BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Deficitul comercial la bunuri al României s-a redus în ianuarie cu 15,5% an/an, la 1,95 mld. euro. Exporturile au scăzut cu 1,3% şi importurile cu 4,8%

    Deficitul comercial la bunuri al României, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri de bunuri, s-a redus în ianuarie cu 15,5% an/an, la 1,95 mld. euro, în condiţiile în care exporturile au scăzut cu 1,3% şi importurile cu 4,8%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valoric, exporturile au totalizat 7,08 miliarde euro, iar importurile 9,04 miliarde euro. 

    În luna ianuarie 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 35,9% la import) şi alte produse manufacturate  (29,6% la export şi 27,9% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în luna ianuarie 2024 a fost de 5,26 mld. euro la expedieri şi de 6,66 mld. euro la introduceri, reprezentând 74,2% din total exporturi şi 73,7% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în luna ianuarie 2024 a fost de 1,82 mld.euro la exporturi şi de 2,37 mld.euro la importuri, reprezentând 25,8% din total exporturi şi 26,3% din total importuri.

     


     

     

  • Guvernele occidentale se tem că Beijingul ar putea încerca să reducă supracapacitatea internă prin exporturi ieftine. Statele Unite declară că vor lua măsuri în urma unei asemenea strategii

    Washingtonul a avertizat Beijingul că SUA şi aliaţii săi vor lua măsuri dacă China va încerca să atenueze problema supracapacităţii sale industriale prin dumpingul de bunuri pe pieţele internaţionale, potrivit unor oficiali americani, raportează Financial Times.

    Doi oficiali de rang înalt din cadrul Trezoreriei au declarat pentru Financial Times că o delegaţie americană şi-a exprimat clar îngrijorarea în cadrul unei vizite recente în China, inclusiv în conversaţiile cu He Lifeng, vicepremierul responsabil cu economia chineză.

    „Suntem îngrijoraţi de faptul că politicile chinezeşti de sprijinire a industriei şi politicile macroeconomice care se concentrează mai mult pe ofertă decât pe cerere vor genera o situaţie în care supracapacitatea din China… va sfârşi prin a lovi pieţele mondiale”, a declarat Jay Shambaugh, subsecretarul pentru afaceri internaţionale, care a condus recent o echipă economică la Beijing.

    Statele Unite sunt cel mai mult îngrijorate de producţia avansată şi, în special, de sectoarele de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice, panourile solare şi bateriile litiu-ion.

    Shambaugh conduce partea americană a unuia dintre cele două grupuri de lucru pe care Washingtonul şi Beijingul le-au creat după vizita lui Yellen pentru a oferi un forum de discuţii pe teme dificile, cum ar fi supracapacitatea, în încercarea de a reduce tensiunile dintre cele două superputeri.

    „Restul lumii va reacţiona la politica actuală chineză chineză”, a declarat Shambaugh într-un interviu acordat FT. El a fost însoţit de colegul său Brent Neiman, subsecretar adjunct pentru finanţe internaţionale, care a condus de asemenea recent o echipă în China.

    Anul trecut, UE a lansat o investigaţie antisubvenţii în industria chineză a vehiculelor electrice. Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, a declarat sâmbătă că blocul comunitar este pregătit să utilizeze instrumente comerciale pentru a combate practicile comerciale neloiale ale Chinei.

    Un oficial a declarat că Washingtonul a dorit să se asigure că Beijingul ia în serios această problemă. Subiectul va fi o „parte importantă” a agendei atunci când secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, va vizita Beijingul în cursul acestui an, a adăugat acesta. De asemenea, se aşteaptă ca Yellen să abordeze problema supracapacităţii chineze cu omologii săi din G20 atunci când aceştia se vor întâlni la São Paulo, la sfârşitul acestei luni.

    Oficialii chinezi atrag atenţia asupra faptului că Legea privind reducerea inflaţiei din SUA face ca importul de baterii de litiu şi de vehicule electrice chinezeşti să fie prohibitiv din punct de vedere al costurilor. Unii experţi subliniază, de asemenea, că aproape o treime din exporturile chinezeşti de VE de anul trecut au fost maşini pe care Tesla, o companie americană, le-a produs la fabrica sa din Shanghai.

