BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Încă un faliment de răsunet: Un gigant care la apogeu era evaluat la 5,7 miliarde de dolari, se pregăteşte acum de faliment

    Vice Media se pregăteşte să declare falimentul în următoarele zile, au declarat persoane familiare cu acest subiect, citate de WSJ, o mişcare care ar marca o cădere majoră pentru o companie media, care a fost evaluată la 5,7 miliarde de dolari în momentul de vârf.

    Vice, ale cărei active includ Vice News, Vice TV, Refinery29 şi Motherboard, se luptă de ani de zile să găsească creştere. Compania a căutat să se vândă, dar o tranzacţie nu s-a materializat, a relatat anterior The Wall Street Journal. Directorul său executiv, Nancy Dubuc, a plecat la începutul acestui an, iar săptămâna trecută compania a anunţat că îşi va restructura divizia de ştiri, punând capăt emisiunii Vice World News Tonight şi închizând brandul Vice World News.

    Rămâne posibil ca Vice să găsească un cumpărător şi să evite falimentul, au spus persoanele respective.

    “Vice Media Group a fost angajat într-o evaluare cuprinzătoare a alternativelor şi planificării strategice”, a scris luni un purtător de cuvânt într-o declaraţie. “Compania, consiliul de administraţie şi părţile interesate continuă să se concentreze pe găsirea celei mai bune căi pentru companie”.

    În urma unei declaraţii de faliment, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, Vice ar încerca să se vândă prin intermediul unui proces de vânzare supravegheat de instanţă în cadrul falimentului, ceea ce i-ar permite să rămână în activitate, mai degrabă decât să fie vândută pe bucăţi şi lichidată, au spus oamenii. Fortress Investment Group, în calitate de cel mai mare creditor principal al Vice, ar putea prelua controlul după ce Vice va ieşi din faliment, cu excepţia cazului în care va apărea un cumpărător de tip “white-knight”, au spus aceştia.

    Căderea Vice este emblematică pentru vremurile dificile pe care le-au avut companiile new media care au strâns bani la evaluări foarte mari, în timp ce încercau să navigheze într-un mediu publicitar dificil în care majoritatea banilor publicitari merg către platformele Meta ‘ Facebook şi Google de la Alphabet. Luna trecută, BuzzFeed a anunţat că îşi închide divizia de ştiri după ce a continuat să piardă bani.

  • ASF a formulat dosarul de faliment al Euroins în instanţă, alături de alţi creditori, primul termen de judecată urmând să fie în 28 aprilie 2023

    ♦ Dosarul de faliment al Euroins a fost înregistrat pe 21 martie 2023, iar ultima modificare a avut loc pe 18 aprilie 2023 ♦ Printre creditorii care se află momentan alături de ASF în dosarul de faliment deschis în instanţă sunt şi service-uri auto.

    Dosarul de faliment al Euroins România a fost formulat de ASF din data de 21 martie 2023, iar ultima modificare a avut loc pe 18 aprilie 2023, urmând ca primul termen de jude­cată se aibă loc pe data de 28 aprilie 2023, potrivit informaţiilor publicate pe portalul Curţii de Apel Bucureşti. Printre creditorii care se află momentan alături de ASF în dosarul de faliment deschis în instanţă sunt şi service-uri auto.

    Euroins România, fostul lider pe zona asi­gurărilor RCA, a rămas fără autorizaţia de func­ţio­nare pe data de 17 martie 2023 după ce Au­toritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a sesizat o lipsă iniţială de capital de 100 mil. euro, care ulterior a ajuns la peste 400 mil. euro.

    În ultimii trei ani, Euroins România a strâns o valoare a amenzilor impuse de ASF de peste 16 mil. lei, în baza a 17 controale efectuate în cadrul societăţii. În ultimii 15 ani, Euroins România a ajuns de la subscrieri de 142,8 mil. lei şi o cotă de piaţă de 2,02%, până la circa 2,4 mld. lei în primele 11 luni din 2022 şi o cotă de piaţă care cel mai probabil se află la circa 16% la finalul anului 2022 per total. În ceea ce priveşte cota de piaţă pe segmentul RCA, Euroins a ajuns la finalul anului 2022, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor preliminare ale ASF, la 32,7%, însemnând circa 2,6 mld. lei subscrieri pe zona RCA la finalul anului 2022.

    Din punctul de vedere al ratei se solvabilitate (SCR) şi al cerinţei de capital minim (MCR) pentru perioada 2016-2021, cele mai mici niveluri s-au înregistrat în anul 2016, respectiv 108,9% rata SCR şi în 2021 o rată SCR de 107,6%. În ceea ce priveşte rata MCR, nivelul s-a aflat în permanenţă peste 200%. Coeficientul de lichiditate, conform rapoartelor publicate de Euroins, era peste 1,00, acesta fiind minimul legal cerut pentru funcţionare, dar se observă că în anii 2019 şi 2021, acest coeficient a fost la minimul respectiv.

     

     

  • Poate că oamenii simpli nu sunt educaţi financiar, dar cele mai mari falimente, prăbuşiri sunt făcute de oameni educaţi financiar

    La finalul lunii martie, într-un weekend, Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, a fost preluată de UBS, prima bancă, pentru a se evita o prăbuşire a întregului sistem financiar global. Acţionarii Credit Suisse şi-au pierdut banii, la fel ca şi deţinătorii unor serii de obli­gaţiuni Credit Suisse. Nu ştiu pe câtă lume interesează această tranzacţie şi ce s-a întâmplat acolo, dar poate fi văzută şi ca un semnal de alarmă în privinţa modului de administrare a banilor, în special a celor personali.

    În FT Weekend, 8-9 aprilie, cel mai cunoscut ziar de business din Europa,  a fost publicat un reportaj de la Adunarea Generală a Acţionarilor Credit Suisse. Sute şi mii de acţionari, în special mici, au protestat timp de câteva ore împotriva conducerii băncii, împotriva autorităţilor elveţiene şi împotriva presei, în special a Financial Times. Întotdeauna presa este pe lista celor vinovaţi când se produce o prăbuşire, pentru că din cauza presei se produce acel eveniment, nu din cauza managementului şi a autorităţilor de supraveghere. Aceste adunări generale ale acţionarilor sunt un fel de entertainment, unde acţionarii mici au prilejul să-şi facă auzită vocea în câteva secunde sau în câteva minute, cât are fiecare la dispoziţie.

