Germania, cu excepţia locului 3, ocupat de o companie din Italia

    Cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au dat dovadă de rezilienţă economică, în pofida pandemiei provocate de COVID-19, şi au obţinut venituri totale de 7,28 trilioane de dolari, având 24,1 milioane de angajaţi în 45 de ţări, conform unui raport realizat de EY.

    Top 10 este dominat de SUA şi Germania, singura excepţie fiind compania de la locul 3, care vine din Italia.

    „Marile afaceri de familie au demonstrat o rezistenţă incredibilă în această perioadă, acordând prioritate susţinerii angajaţilor şi orientându-se către noi soluţii de business. Pentru a traversa această perioadă dificilă, aleg să-şi diversifice consiliile de administraţie, să promoveze noua generaţie în roluri de conducere şi să stabilească noi standarde în abordarea aspectelor de mediu, sociale şi de guvernanţă”, spune Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenţă fiscală şi juridică, Strategic Growth Markets leader, EY România.

    Astfel, cele mai mari afaceri de familie din lume sunt Wal-Mart, Berkshire Hathaway (SUA, EXOR SpA(Italia), Schwarz Group (Germania), Ford Motor COmpany (SUA), Bayerische Motoren Werke AG (BMW), Koch Industries Inc (SUA), Cargill (SUA), Comcast Corp (SUA) şi Dell Technologies (SUA).

    Deşi afacerile de familie, în special cele din sectorul turismului şi HoReCa, au resimţit efectele pandemiei provocate de COVID-19, multe dintre acestea au profitat de context pentru a se reorienta.

    O serie de firme şi-au reprofilat capacităţile de producţie pentru a crea articole esenţiale, precum viziere şi ventilatoare respiratorii, în timp ce altele au asigurat sprijin financiar altor companii, manifestându-şi angajamentul faţă de inovaţie şi o conştientizare profundă a responsabilităţii sociale.

    Cele mai rezistente s=au dovedit afacerile de familie din sectorul produselor de larg consum, care au înregistrat, în medie, venituri în valoare de 15,39 miliarde de dolari. Per total, companiile deţinute de familii, din acest sector, şi-au păstrat statutul de mari angajatori, având în medie 56.150 de angajaţi.

    În pofida perioadei dificile din ultimul an, Europa continuă să fie o zonă geografică propice pentru aceste businessuri. Germania este ţara de origine pentru 16% dintre companiile din cadrul studiului, reflectând soliditatea economiei germane şi tradiţia înfiinţării de afaceri de familie în această ţară, în care 90% dintre companii sunt deţinute de familii.

    O treime dintre afacerile de familie incluse în studiu îşi au sediul pe continentul american, SUA înregistrând cel mai mare număr de astfel de companii (119, echivalentul a 24% dintre acestea). Aceste organizaţii contribuie cu 2,48 trilioane de dolari la veniturile înregistrate în regiunea Americii de Nord şi de Sud şi au 6,4 milioane de angajaţi.

    Datele arată că 55 dintre companiile care provin din China continentală, Hong Kong, Taiwan, Japonia şi Coreea de Sud generează 87% (835 miliarde de dolari) din veniturile totale din regiunea Asia-Pacific.

    Din Asia provin trei dintre cele mai mari 20 de companii, precum şi cea mai veche afacere de familie inclusă în studiu, Takenaka Corporation din Japonia, cu o istorie de peste 400 de ani.

    Vârsta medie a membrilor consiliilor de administraţie ale companiilor analizate este de 61 de ani şi 80% dintre acestea nu au membri ai consiliilor de administraţie, care fac parte din familie, cu vârsta mai mică de 40 de ani.

    În 2021, procentul companiilor cu femei în cadrul consiliilor de administraţie a atins 31%. În acelaşi timp, doar 5% (27) dintre companiile deţinute de familiile incluse în studiu au directori generali femei, în mod similar cu procentul de 8% (41) înregistrat în cazul companiilor din clasamentul Fortune Global 500.

    Acordând mai multă atenţie angajamentelor ESG, afacerile de familie se îndreaptă spre atingerea unor noi obiective. Cel puţin 53% dintre companiile deţinute de familii incluse în studiu raportează în conformitate cu indicatorii ESG oficiali. Jumătate dintre acestea (51%) sunt din regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa), urmate de companiile din regiunea America de Nord şi de Sud (30%) şi de cele din Asia-Pacific (19%). Raportarea ESG reprezintă oportunitatea de a demonstra impactul pozitiv pe care companiile deja îl generează şi poate ajuta la atragerea de noi angajaţi, la câştigarea de noi clienţi şi la creşterea veniturilor.

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.