    Ministerul Comerţului din China a anunţat luna aceasta o serie de planuri pentru a sprijini „dezvoltarea sănătoasă” a expansiunii EV în străinătate, inclusiv o cooperare sporită cu partenerii străini.

    Potrivit unor experţi, aceste declaraţii reflectă dorinţa Chinei de a calma preocupările internaţionale privind exporturile de VE. Însă Beijingul a criticat, de asemenea, ceea ce consideră a fi un comportament protecţionist în creştere şi abuzul de mecanisme de soluţionare a litigiilor comerciale din partea Occidentului. Guvernul chinez a răspuns la ancheta UE prin lansarea unei investigaţii privind vânzările de coniac francez în China.

  • Tensiunile din Marea Roşie riscă să lărgească decalajul dintre SUA şi celelalte economii concurente mari, UE şi China

    Pentru a doua oară în trei ani, vecinii Europei ameninţă să-i slă­bească economia şi aşa anemică, în timp ce SUA, pe lângă că sunt mai robuste, stau la o distanţă sigură, scrie The Wall Street Journal.

    Atacurile rebelilor houthi asupra vapoarelor care trec prin Marea Roşie în drum spre sau dinspre Marea Mediterană obligă un număr tot mai mare de transportatori să alea­gă o rută mai sigură, dar mult mai lungă şi mai scumpă, ce încon­joară pe la sud Africa.

    Costurile cu transportul deja au crescut, amintind de efectele sinco­pe­lor de pe lanţurile de aprovizio­na­re cauzate de pandemie. Spre exem­plu, pentru exportatori mai îndepăr­taţi din Asia costurile s-au mărit de patru ori, potrivit Maersk, care vede turbulenţele persistând cel puţin câteva luni. Qatarul şi-a suspendat o vreme exporturile de gaze naturale lichefiate către UE. Există mai multe motive pentru care impactul asupra economiei europene s-ar putea să fie mai puţin sever decât cel al episoadelor anterioare de scumpire a transportului de mărfuri.

    Unul, şi poate cel mai important, este că afacerile sunt călite de crizele anterioare şi sunt în prezent mai bine pregătite. Criza este însă abia la început. Tendinţa de extindere şi degenerare a tensiunilor există. De cealaltă parte, exporturile SUA către Europa sunt perturbate doar de vreme. SUA au înlocuit Rusia şi au devenit cel mai mare furnizor de petrol pentru UE.

    Exportă masiv şi gaze. Totodată, economia americană continuă să sfi­deze o recesiune aşteptată de mult timp de unii analişti. Biroul pentru buget al Congresului SUA estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%. Este una dublă faţă de cea proiectată pentru zona euro de către economiştii Băncii Centrale Euro­pene. Iar estimarea a fost făcută înainte de apariţia tensiunilor în Orientul Mijlociu.

    Şi pentru China, care şi ea are probleme economice, mizele sunt mari. Rebelii houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, testează capacitatea celei mai mari naţiuni comerciale din lume de a apăra miliarde în investiţii strategice în Egipt.

    De când preşedintele Abdel-Fattah el-Sisi a venit la putere în 2014, China şi-a intensificat investiţiile şi activităţile comerciale de-a lungul Canalului Suez al Egiptului prin care circulă o cantitate semnificativă din mărfurile gigantului asiatic către Europa, scrie Reuters.

    Beijingul a încurajat companiile de stat să investească zeci de miliarde de dolari în sectoarele de logistică, transport şi energie din Egipt şi a acordat împrumuturi de 3,1 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale. În lunile care au precedat atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, firmele din China şi Hong Kong au promis investiţii de cel puţin 20 de miliarde de dolari în diferite proiecte de-a lungul căii navigabile din Egipt.