    Acţionarii mari, cei care contează şi care aprobă deciziile conducerii executive, sunt prezenţi, dar nu se bagă. Aşa că acţionarii mici nu contează, deşi ei pierd cel mai mult. Până când nu s-a întâmplat, nimeni nu prea credea că este posibil ca a doua mare bancă a Elveţiei să se prăbuşească într-un weekend, ştergând practic o istorie de 167 de ani, timp în care banca a supravieţuit războaielor, crizelor, schimbărilor de regim etc. De secole, dar mai ales în ultimele decenii, băncile sunt promovate ca instituţii speciale super şi suprareglementate, iar dacă cineva se leagă de ele şi pune la îndoială modul cum sunt administrate şi supavegheate, este ca şi cum ar atenta la siguranţa naţională. Tocmai de aceea mulţi, în special depunătorii individuali, îşi încredinţează economiile acelor bănci, că ştiu ele ce să facă cu banii şi unde să-i investească.

    Mai mult decât atât, deponenţii sunt îndemnaţi să cumpere şi acţiuni ale bănci­lor, pentru că dacă ai siguranţa depunerilor la bancă, poţi să ai şi siguranţa investiţiei într-o acţiune, pentru că ar fi acelaşi lucru. Aceste propoziţii şi idei de marketing sunt în toate materialele de promovare. Problema este că băncile sunt cele mai vulnerabile la crize, la perioadele de panică, şi sunt cel mai expuse în lumea de astăzi. În perioadele de boom economic supravegherea este laxă pentru că nu se poate întâmpla nimic, iar lobby-urile bancare şi financiare sunt mult mai puternice decât semnele de întrebare care pot să apară. Dacă Credit Suisse s-ar fi rezumat la operaţiunile clasice, la atragerea de depozite şi acordarea de credite companiilor şi persoanelor fizice, şi acum ar fi fost în viaţă.

    În lumea modernă de astăzi, a capitalismului financiar, băncile se bazează mai mult pe operaţiunile financiare, de tranzacţionare pe diferite instrumente şi produse, care nu sunt altceva decât pariuri făcute pe anumite evenimente, respectiv creşterea sau scăderea dobânzilor, pariuri pe falimentul unor companii sau chiar state, pariuri pe creşterea sau scăderea valorii unor acţiuni. Traderii sunt adevăraţii Dumnezei ai acestor bănci, nu cei din conducere, care oricum, de la un anumit punct încolo, nu înţeleg ceea ce se întâmplă în propriile lor bănci. Problema este că atunci când traderii pierd, ei pierd cel mult bonusul, în timp ce acţionarii, în special cei mici, cărora li s-a spus că băncile sunt instituţii care nu pot să se prăbuşească, pierd cel mai mult. În 2007, o acţiune Credit Suisse valora pe piaţa bursieră 70 de euro, iar acum, când banca a fost preluată de UBS (care, apropo, nu voia să cumpere Credit Suisse), o acţiune mai valora 0,7 euro. Dacă un acţionar indivi­dual avea 1.000 de acţiuni, în 2007 acestea valorau 70.000 de euro, iar acum mai valorau numai 700 de euro.

    Acţionarii individuali şi-au pierdut economiile de-o viaţă. Acţionarii cei mai mari, care erau fondurile de investiţii globale, deşi au pierdut cel mai mult în valoare nominală, pot să compenseze aceste pierderi în portofoliile lor prin câştigurile din altă parte. Dar totuşi sunt nişte pierderi.  Deşi pare simplu, unul dintre cele mai grele lucruri este să-ţi administrezi banii, asta dacă îi ai. Dacă îi depui la bancă primeşti o dobândă, care este mică. Dacă îi investeşti în acţiuni sau în alte instrumente financiare mai sofisticate poţi să câştigi mai mult decât la bancă prin dividende şi, poate, prin creşterea valorii acţiunilor, dar poţi să şi pierzi. Nicio bancă, nicio companie, nicio acţiune nu este infailibilă.

    Autorităţile de reglementare şi de supraveghere nu pot să acopere toate evenimentele şi să anticipeze toate riscurile cu care toate aceste entităţi s-ar putea confrunta. Dacă vine o panică şi oamenii vor să-şi retragă banii, nicio bancă din lume nu are cum să reziste, oricât de puternică şi de bine capitalizată ar fi. La fel, nicio companie nu rezistă când apar crize, când sunt schimbări tehnologice, când pierde contactul cu realitatea, când managerii câştigă prea bine. După ce pieţele de capital s-au democratizat începând cu anii ’80, iar oricine poate cumpăra acţiuni, managerii acestor companii au devenit mai importanţi decât acţionarii. Iar managerii lucrează mai mult pentru bonusul lor decât pentru acţionari. Aşa că trebuie să aveţi grijă de banii voştri, mai mult decât au grijă cei care îi administrează. Tot timpul se spune că investiţiile trebuie făcute pe termen lung, că nu trebuie să te uiţi la scăderi care apar pe termen scurt şi că investiţiile în acţiuni sau în fonduri de investiţii aduc câştiguri mai mari decât dobânzile la bancă. Statistica arată că aşa este şi nu poate fi contrazisă. Ce te faci însă dacă ai avut ghinionul să ai acţiuni la Credit Suisse?

    Tot timpul se aduce în discuţie faptul că oamenii sunt needucaţi financiar şi că nu ştiu ce să facă cu banii lor. Poate că oamenii nu ştiu ce să facă cu banii lor, dar toate aceste evenimente şi crize sunt produse de oameni cu cea mai înaltă educaţie financiară. Nu poţi să spui că cei care au condus Credit Suisse nu au avut educaţie financiară, ci dimpotrivă.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor american, avertizează: Ar putea urma şi prăbuşirea altor bănci, dar depozitele celor care îşi ţin banii vor fi în siguranţă

    Legendarul investitor Warren Buffett este de părere că ar putea urma mai multe falimente bancare, dar deponenţii nu trebuie să îşi facă griji, scrie CNBC.

    „Nu am depăşit perioada falimentelor bancare, însă deponenţii nu au avut probleme.”, a spus acesta.  

    Prăbuşirea Silicon Valley Bank şi a Signature Bank luna trecută, al doilea şi al treilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA, a determinat măsuri extraordinare de salvare din partea autorităţilor de reglementare, care au asigurat toate depozitele atât cetăţenilor cât şi companiilor indiferent de valoarea acestora.

    „Oracolul din Omaha” a declarat că unele dintre lucrurile „tâmpite” pe care băncile le fac frecvent au fost dezvăluite în această perioadă, inclusiv că au active şi pasive nepotrivite, precum şi o contabilitate îndoielnică.

    „Bancherii au fost tentaţi mereu să facă asta”, a explicat Warren Buffett. „Procedurile contabile au incurajat bancherii să facă unele lucruri care să le îmbunătăţească profitul, iar acest lucru a cauzat dorinţa de a-şi asuma riscuri mai mari.”

    Buffett a spus că unii bancheri vor continua acest comportament şi că asta îi va pune pe acţionarii unora dintre bănci în pericol.

     

  • Allianz-Ţiriac: Primele de asigurare insuficiente au fost principala sursă a falimentelor trecute. “În lipsa tratării cauzelor reale, nu a simptomelor, intervenţia asupra tarifelor poate reduce aparent presiunea la nivelul asiguraţilor, dar riscă să pună piaţa sub presiune”

    Compania Allianz-Ţiriac a declarat vineri, în contextul deciziei Guvernului de a îngheţa tarifele RCA pe o perioadă de 6 luni, că cel mai important principiu în asigurări este suficienţa primelor de asigurare în raport cu angajamentele de plată asumate, iar primele prea mici au fost sursa falimentelor din piaţa de asigurări din ultimii 8 ani.

    “În lipsa tratării cauzelor reale, nu a simptomelor, intervenţia asupra tarifelor poate reduce aparent presiunea la nivelul asiguraţilor, dar riscă să pună piaţa sub presiune.  E ca şi cum, pe o oală în fierbere aşezăm un capac, fără să reducem intensitatea focului, fără să scădem temperatura apei şi fără să existe posibilitatea de debuşeu. O nouă „explozie” poate fi evitată doar dacă intervenim asupra cauzelor. O soluţie viabilă trebuie să asigure respectarea principiului suficienţei primelor de asigurare în raport cu riscurile, universal valabil în lume, pentru că altfel se plantează seminţele următoarelor falimente şi se menţine cercul vicios, cu efecte nocive asupra încrederii consumatorilor”, subliniază Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac.

    Compania este de părere că, ţinând cont de situaţia excepţională de pe piaţă, după falimentul Euroins, soluţia adoptată de Guvern este un compromis acceptabil pe termen scurt, care să dea timp pentru corectarea cauzelor reale ale dezechilibrelor şi crearea cadrului legislativ adecvat, în beneficiul consumatorilor.

    Primele de asigurare suficiente sunt sursa principală de finanţare a despăgubirilor care se plătesc zi de zi, sursa principală pentru constituirea rezervelor de daună, care garantează că orice plată viitoare către asiguraţi poate fi efectuată, în condiţiile asumate, dar şi baza pentru o capitalizare adecvată, care asigură funcţionarea pe temen lung a companiilor de asigurări, se arată în comunicatul companiei.

    Allianz-Ţiriac subliniază faptul că prin poliţele RCA se acoperă daune şi riscuri cu sume mari, care pot depăşi 7 milioane de euro, că un singur accident poate însemna atât pagube materiale, cât şi vătămări corporale sau morale produse mai multor persoane şi că, din păcate, acestea nu sunt cazuri ipotetice ci reale, cu o frecvenţă ridicată în România în comparaţie cu alte ţări.

    Potrivit UNSAR, cel puţin 6 autovehicule din 100 înmatriculate în România produc anual accidente rutiere, soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale şi decese, România fiind „campioană” în Europa la acest capitol.

    În aceste condiţii, suficienţa primelor este un criteriu vital, pentru ca victimele accidentelor de circulaţie să poate fi despăgubite rapid şi integral.

    Asigurătorul atrage atenţia că vânzarea de prime incorect dimensionate faţă de angajamentele asumate, în perioada de plafonare sau nu, a fost principala cauză a falimentelor din ultimii 8 ani.

    ”Pericolul nu a trecut, iar lecţia vitală pe care cu toţii – piaţa, autorităţile, decidenţii politici şi clienţii deopotrivă – trebuie să o reţinem este aceea a adecvării primelor în raport cu angajamentele de plată”, se precizează în comunicat.

    Guvernul a aprobat hotărâ­rea de guvern privind plafonarea tarifelor RCA la nivelul de la finalul lunii februarie 2023, când media era mai mică cu 12% faţă de tariful de referinţă, dar în acelaşi timp, în următoarele 6 luni trebuie adoptate modificări legislative care să împiedice alte falimente, a spus premierul României Nicolae Ciucă

     

  • Un gigant din industria aero-spaţială intră în faliment după ce a ratat lansarea unui satelit

    Compania Virgin Orbit intră în faliment după ce în luna ianuarie a ratat lansarea unui satelit. Reprezentanţii companiei din industria aero-spaţială au cerut protecţie, în conformitate cu Legea falimentului din SUA, potrivit Sky News.

    Virgin Orbit a solicitat protecţia legii, deoarece nu a reuşit să obţină finanţarea necesară pentru a-şi reveni după eşecul unei rachete. În ianuarie, compania a anulat lansarea primului satelit britanic din Cornwall.

    Decizia vine la mai puţin de o săptămână după ce compania cu sediul în California a anunţat că va concedia 85% din personal şi îşi va înceta activitatea în viitorul apropiat.

    Virgin Orbit, care este deţinută în proporţie de 75% de grupul Virgin al lui Richard Branson, a depus o cerere la Tribunalul de faliment al SUA, solicitând vânzarea activelor sale.

  • Asigurătorii de pe piaţa RCA contestă puternic propunerile Finanţelor şi ale ASF privind îngheţarea tarifelor: Proiectul este lipsit de fundament economic şi va destabiliza piaţa RCA

    În ceea ce priveşte motivele invocate de asigurători pentru care proiectul de hotărâre de guvern poate duce la destabilizarea pieţei RCA, pe lângă un nou posibil infringement, aceştia susţin în conti­nuare că se ţine cont de datele companiei falimentare City Insurance, care deţinea circa 45% din piaţa RCA la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare.

    Având în vedere că din raportul lichidatorului judiciar al City Insurance a rezultat că societatea a ţinut o contabilitate fictivă, a întocmit situaţii financiare anuale şi alte situaţii cu nerespectarea prevederilor legale şi a vândut poliţe sub tariful notificat, datele utilizate, chiar şi în tarifele de referinţă publicate de ASF în martie 2023, sunt distorsionate.

    „Datele istorice utilizate în determinarea primei de risc de referinţă, a factorilor de încărcare şi a tarifului de referinţă (sau prima brută de referinţă) publicat de A.S.F. în martie 2023 sunt din perioada de referinţă 1 iulie 2017 – 30 iunie 2022, prin urmare includ date aparţinând Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. care, aşa cum a rezultat din raportul lichidatorului judiciar CITR, a ţinut o contabilitate fictivă, a întocmit situaţii financiare anuale şi alte situaţii cu nerespectarea prevederilor legale, a vândut poliţe sub tariful notificat, cu scopul de a creşte cota de piaţă.“

     Utilizarea unor date distorsionate ale unui asigurător care avea o pondere pe piaţa de asigurări RCA de circa 45% la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare nu poate avea, prin urmare, decât un efect distorsionant şi asupra tarifelor de referinţă“, conform documentului transmis de asigurători.

    De asemenea, structura tarifelor RCA practicate de asigurători la 1 martie 2023 sunt diferite faţă de 1 martie 2022, ca urmare a modificărilor în legislaţie privind liberalizarea calculului tarifului de primă de asigurători şi introducerea primei nete de distribuţie a politeţlor RCA. Astfel, cele două tipuri de tarife nu pot fi comparate, se mai arată în scrisoarea adresată ministrului finanţelor.