    Atacurile care descurajează transportul comercial prin Marea Roşie şi Canalul Suez i-ar putea frustra pe investitorii chinezi care au angajat sume uriaşe în dezvoltarea căii navigabile pentru a profita de tranzit rapid şi în siguranţă.

    Gigantul de transport de stat COSCO, care pe 7 ianuarie s-a alăturat Maersk, Hapag-Lloyd, Evergreen şi altor transportatori maritimi mari în a suspenda serviciile către Israel, în martie trecut a investit un miliard de dolari în infrastructura portuară a Egiptului.

    Lui COSCO i s-a alăturat CK Hutchison Holdings, un congolomerat proeminent din Hong Kong, care în primăvară a anunţat că intenţionează să investească încă 700 de milioane de dolari pentru a dezvolta un nou terminal de containere în portul Ain Sokhna de la Marea Roşie şi în B100, un nou terminal de containere în portul mediteranean Alexandria.

    În aceeaşi lună, demonstrând interesele comerciale mai largi ale Chinei în Egipt, ţară văzută ca o legătură între Asia şi pieţele mediteraneene şi europene, Xinxing Ductile Iron Pipes a anunţat planuri de a investi două miliarde de dolari în fabrici siderurgice tot în Ain Sokhna. Miza este şi iniţiativa emblematică a preşedintelui Xi Jinping, Belt and Road, la care participă Egipt, Yemen şi Iran.

  • Producătorul român de îngheţată Ice Dyp Balas, controlat de familia Balaş din Timiş, mizează pe export în 2024:“ne-am mărit numărul de parteneri din România, Uniunea Europeană dar şi din afara ei

    Adela Mărgean, national sales manager în cadrul Ice Dyp Balas SRL, producător român de îngheţată din Timiş, spune că anul 2024 ar putea aduce o scădere a vânzărilor având în vedere noile modificări fiscale şi creşterea TVA la 19% la produsele cu zahăr. Avansul TVA va aduce cu sine o creştere a preţurilor la raft.

    “Pentru compania noastră , ne aşteptăm să fie un an mai bun decât anul acesta. Motivul este faptul că ne-am extins capacitatea de producţie, ne-am extins aria de distribuţie şi ne-am mărit numărul de parteneri din România şi Europa, ba chiar şi în afara Uniunii Europene. Ceea ce înseamnă că pe lângă România, mizăm şi pe export. Am făcut câteva investiţii anul acesta şi bineînţeles nu ne vom opri aici, iar efectele acestor investiţii se vor vedea în producţia şi vânzările de anul viitor”, a declarat ea.

    Ice Dyp Balas din judeţul Timis, controlat de Vasile şi Maria Balaş, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 62,3 mil. lei (12,6 mil. euro), în creştere cu 23% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de peste 50,6 mil. lei (10,3 mil. euro), potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a achiziţionat în 2020 fabrica companiei Ati-Cream, controlată tot de antreprenori români, din judeţul Harghita.

    Tot în 2020, compania a finalizat o investiţie de peste 8 mil. euro într-o nouă fabrică de îngheţată în localitatea Cărpiniş, judeţul Timiş. Fabrica de la Cărpiniş, nou construită, şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează 170 de tone pe zi cu 14 linii de producţie, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei.

  • Personalitatea anului 2023: cursul valutar leu/euro

    Ultimii ani au adus pandemie, război la graniţă, explozie a inflaţieI şi creştere a dobânzilor, precum şi majorarea deficitelor, dar, în mod inedit, cursul valutar leu/euro a fost surprinzător de stabil. De ce este atât de importantă această stabilitate?

     

    Deprecierea monedei naţionale în raport cu euro a fost de doar 4% în ultimii patru ani, adică în jur de 1% pe an, în timp ce deficitul comercial cumulat din perioada 2020-2023 a fost de circa 100 miliarde de euro, deficitul de cont curent cumulat a depăşit 70 de miliarde euro, iar datoria externă a crescut cu peste 50% în această perioadă, la mai mult de 160 de miliarde de euro. În acelaşi timp, rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creştere cu aproape 80%, faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 de miliarde de euro. Cursul valutar a trecut în ultimele zile peste 4,97 lei/euro, marcând o creştere de doar 4% faţă de nivelul de la finalul anului 2019, de 4,78 lei/euro. Influenţe favorabile asupra stabilităţii surprinzătoare a cursului valutar, care au adus chiar şi unele episoade de apreciere a leului în faţa euro, au venit de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat româneşti (adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, încasările din exporturi sau din investiţiile străine directe.

    BNR a ţinut în frâu până acum cursul valutar, sub pragul de 5 lei/euro, în condiţiile în care deprecierea leului, respectiv creşterea cursului leu/euro ar fi adus inflaţie importată, având în vedere că România are importuri mai mari decât exporturile, iar inflaţia a coborât greu sub 7% în 2023, după ce  în 2022 trecuse de 16%. Astfel, cursul stabil din ultimii ani a dat o mână de ajutor BNR în lupta cu inflaţia. „Cursul nu l-a fixat nimeni, piaţa a funcţionat foarte bine. A fost stabil. În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia”, declara Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Cursul de schimb a ajutat BNR în temperarea inflaţiei, dar şi la stabilitatea financiară, mai spunea el.

    În condiţiile în care România are deficite mari – bugetar şi de cont curent-, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele şi creşterea cursului de schimb, ca în crizele economice precedente.

    Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor, susţinea în anii trecuţi guvernatorul BNR. Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât un curs de schimb constant conferă predictibilitate şi ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Totodată, un curs de schimb stabil uşurează controlulul inflaţiei şi al dobânzilor, explică Aurelian Dochia, analist economic. „Stabilitatea cursului de schimb al leului este într-adevăr remarcabilă.”

    De remarcat este şi faptul că România ar fi îndeplinit cu uşurinţă condiţia de stabilitate a cursului monedei în perioada de doi ani premergătoare adoptării monedei euro: intervalul de variaţie admis pentru această probă este de plus/minus 15%, în vreme ce leul s-a devalorizat în ultimii doi ani cu circa 1%. Stabilitatea cursului de schimb a fost lăudată în ultimii ani şi de cei aflaţi în fruntea guvernului, care au mulţumit BNR pentru menţinerea cursului valutar la un nivel care a asigurat stabilitate financiară. O problemă cu care se confruntă România în continuare este legată de deficitele mari, bugetar şi de cont curent. De regulă, deficitul persistent al balanţei comerciale are ca efect creşterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile şi descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului, după cum amintesc şi analiştii.

    Aurelian Dochia, analist economic

    ♦  Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât conferă predictibilitate şi ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Un curs de schimb stabil uşurează controlulul inflaţiei şi al dobânzilor. Ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoţită de un deficit cronic al balanţei comerciale, care persistă de decenii. Misterul stabilităţii cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulţi ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută.

    Dar, de ce nu a funcţionat un asemenea mecanism în cazul României? Cum se explică misterul stabilităţii cursului de schimb? Şi cât de mult ar ajuta un curs valutar mai mare creşterea competitivităţii exporturilor României în condiţiile în care pentru majoritatea bunurilor exportate România depinde de importuri ce sunt încorporate în acele bunuri? Practic, ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoţită de un deficit cronic al balanţei comerciale, care persistă de decenii. În plus, există şi diferenţialul de inflaţie, astfel că un argument în plus pentru deprecierea leului ar fi fost şi faptul că în România inflaţia a fost tot timpul mult mai mare decât în zona euro cu care ne comparăm, menţionează Aurelian Dochia.