    „UNSAR, BAAR şi PIAR se opun Proiectului de HG (…). Subliniem că la o soluţie similară s-a mai apelat şi în anul 2016, când tot printr-un HG (…) s-au plafonat tarifele de primă RCA. Realitatea a demonstrat că nu a fost o soluţie benefică nici pentru piaţa de asigurări din România şi nici pentru asiguraţii şi persoanele prejudiciate deopotrivă, mediul concurenţial a fost grav afectat, iar România s-a confruntat în 2021 şi 2023 cu un faliment şi o insolvenţă de o magnitudine mult mai mare ca falimentele anterioare din industria de asigurări. În plus, trebuie reamintit că împotriva României s-a declanşat procedura de infringement care a încetat abia după ce s-a renunţat la intervenţia statului în politica de preţuri a societăţilor de asigurare“, susţin asigurătorii.

    Prăbuşirea Euroins România, la un an de la precedentul faliment important din piaţă, City Insurance, ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte atât autoritatea care ar trebui să urmărească cu atenţie jucătorii acestei pieţe, cât şi modul prin care se încearcă peticirea greşelilor în loc să se rezolve punctual, prin măsuri care să nu destabilizeze piaţa RCA.

    În ultimii aproape doi ani piaţa asigurărilor a deraiat semnificativ de pe traseul către o orientare mai sănătoasă, respectiv asigurările facultative, asigurările de viaţă şi sănătate. Dominanţa asigurărilor auto a fost accentuată semnificativ odată cu prăbuşirea City Insurance din 17 septembrie 2021, moment care a declanşat primul val de haos.

    Şocul iniţial, cauzat de fostul lider RCA City Insurance, care a fost lăsat timp de aproape 6 ani să ajungă chiar şi lider al întregii pieţe de către ASF, rămâne în continuare în mintea tuturor, mai ales că pentru fiecare poliţă încheiată la unul dintre jucătorii actuali ai pieţei, practic clientul plăteşte şi falimentul City Insurance.

    Acum, pe lângă falimentul City Insurance se adaugă şi prăbuşirea Euroins, companie care a preluat frâiele de lider la pieţei RCA de la precedenta societate falimentară, numai ca să îi urmeze soarta. Odată cu decizia ASF din data de 17 martie 2023 de a retrage autorizaţia de funcţionare, constatarea insolvenţei şi promovarea cererii de deschidere a procedurii falimentului împotriva Euroins, cei peste 2,7 milioane de şoferii români au fost aruncaţi din nou într-o situaţie asemănătoare cu cea din urmă cu un an şi jumătate, dar de această dată amploarea este una şi mai mare.

    Pe lângă valul de clienţi RCA care vor trebui să fie din nou absorbiţi de jucătorii RCA din piaţă, ASF revine la ideea plafonării tarifelor RCA, într-un nou format al îngheţării preţurilor, ceea ce crează şi mai multă incertitudine. După ani de zile în care ASF a lăsat două companii să ajungă de la cote de piaţă pe RCA de sub 20%, la subscrieri de 300 mil. euro şi cote de piaţă de peste 30% şi 40%, acum riscă să destabilizeze întreaga piaţă RCA, ba chiar să forţeze mâna acţionarilor anumitor asigurători să se gândească de două ori dacă se merită să mai activeze pe acest segment RCA.

    Conducerea ASF a fost audiată în Comisia de Buget, Finanţe a Senatului, după ce a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat indicii de insolvenţă şi a promovat deschiderea procedurii de faliment împotriva Euroins România, şi instituţia de supraveghere nu şi-a asumat, din nou, nici o vină pentru modul cum a monitorizat atât Euroins, cât şi City Insurance.

    De la prăbuşirea City Insurance în septembrie 2021 până în prezent, preţurile la poliţele RCA au crescut semnificativ, ajungând la dublări, triplări, iar confirmarea creşterilor s-a regăsit atât în prima medie anualizată din rapoartele ASF, care arătau o creştere de 71%, dar şi a tarifelor de referinţă publicate recent de ASF. Comparativ cu luna februarie 2022, tarifele de referinţă au avut creşteri consistente de peste 30%-40%, ajungând chiar şi la 70%.

    Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF, a spus recent în cadrul emisiunii ZF Live că dintr-un calcul estimativ şi preliminar, Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) va plăti pentru păgubiţii Euroins circa 250-260 mil. euro şi în acelaşi timp a spus că nu va creşte contribuţia asigurătorilor la Fond.

    FGA a plătit până în luna februarie 2023 peste 700 mil. lei, însemnând circa 150 mil. euro, iar soldul disponibil la acel moment era de sub 200 mil. lei. Estimările iniţiale ale ZF, încă din primele momente ale prăbuşirii City Insurance, se ridicau la circa 500 mil. euro. Pe lângă falimentul City Insurance, mai sunt şi falimentele Astra şi Carpatica. De asemenea, colapsul Euroins vine şi cu un val de denunţări ale poliţelor, pe care tot FGA va trebui să le plătească, dintr-o gaură de peste 400 mil. euro care ar fi fost găsită la Euroins. Prin urmare, întreaga notă de plată se răsfrânge din nou asupra şoferilor.

    Ce critică asigurătorii la proiectul de HG:

    ♦ Prevederile proiectului de HG încalcă acquis-ul comunitar – care interzice intervenţia statelor membre în stabilirea condiţiilor de asigurare şi a nivelului primelor.

    ♦ Proiectul limitează maximal nivelul primelor practicate de asigurători fără a interveni cu măsuri similare pe zona de despăgubiri, cu o singură excepţie, despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a autovehiculului avariat, acestea rămânând cu totul în afara controlului asigurătorilor.

    ♦ Este contrar principiilor economice să fie adoptate măsuri normative de limitare a tarifelor de primă practicate de asigurătorii RCA.

    ♦ Plafonarea preţurilor la o valoare din trecut, într-un context în care inflaţia daunelor este accelerată, este cu atât mai contraintuitivă din punct de vedere financiar.

    ♦ Structura tarifelor RCA practicate de asigurători la 1 martie 2023 şi elementele avute în vedere la calculul acestora de fiecare asigurător în mod individual sunt diferite faţă de 1 martie 2022.

    ♦ Utilizarea unor date distorsionate ale unui asigurător care avea o pondere pe piaţa de asigurări RCA de circa 45% la momentul retragerii autorizaţiei de funcţionare nu poate avea, prin urmare, decât un efect distorsionant şi asupra tarifelor de referinţă.

     

    Principalele observaţii ale Ministerului Justiţiei din cele 16 transmie ministrului finanţelor:

    ♦ Având în vedere impactul major pe care prezentul proiect urmează să îl producă în ceea ce priveşte activitatea de emitere a poliţelor RCA considerăm necesară completarea cu date suplimentare privind concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice care au fundamentat soluţiile propuse (Ö). Astfel, aceste soluţii trebuie să fie temeinic fundamentate pe analize efectuate de persoane cu expertiză în domeniu şi să rezulte, în urma unor consultări, că sunt cele mai adecvate să conducă la scopul urmărit de iniţiator.

    ♦ Având în vedere că prezentul proiect instituie o serie de derogări de la prevederile Legii 132/2017 în ceea ce priveşte limitele valorice/temporale ale răspunderii asiguătorului (Ö) se impune obţinerea avizului MAE. De asemenea, semnalăm că, în măsura în care normele interne propuse nu sunt compatibile cu cadrul european incident, există riscul declanşării procedurii de infringement.

    ♦ Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Având în vedere că, prin prezentul proiect, se dispune reducerea preţului poliţelor la nivelul din martie 2022, în lipsa unor argumente logic-economic suplimentare, se poate considera că reglementare nu s-ar încadra în temeiul indicat, fiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative.


     

     

  • De ce ASF le-a lăsat să ajungă la 300 de milioane de euro subscrieri?

    Noul şoc cu care se confruntă piaţa asigurărilor, cel al prăbuşirii Euroins, pune conducerea ASF în faţa parlamentului din nou pentru clarificări.

    Supravegherea efectivă, sub umbrela căreia patru companii au intrat în faliment în ultimii 8 ani, din care cel al City Insurance şi Euroins la diferenţă de doar un an, ridică mult mai multe semne de întrebare, cea mai importantă rămânând de ce ASF a lăsat două companii să ajungă la subscrieri de 300 mil. euro şi nu s-au luat măsurile necesare din timp.

    Nicu Marcu, preşedintele ASF, a spus că asigurătorii care de-a lungul timpului au intrat în faliment au avut preponderent RCA din cifra de afaceri şi niciun business al unei companii de asigurări nu va putea să fie susţinut doar din RCA.

     

  • Nu este de ajuns o gaură/devalizare de un miliard de euro pe piaţa RCA. Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa asigurărilor auto ca să vândă poliţe de asigurări RCA mai ieftine, în numele unui patriotism economic invocat de liderul PSD Marcel Ciolacu

    Agenda acestor zile este susţinută de două subiecte care au devenit mai importante decât războiul din Ucraina.

     

    1. Criza bancară, prăbuşirea Silicon Valley Bank în SUA şi a Credit Suisse în Europa – Pe pieţele internaţionale a izbucnit peste noapte o criză bancară pe care marile bănci centrale, autorităţile de reglementare, guvernele şi statele încearcă să o stopeze ca să nu se extindă, punând la bătaie sute de miliarde de dolari/euro.

    Dacă în weekendul trecut autorităţile americane au salvat Silicon Valley Bank, banca companiilor de tehnologie (de fapt, acţionarii au pierdut, dar au fost salvaţi toţi deponenţii şi cei cu depozite până în 250.000 de dolari, care erau asigurate, şi cei cu depozite de milioane, zeci şi sute de milioane şi chiar miliarde de dolari, care nu erau asigurate de schemele oficiale de garantare), iar pe parcursul săptămânii au susţinut celelalte bănci luate în vizor (First Republic Bank, de exemplu, unde JP Morgan, cea mai mare bancă americană, a injectat peste noapte 30 de miliarde de dolari ca să acopere retragerile de bani ale clienţilor).

    În acest weekend a fost rândul Băncii Naţionale a Elveţiei să salveze Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană, prin forţarea unei tranzacţii prin care UBS, prima bancă a Elveţiei, cumpără Credit Suisse cu numai 3 miliarde de dolari, faţă de 8 miliarde de dolari cât era valoarea băncii vineri, la închiderea Bursei.

    La schimb, Banca Naţională a Elveţiei oferă garanţii de 100 de miliarde de dolari pentru UBS, după ce vineri Credit Suisse a luat 54 de miliarde de dolari ca să acopere necesarul de lichiditate.

    Un amănunt interesant, de istorie, este că olandezul Ralph Hamers, cel care este CEO al UBS, şi-a făcut “ucenicia” la începutul anilor 2000 pe piaţa bancară românească, atunci când băncile româneşti se prăbuşeau, fiind directorul operaţiunilor ING Bank în România.

    Deci Credit Suisse, repet, a doua mare bancă a Elveţiei şi una dintre cele mai cunoscute bănci din lume, unde miliardarii lumii îşi ţineau banii, valorează numai 3 miliarde de dolari, la active deţinute de 1.400 de miliarde de dolari la finalul anului trecut. Probabil că activele s-au înjumătăţit din decembrie până acum, având în vedere retragerile de bani din banca elveţiană, ceea ce a dus la această tranzacţie de salvare a băncii.

    Credit Suisse valorează acum exact cât este capitalizarea de pe Bursa de la Bucureşti a Băncii Transilvania, de 3 miliarde de dolari, banca din Cluj având active de numai 30 de miliarde de dolari.

    În 2007, înainte să vină criza financiară, acţiunile Credit Suisse erau cotate la 76 de dolari, faţă de 2 dolari, cât valorau vineri, şi de 0,7 dolari, cât valorează în urma tranzacţiei cu UBS.

     

    2. Scandalul prăbuşirii Euroins în România – Capul de afiş pe piaţa românească este ţinut de prăbuşirea Euroins, cel mai mare asigurător de pe piaţa de RCA, cu o cotă de piaţă de 32%, care lasă în urmă o gaură de 250-400 milioane de euro.

    Euroins este deţinut de un grup bulgar, în spatele căruia se află un controversat miliardar bulgar, Assen Hristov, care contestă decizia ASF de a trimite Euroins direct în insolvenţă.

    În ultimii 6-7 ani, patru companii de asigurări – Astra Asigurări, Carpatasig, City Insurance şi acum Euroins – s-au prăbuşit, lăsând în urmă o gaură de 1 miliard de euro, care este acoperită de români prin creşterea preţurilor poliţelor RCA şi prin creşterea taxei/comisionului aplicat fiecărei vânzări de RCA.

    Deşi au trecut destul de mulţi ani, până acum nu am aflat oficial de ce s-au prăbuşit aceste companii de asigurări, Astra, City Insurance şi Euroins fiind lideri de piaţă. Mai ştie cineva unde sunt dosarele Astra? Ce se întâmplă cu dosarele City Insurance, acolo de unde s-au scos bani din companie cu toate mâinile? Unde a fost Supravegherea ASF – instituţia de reglementare sub ochii căreia aceste companii au crescut, au luat bani, unde acţionarii şi-au devalizat propriile companii?