    „Se ştie că, de regulă, deficitul persistent al balanţei comerciale are ca efect creşterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile şi descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului. De ce nu funcţionează un asemenea mecanism în cazul României? O primă explicaţie poate fi căutată în politica băncii centrale, care poate încerca să menţină stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale prin intervenţii pe piaţa valutară. Am auzit adesea voci din lumea afacerilor care suspectează că BNR foloseşte astfel de intervenţii pentru a apăra un anumit curs al leului. Este însă uşor de verificat netemeinicia unei astfel de ipoteze: rezervele valutare ale băncii naţionale nu s-au diminuat, aşa cum se întâmplă în cazul în care banca intervine pe piaţă pentru a preveni devalorizarea monedei, dimpotrivă, rezervele valutare au crescut moderat de-a lungul anilor.” Misterul stabilităţii cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulţi ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută provenite din exporturi, clarifică Dochia. „Principalele surse ale acestor intrări de capital independente sunt investiţiile străine directe, fondurile europene, remiterile românilor care muncesc în străinătate şi împrumuturile externe.” Problema este că ascensiunea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    Unii analişti au atenţionat că nivelul scăzut al cursului de schimb leu/euro nu este susţinut de fundamentele economice, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar. Pe frontul creditării, un curs de schimb leu/euro mai mic, alături de nivelurile mult mai scăzute ale dobânzilor la creditele în euro comparativ cu cele la creditele în lei, au stimulat creditarea în euro.

    Probleme pot să apară odată cu creşterea dobânzilor şi la euro, şi când cursul de schimb se îndreaptă spre 5 lei/euro sau chiar peste acest prag. Pentru împrumuturile în euro există în plus şi riscul valutar, o eventuală creştere a cursului leu/euro punând presiune pe debitori. În condiţiile în care România are deficite mari – bugetar şi de cont curent, dacă se înrăutăţeşte situaţia macroeconomică, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele şi creşterea cursului de schimb aşa cum s-a întâmplat în crizele economice precedente. În criza precedentă izbucnită în 2008/2009 cursul a crescut în câteva luni de la 3,6 lei/euro la 4,3 lei/euro, iar România a luat un împrumut record de 20 mld. euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, la care s-a adăugat acordul cu băncile internaţionale care au operaţiuni în România ca să nu-şi retragă liniile de finanţare. Există desigur riscul ca stabilitatea cursului de schimb al leului să se dovedească înşelătoare în cazul unei crize financiare care ar avea ca efect stoparea intrărilor de capital independente, atenţionează Dochia. “Deosebit de vulnerabile sunt intrările de capital sub formă de împrumuturi, mai ales împrumuturile care finanţează deficitul bugetului public şi ratele scadente la datoria publică. Am cunoscut un asemenea moment de corecţie brutală a dezechilibrelor extern şi intern în criza precendentă, din 2008-2009, şi sunt sigur că nimeni nu doreşte repetarea suferinţei prin care a trecut atunci România. Cel mai bun mijloc de a preveni sau a atenua un astfel de şoc este să punem ordine în finanţele publice”, recomandă analistul economic Aurelian Dochia.

    „Un leu mai depreciat ar ajuta competitivitatea relativă, dar nu reprezintă singura soluţie pentru reechilibrarea balanţei externe”, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR. „În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uitam la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forţa de muncă a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României. Politica fiscală prociclică a contribuit la adâncirea contului curent în perioada 2015-2019 când economia României a crescut în jurul nivelului potenţial sau peste potenţial”, este de părere Dascălu. Creşterile preţurilor materiilor prime din anul 2022 au condus la lărgirea deficitelor de cont curent în regiune, dar acestea s-au corectat semnificativ, cu excepţia României, unde ajustarea a fost mult mai redusă, a completat el. „Consolidarea fiscală ajută la corecţia dezechilibrelor externe într-o anumită măsură, dar credem că exporturile româneşti au o problemă de competitivitate relativă care poate fi adresată prin reforme structurale şi investiţii publice care îşi văd efectul în timp”, concluzionează economistul-şef al BCR.  

    Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR

    ♦ În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uităm la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forţa de muncă, a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României.

     

    PANDEMIE

    ♦ La o distanţă de mai bine de un deceniu de precedenta criză internaţională, financiar-bancară, 2020 a adus pandemia de COVID-19, o criză istorică cum o dată la un secol poate să apară, criză care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, în acelaşi timp, şi a avut efecte multiple, asupra băncilor, asupra companiilor, asupra populaţiei, asupra economiilor naţionale şi asupra întregii planete. Iar pandemia a continuat şi în 2021.