    În tot acest scandal cu prăbuşirea Euroins şi cu creştrea preţurilor la RCA, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, cel mai mare partid din România şi cel care se pregăteşte ca în luna mai să preia conducerea guvernului în cazul celebrei rotative PNL-PSD, a ieşit public, afirmând că soluţia în această criză este ca CEC Bank şi Eximbank, cele două bănci de stat, să intre pe piaţa de asigurări, astfel încât să acopere golul lăsat de falimentul Euroins şi să ofere preţuri mai mici la RCA.

    Ciolacu spune că în aceste momente avem nevoie de „patriotism economic”.

    Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa RCA, o piaţă de care se feresc cum pot marile companii de asigurări prin practicarea unor preţuri mari la RCA, ca să nu vină clienţii.

    După Marcel Ciolacu, CEC Bank şi Eximbank au zeci şi sute de milioane de euro de pierdut pe această piaţă, unde pare că toată lumea îşi frânge gâtul.

    De-abia aşteaptă Mugur Isărescu ca cele două bănci să intre pe piaţa asigurărilor, şi mai ales pe RCA.

    Cu aproape 400-500 de milioane de euro, cât ar fi nevoie ca să-şi refacă indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, CEC Bank şi Eximbank, unde Ministerul Finanţelor este principalul acţionar, pot să cumpere Euroins şi să vândă în continuare poliţe RCA mai ieftin decât Groupama sau Allianz, două companii de asigurări multinaţionale.

    De ce să mai facă o companie de asigurări de la zero şi să treacă ani de zile până să câştige clienţi? Ca să nu mai spunem că Eximbank are deja o companie de asigurări – EximAsig -, pe care a salvat-o acum mulţi ani de la faliment prin injectarea a milioane de euro, după ce a fost devalizată şi fraudată.  

    Înainte să susţină că CEC Bank şi Eximbank trebuie să intre pe piaţa de RCA pentru patriotism economic, Macel Ciolacu ar trebui să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:

    – Cât este pierderea operaţională din acest business de vânzare de RCA (companiile de asigurări care s-au prăbuşit au fost acuzate că au vândut RCA sub cheltuieli pentru a atrage clienţi)?

    – Cât a fost devalizarea de către propriii acţionari a acestor companii care s-au prăbuşit prin scoaterea banilor din propria firmă, prin contracte de reasigurare, prin împrumuturi, prin acceptarea unor tarife mai mari din partea service-urilor etc.?

    – Cât înseamnă în bani problemele legate de faptul că avem un cimitir de maşini şi o piaţă de second-hand, de rable care duduie şi care în final înseamnă şi daune mai mari prin producerea mai multor accidente?

    – Cât înseamnă infrastructura proastă care implică accidente mai multe, având în vedere că România este ţara cu cel mai prost raport din Europa în acest domeniu?

    – Cât înseamnă legislaţia mai laxă în domeniul circulaţiei, care îi determină pe mulţi şoferi să meargă cu viteză, crescând astfel probabilitatea unor accidente şi a unor daune mai mari?

    De bine de rău, în sistemul bancar românesc nu am avut incidente majore după falimentele de la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000. Nu înţeleg de ce Marcel Ciolacu ar vrea să impună celor două bănci de stat să intre pe această piaţă unde toţi jucătorii pierd zeci de milioane de euro şi-şi frâng gâtul.

    Cum ar putea CEC Bank şi Eximbank să fie mai experimentate în asigurări decât cei care sunt din asigurări?

    Fantoma FNI încă bântuie în politica românească.

  • Euroins a colapsat la un an de la falimentul City Insurance. Circa 2,5 milioane de români sunt afectaţi. De ce liderii RCA se duc în cap unul după altul?

    ♦ Euroins România, care are în spate grupul bulgar Eurohold, a primit verdictul oficial al ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului ♦ Paguba se ridică la 400 mil. euro, dar FGA deja se află pe marginea prăpastiei cu un sold disponibil de sub 200 mil. lei, după ce a făcut plăţi în contul City Insurance de 150 mil. euro ♦ Sunt pregătiţi piaţa şi şoferii să plătească o pagubă totală care ar putea ajunge la 1 mld. euro?

    Euroins România, liderul pieţei RCA, s-a dus pe urmele City Insurance şi a primit verdictul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de retragere a autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului, după ce în ultimul an compania a fost sancţionată de ASF aproape în fiecare lună.

    „Consiliul ASF a decis să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigură­torului şi adoptarea măsurilor  necesare pentru conservarea patri­moniului. Atribuţiile conducerii societăţii se suspendă de drept. Mandatul FGA încetează la numirea lichidatorului judiciar“, au transmis reprezentanţii ASF.

    Pentru restabilirea cerinţei de capital de solvabilitate (SCR) este nevoie de fonduri în cuantum de 2,19 mld. lei (445 mil. euro), iar pentru acoperirea cerinţei minime de capital (MCR) necesarul se ridică la 1,75 mld. lei (355 mil. euro).

    „Decizia Consiliului ASF se bazează pe o amplă analiză a situaţiei Euroins România. În acest sens, menţionăm faptul că, începând cu anul 2020, Euroins a făcut obiectul unor acţiuni intense de control care au avut drept rezultat evidenţierea situaţiei reale a societăţii. Între februarie 2020 şi ianuarie 2023, ASF a aplicat Euroins 26 de sancţiuni, soldate cu amenzi totale de peste 16 mil. lei, rezultate din 17 acţiuni de control. Toate sancţiunile aplicate de ASF societăţii Euroins România au fost confirmate, pe fond sau definitiv, de instanţele de judecată cărora societatea li s-a adresat în contestarea măsurilor“, au mai transmis reprezentanţii ASF.

    Ce se va întâmpla cu piaţa asigu­rărilor în condiţiile în care FGA a plătit până acum 733 mil. lei (150 mil. euro) în contul păgubiţilor City Insurance, rămânând cu un disponibil de sub 200 mil. lei, la care se adaugă şi plăţile care mai trebuie efectuate în contul Astra şi Carpatica? Conform estimărilor ZF din momentul falimentului City Insurance, paguba total s-ar ridica la 500 mil. euro, iar plăţile efectuate până acum ar însemna 30%.

    În utlimii 15 ani, Euroins România a ajuns de la subscrieri de 142,8 mil. lei şi o cotă de piaţă de 2,02%, la circa 2,4 mld. lei în primele 11 luni din 2022 şi o cotă de piaţă de circa 16% la final de 2022 per total. În ceea ce priveşte cota de piaţă pe RCA, Euroins a ajuns la final de 2022, conform calculelor ZF pe baza datelor preliminare ale ASF, la 32,7%, însemnând circa 2,6 mld. lei subscrieri pe zona RCA în 2022. 

    Dacă paguba de acum a Euroins este de circa 445 mil. euro, înseamnă că în total, două companii, foşti lideri pe RCA, au contribuit la o gaură neagră de aproape 1 mld. euro, pentru care cetăţenii vor plăti mulţi ani de acum încolo.