    ♦ Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni şi în domeniul monetar, bancar şi financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb. Iar băncile centrale, inclusiv BNR, au scăzut dobânzile la minime istorice şi au oferit şi lichiditate băncilor comerciale.

    RĂZBOI

    ♦ După pandemie, anul 2022 a adus război la graniţă, criză energetică, inflaţie, majorări de dobânzi şi creştere a ratelor bancare. După ce iniţial inflaţia era văzută ca fiind tranzitorie, ulterior băncile centrale au ajuns la concluzia că fără o creştere accelerată a dobânzilor, preţurile, inflaţia nu pot fi controlate, aşa că băncile centrale au intrat în cursa majorărilor de dobânzi. Iar efectele nu au întârziat să apară, inflaţia dând semne de calmare, în timp ce creditarea şi economiile au frânat puternic, începând  să apară ameninţător norii negri ai recesiunii.

     

    Exporturi, importuri, deficitul comercial şi deficitul de cont curent

    ♦ Deficitele au prins viteză în ultimii ani. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Deficitul de cont curent este estimat pentru 2023 la un nivel dublu faţă de finalul anului 2019, de peste 22 mld. euro.

    ♦ Deficitele mari, fiscale şi de cont curent, alături de creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    DATORIA EXTERNĂ TOTALĂ

    ♦ Datoria externă totală a României a făcut în ultimii patru ani un salt de peste 50% faţă de nivelul de la final de 2019, depăşind 160 mld. euro în 2023. Accelerarea datoriei externe totale este o problemă în condiţiile în care este mai mare şi  faţă de exporturi, care reprezintă o sursă de venituri în valută. Iar faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este aproape triplă. Îngrijorătoare este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, şi care include împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companii şi care trebuie returnate în 12 luni.

    DATORIA PUBLICĂ

    ♦ Datoria publică a României s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând la finalul lunii septembrie 2023 la aproape 760 mld. lei (peste 150 mld. euro), conform metodologiei europene, depăşind 50% din PIB. Şi, în con­di­ţiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate, analiştii avertizează că datoria publică va tot creşte.

    ♦ Trecerea datoriei publice peste pragul de 50% din PIB este îngrijorătoare, pentru că acesta este principalul indicator la care se uită creditorii României, în condiţiile în care capacitatea de rambursare este redusă (cheltuielile fiind mai mari decât veniturile în mod constant).

    DEFICITUL BUGETAR

    ♦ Cu toate că în 2021-2022 deficitul bugetar s-a mai diminuat comparativ cu nivelul record din 2020, ritmul ajustării nu este foarte rapid. După ce presiunile asupra cheltuielilor venite pe fondul pandemiei şi măsurile de sprijin pentru a amortiza creşterea preţurilor la energie şi alimente s-au diminuat, cheltuielile structurale au crescut fără a compensa cu creşteri comparabile de venituri. România este obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a depăşirii pragului de 3% din PIB, astfel că se impune ajustarea deficitului bugetar
    sub această limită.

     

    REZERVELE VALUTARE

    ♦ Rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creştere cu aproape 80%, faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 mld. euro (59 mld. euro în noiembrie 2023). Ascensiunea rezervelor valutare a fost influenţată şi de alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor de la BNR – inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni, precum şi de tranşele din împrumuturile acordate de Comisia Europeană în baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR. “Păstrarea şi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, desfăşurate cu competenţă şi profesionalism de banca centrală, fereşte ţara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă ţara în bătaia vânturilor“, după cum susţinea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

     

    Ce a spus în ultimii ani Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre cursul valutar:

    ♦ Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor. Nu poţi să te joci cu cursul de schimb.

    ♦ Cursul de schimb ne-a ajutat în temperarea inflaţiei şi în stabilitatea financiară, menţinerea unui tonus relativ pozitiv la nivelul populaţiei în ciuda presiunilor puternice care au venit ca urmare a războiului din Ucraina.

    ♦ Cursul nu l-a fixat nimeni, piaţa a funcţionat foarte bine. A fost stabil.

    ♦ În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Am ţinut cursul de schimb pentru că populaţia trebuia să se uite la ceva, că există ceva ce rămâne stabil. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia.

  • Sectorul auto grav afectat de noile măsurile bugetar fiscale anunţate de Guvernul României. Producătorii din automotive, care deţine o treime din exporturile României: Noile măsuri fiscale vor lovi puternic în sectorul auto

    Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care au în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor ieri, 13 decembrie 2023.

    ACAROM – Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania, explică faptul că după 3 ani de crize succesive care au afectat puternic sectorul auto, atât producţia cât şi comerţul cu vehicule noi şi serviciile aferente; după adoptarea unor măsuri fiscale nediscutate în prealabil cu mediul de afaceri, care impactează direct sectorul auto (taxarea cu 1% a cifrei de afaceri, impozitul pe microîntreprinderi, etc), am constatat cu stupoare că Ministerul Finanţelor – Guvernul României propune spre adoptare noi măsuri a căror aplicare va impacta grav sectorul auto din România.

    Astfel, modificarea într-un mod total neprevăzut şi dezechilibrat a cuantumului tichetelor oferite în cadrul programului Rabla (la jumătate din valoarea actuală) şi a programului Rabla Plus (la 1/5 din valoarea actuală) va duce la o prăbuşire a pieţei de vehicule noi, coroborată cu o creştere exponenţială a importului de vehicule second hand. În 2023 ne aşteptăm ca piaţa de autoturisme noi să atingă valoarea de 145.000 unităţi, cu contribuţia majoră a programelor Rabla şi Rabla Plus.

    În condiţiile măsurilor anunţate, aceste programe îşi pierd atractivitatea şi astfel prognoza pentru 2024 este una dezastruoasa, respectiv o piaţă de vehicule noi de maxim 80.000 unităţi, cu impact negativ direct asupra locurilor de muncă din sector, şi a cifrei de afaceri a companiilor româneşti din domeniul auto. Subliniem totodată faptul că diminuarea valorilor tichetelor acordate prin cele 2 programe vor afecta posibilitatea cetăţenilor României de a achiziţiona vehicule noi, mai puţin poluante.

    Astfel, se anulează efectul benefic al derulării programelor în anii precedenţi – creşterea ponderii vehiculelor hibride, electrificate şi electrice, având ca şi consecinţă directă creşterea importurilor de vehicule second hand, mai poluante şi mai nesigure.

    În acest fel, Romania va pierde pe mai multe direcţii:

    – Neîncasarea TVA şi a taxelor/contribuţiilor aferente achiziţiei de vehicule noi (minim 65.000 unităţi);

    – Creşterea nivelului de poluare prin îmbătrânirea parcului auto (importuri mai mari de vehicule second hand plus amânarea deciziei de reînnoire a vehiculelor deja deţinute);

    – Creşterea comerţului cu vehicule second hand importate (peste 1,5 milioane unităţi în ultimii 4 ani, din care peste 80% sunt mai vechi de 8 ani), marea majoritate nefiind fiscalizate;

    – Impredictibilitate pentru mediul de afaceri cu activităţi de distribuţie şi vânzare de vehicule noi, scăderi de volume de vânzări, cifra de afaceri, profitabilitate, aport fiscal la bugetul naţional, şi nu în ultimul rând,

    – Afectarea directă a cetăţeanului român căruia, astfel, i se reduce speranţa achiziţionării unui vehicul nou cu suportul acestor programe (valoarea nesemnificativă a tichetelor va descuraja achiziţia unui vehicul nou).

    În final, solicităm Guvernului României să analizeze cu celeritate posibilul impact negativ al măsurilor propuse şi să acţioneze în consecinţă astfel încât trendul pozitiv în demersul de reducere a poluării prin reînnoirea parcului auto naţional să continue şi în viitor, pe baze solide şi predictibile, cu programe multi-anuale, precum în statele civilizate.