    Mădălin Roşu, preşedinte al Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), a spus pentru ZF că acest şoc va fi unul destul de puternic pentru că vine peste celelalte trei falimente pentru care încă nu s-au terminat plăţile.

    „Cu siguranţă este un şoc şi va fi unul destul de puternic pentru că se acumulează prea mult. Nu am terminat de plătit Astra, Carpatica, iar City Insurance este abia la început. Este extraordinar de delicată situaţia, iar toţi trebuie să îşi facă calculele proprii. Problema este cât de delicată este legislaţia în România, în special Legea 132, care să poată să ducă pe cineva într-o astfel de zonă. Noi am tot spus din 2017 că legea oferă mult prea multe permisiuni în anumite zone şi trebuie reglată pentru a avea predictibilitate în zona de despăgubiri. Se fac diverse acte normative fără a fi luaţi în considerare specialiştii“, susţine Mădălin Roşu.

    El a mai explicat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) va trebui să preia şi să securizeze patrimoniul Euroins, ceea ce va mai dura aproximativ 2 luni, iar în cazul lipsei de fonduri disponibile la FGA, guvernul poate lua decizia să acorde un împrumut. „Guvernul poate lua orice decizie şi ar putea să acorde un împrumut, dar până ajunge FGA să plătească o să mai treacă 2 luni pentru că FGA trebuie să preia şi să securizeze patrimoniul.“

    „Ceilalţi care au deja dosare, care vor fi preluate de către FGA, vor trebui să depună noi cereri de plată. Nu mai trebuie depuse toate documentele încă o dată, doar cererea de plată pentru a fi înregistrat“, a mai spus Mădălin Roşu.

    Din punctul de vedere al lui Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, fiind vorba de o lipsă de 400 mil. euro, decizia de a închide Euroins brusc este una corectă. „Nu pot fi lăsaţi să emită cum s-a întâmplat la City Insurance. Imediat ce se va face cererea de faliment, se va judeca, dar se va închide mult mai repede. Conform legii, Guvernul va împrumuta FGA-ul şi probabil este mai bine. În situaţia în care FGA nu mai are disponibilităţi, Guvernul din fondurile sale speciale, trebuie să împrumute Fondul de Garantare şi o să îi recupereze în următorii 6-7 ani. Foarte probabil că cei 4% (nivelul contribuţiei asigurătorilor la FGA) nu o să ajungă. Nu ştiu dacă se va majora semnificativ nivelul contribuţiilor. În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor RCA, cu siguranţă se va face acum pentru că oamenii vor trebui protejaţi“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    Odată cu anunţul ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea promovării deschiderii procedurii de faliment, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului a spus, citat de Mediafax, că Guvernul României va susţine toate măsurile necesare pentru a proteja interesele asiguraţilor, iar propunerile de soluţionare din partea ASF sunt aşteptate la Ministerul Finanţelor.

    Prima reacţie a companiei privind decizia ASF a venit din partea grupul bulgar Eurohold, din care face parte Euroins România. Bulgarii susţin că decizia ASF privind revocarea licenţei şi deschiderea procedurii de faliment nu ţin cont de cele mai recente măsuri pe care Eurohold susţine că le-a luat, respectiv contractul de reasigurare cu reasigurătorul aceluiaşi grup din care face parte Euroins şi subscrierea de capital a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Pe de altă parte, în motivarea deciziei ASF privind Euroins, reprezentanţii instituţiei susţin că nu s-a avizat transferul de active de la Euroins la societatea EIG Re, divizia de reasigurare a grupului Eurohold, pentru că ar fi existat clauze care ar fi avantajat reasigurătorul în detrimentul clienţilor asiguraţi la Euroins.

    „În februarie 2023, ASF a luat la cunoştinţă, dintr-un comunicat de presă emis de Euroins Insurance Group, că Euroins România încheiase recent un contract de reasigurare cu EIG Re, companie din cadrul grupului. Imediat, ASF a solicitat Euroins România documente şi lămuriri în legătură cu acest contract, având în vedere că nu fusese informată anterior de către companie. Societatea a pus la dispoziţia ASF o parte din documentele solicitate. O primă problemă identificată în cazul acestui contract este existenţa unor clauze care creează avantaje pentru reasigurător în detrimentul consumatorilor aflaţi în relaţie cu Euroins. Concret, una dintre clauze arată că, dacă o parte a fost plasată sub orice formă de administrare de către un organism de reglementare, obligaţiile celeilalte părţi încetează. De asemenea, dacă activitatea de a tranzacţiona orice clasă de asigurare este suspendată, reasigurătorul este considerat liber de obligaţii şi toate primele sunt păstrate de reasigurător“, conform ASF.

    De asemenea, prin acest contract de reasgiurare, Euroins România ar fi cedat 97% din daunele întâmplate până la finalul anului 2022 şi 87% din daunele ce urmau să se înregistreze în 2023.

    „Euroins datora pentru acoperirea daunelor 1,58 de miliarde de lei, dintre care 855 de milioane de lei lichidităţi şi 732 de milioane de lei sume recuperabile din reasigurare. Euroins România a informat că deja a efectuat transferul drepturilor asupra activelor. În acelaşi timp, Euroins Insurance Group a precizat că active în valoare de 350 de milioane de lei vor fi transferate direct la Euroins România şi alţi 250 de milioane de lei vor fi disposnibili sub formă de numerar în lei. Contractul de reasigurare presupune ca, în cazul în care plăţile efectuate în perioada de decontare sunt mai mari decât încasările, reasigurătorul să îşi asume plata diferenţei către reasigurat, în speţă Euroins România. În caz contrar, diferenţa dintre încasări şi plăţi va rămâne la reasigurător. Din analiza contractului a rezultat că acesta nu conduce la restabilirea solvabilităţii societăţii. Consiliul ASF a luat măsura de a impune FGA, în calitate de administrator interimar, să facă toate demersurile pentru încetarea contractului cu EIG Re“, se mai arată în comunicarea ASF.

    Din punctul de vedere al Euroins România, Tanja Blatnik, CEO al companiei, susţine că societatea este suprinsă de decizia ASF, iar în prezent compania identifică toate mijloacele legale în România şi în alte jurisdicţii, pentru a contesta această decizie, menţionând în acelaşi timp că sunt în derulare două audituri independente din partea BERD şi EIOPA.

    Ca urmare a situaţiei în care se află Euroins România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR) a transmis că problemele din zona RCA nu se regăsesc şi în cazul altor tipuri de asigurări. De asemenea, reprezentanţii UNSAR consideră că este nevoie de o analiză detaliaţă şi imparţială a întregului context legislativ specific RCA.

    Pe lângă zona RCA, Euroins era şi un distribuitor de poliţe obligatorii împotriva dezastrelor naturale (PAD). Cu toate acestea, poliţele PAD sunt gestionate de Pool-ul Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), iar intrarea în faliment a unui distribuitor de poliţe PAD nu afectează valabilitatea asigurării sau instrumentarea daunelor înregistrate de beneficiari, au transmis reprezentanţii PAID.

    „Asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale este o poliţă gestionată de PAID, fiind doar distribuită de alte entităţi. Din acest motiv, PAD rămâne valabilă până la data expirării, indiferent de ceea ce se întâmplă cu distribuitorul poliţei. PAID are stabilitate din punct de vedere al indicatorilor de solvabilitate, are fonduri proprii şi deţine de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală şi de Est, în cuantum de un miliard de euro“, explică Directorul General al PAID, Nicoleta Radu.

    În ultimii 15 ani, Euroins România a ajuns de la subscrieri de 142,8 mil. lei şi o cotă de piaţă de 2,02%, la circa 2,4 mld. lei în primele 11 luni din 2022 şi o cotă de piaţă care cel mai probabil se află la circa 16% la finalul anului 2022 per total. În ceea ce priveşte cota de piaţă pe segmentul RCA, Euroins a ajuns la finaluil anului 2022, conform calculelor ZF pe baza datelor preliminare ale ASF, de 32,7%, însemn-ând circa 2,6 mld. lei subscrieri pe zona RCA la finalul anului 2022.

    Din punctul de vedere al ratei se solvabilitate (SCR) şi a cerinţei de capital minim (MCR) pentru perioada 2016-2021, cele mai mici niveluri s-au înregistrat în anul 2016, respectiv 108,9% rata SCR şi în 2021 o rată SCR de 107,6%. În ceea ce priveşte rata MCR, nivelul s-a aflat în permanenţă peste 200%.  În ceea ce priveşte coeficientul de lichiditate, conform rapoartelor publicate de Euroins, nivelul s-a situat peste 1,00, acesta fiind minimul legal cerut pentru funcţionare, dar se observă că în anii 2019 şi 2021, acest coeficient a fost la minimul respectiv. Din perspectiva capitalului, Euroins România a avut cel mai mic capital propriu în anul 2016, respectiv 199,8 mil. lei, ulterior acesta fiind peste 250 mil. lei, ajungând la 359,5 mil. lei în anul 2021. Conform celor mai recente informaţii comunicate de Kiril Boshov, CEO-ul Euroins Insurance Group, grupul din care face parte Euroins România, nivelul capitalului propriu la finalul anului 2022 se afla la 410 mil. lei. În acelaşi timp, el susţinea că solvabilitatea companiei ar fi în limite normale.

    Euroins împreună cu City Insurance au condus piaţa RCA timp de doi-trei ani, aceste două firme fiind cu preţurile cele mai mici din piaţă, având o cotă de piaţă cumulată de circa 75%, până când City Insurance a intrat în faliment. În continuare, Euroins este pe primul loc pe piaţa RCA, după ce a beneficiat de pe urma majorării tarifelor la poliţele RCA, ba chiar la finalul anului 2021 se clasase ca lider al întregii pieţe.

    Până în prezent, Euroins s-a confruntat cu diferite probleme, atât din perspectiva întârzierii la plată a daunelor, cât şi raportări greşite, incomplete, constituiri de rezerve de daună incorecte, fapt pentru care doar în ultimii trei ani, în urma a 17 controale efectuate la Euroins România, s-au impus sancţiuni în valoare cumulată de peste 16 mil. lei, dar în acelaşi timp s-a dispus şi înlăturarea conducerii companiei, care până la preluarea cârmei de către Tanja Blatnik pe scaunul executiv îl avea pe Mihnea Tobescu, fostul director general.

    Euroins România, până la schimbarea conducerii din anul 2021, a fost o companie puternic orientată către zona asigurărilor generale, mai exact portofoliul companiei era preponderant asigurări RCA. Astfel, la fel ca şi compania care acum se află în faliment, City Insurance, Euroins practica printre cele mai mici preţuri din piaţă, iar cel puţin în perioada 2008-2020, direcţia a fost numai cea de RCA.

    Începând cu anul 2021, Euroins a acţionat mai multe majorări susccesive de capital printre care 120 mil. lei, 126 mil. lei şi 40 mil. lei pentru a-şi asigura continuitatea pe piaţa de asigurări din România. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a semnat un acord cu Eurohold prin care BERD a preluat un pachet minoritar de acţiuni, sub 10%. În ciuda întrării în acţionariatul companiei a BERD, Euroins a continuat să ridice semne de întrebare din partea ASF, motiv pentru care acţiunile de control au fost din ce în ce mai dese, iar sancţiunile s-au înmulţit.

    La începutul anului 2022, în luna ianuarie, ASF a dat publicităţii un studiu privind indicatorii prudenţiali ai companiilor de asigurări de pe piaţa locală din luna iunie 2022. Studiul realizat de ASF şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) arăta probleme atât la City Insurance, cât şi la Euroins. În urma exerciţiului din cadrul acestui studiu, ratele cerinţelor de solvabilitate şi capital minim erau pe minus, ridicând alte semne de întrebare.

    Asigurătorul şi-a început activitatea pe piaţa asigurărilor în anul 2008, după ce grupul bulgar Eurohold a achiziţionat Asitrans şi au redenumit-o Euroins. Astfel, în primul trimestru al anului 2009, compania ajunsese pe locul 7 în clasamentul celor mai mari companii de asigurări generale la vremea aceea.

    Problemele pentru Euroins au început să apară uşor din anul 2011, când compania, împreună cu cele două societăţi falimentare, Carpatica Asigurări şi Astra, înregistrase cel mai mare număr de reclamaţii şi sesizări trimise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), actuala ASF. Astfel, cele trei societăţi cumulaseră peste 60% din totalul numărului de reclamaţii.

    Ulterior, spre finalul anului 2012, Mihnea Tobescu, fostul director general, preluase funcţia de CEO al companiei de asigurări Euroins. Astfel, Mihnea Tobescu a stat la cârma Euroins timp de aproape 8 ani. Tot în anul 2012, Euroins România a primit o cerere din partea CSA pentru a-şi majora capitalul social şi accelerarea plăţilor restante către asiguraţii păgubiţi şi unităţile de reparaţii auto. Astfel, grupul bulgar a adus banii ceruţi de instituţie pentru a majora capitalul social al Euroins. Suma pe care bulgarii au pus-o la dispoziţia societăţii a fost de 15 mil. lei.

    Anul 2013 a însemnat pentru Euroins o altă lovitură din partea ASF, în momentul în care, printr-un control inopinat, decizia Consiliului Autorităţii de Supraveghere a fost de a interizice temporar practicarea de către Euroins a asigurării RCA şi în acelaşi timp, Mihnea Tobescu, directorul general al societăţii a fost sancţionat cu o amendă în valoare de 50.000 de lei.