    Asociaţia Constructorilor de Automobile din România – ACAROM – este reprezentanţul sectorului auto naţional, însumează peste 170 de companii, organizaţii şi instituţii cu activităţi în sectorul auto şi reprezintă interesele unei industrii critice pentru economia naţională, cu o contribuţie de 13% în PIB şi 29.5% în exporturile naţionale şi care angajează în mod direct un număr de peste 220,000 de persoane.

     

  • India îşi restricţionează exporturile de materii prime agricole înainte de alegeri

    Autorităţile indiene şi-au intensificat eforturile de aducere sub control a ofertei interne şi preţurilor unor materii prime agricole cum ar fi zahărul, ceapa şi grâul înaintea alegerilor generale de anul viitor, ultimele dintr-o serie de intervenţii care au trimis unde de şoc la nivelul pieţelor lumii, scrie Financial Times.

     

  • Mai întâi grâul, mai apoi orezul, iar acum ceapa. India îşi restricţionează exporturile de ceapă

    India a adăugat ceapa pe lista sa în creştere de alimente de bază asupra cărora ţara a impus restricţii ample la export, în condiţiile în care guvernul indian se luptă să aducă sub control creşterile de preţuri înaintea alegerilor naţionale de anul viitor, relatează Bloomberg.

     

  • Războiul merelor: exporturile Moldovei către Rusia şi CSI se prăbuşesc, în timp ce Belarus, poarta de intrare către piaţa rusă, a devenit în vară principala ţintă din afara UE pentru merele poloneze

    Pentru producătorii de fructe şi mai ales de mere din Republica Moldova, ieşirea ţării de pe orbita Rusiei a însemnat reducerea ex­por­turilor spre această ţară şi spre curtea ei din spate, Comunitatea Statelor Independente, până acum câţiva ani principalii lor clienţi, şi reorientarea către pieţele mai mof­turoase ale Uniunii Europene, dar şi spre altele mult mai îndepărtate.

    Spre exemplu, Moldova şi-a adus pentru pentru prima dată merele pe piaţa din India la începutul acestui an, concurând astfel cu pro­du­cători mai puternici precum Turcia, Noua Zeelandă, Italia şi nu în ultimul rând Polonia. Anul trecut, merele moldoveneşti au ajuns până în Emiratele Arabe Unite, Saudi Arabia, Qatar şi Oman. Aceste eforturi, se pare, nu sunt suficiente pentru a aduce siguranţa zilei de mâine producătorilor.

    Zilele trecute, Asociaţia Pro­du­cătorilor şi Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct a redus semnificativ estimarea pri­vind producţia locală de mere din acest an. Pentru site-ul de ştiri şi analize pen­tru sectorul agricol Fresh Plaza, decizia luată de asocia­ţie este dubioasă, speculând că poate fi o încercare de a împinge în sus preţurile merelor din Moldova, aflate la niveluri prea joase pentru a oferi con­fort. Aceasta cu toate că există cerere pentru merele industriale, iar pe pieţele internaţionale preţurile sunt sus.

    Deoarece au depins mult timp de CSI şi încă mai depind – Rusia şi CSI au o cotă de 70-80% în exporturile de mere moldoveneşti (exporturile către Rusia au în acest an o scă­de­re de 45%) -, producătorii de mere moldoveni s-au axat pe soiurile vândute acolo. Pieţele occidentale sau mai bogate au alte preferinţe. Li­vezile Moldovei se adaptează mai greu. Însă mult mai bine poziţio­naţi sunt producătorii de mere polonezi.

    De altfel, Polonia este cel mai mare expor­ta­tor de mere din UE, iar merele şi fructele poloneze ajung chiar şi acolo unde Moldova are acces mai redus – în Rusia şi în curtea ei din spate. Ei au toate uşile deschise şi cu toate acestea, arată EastFruit, o platformă regională pentru piaţa de fructe, au cerut blocarea impor­turilor de zmeură şi de alte produse agricole din Ucraina. În acelaşi timp, producătorii de fructe polonezi nu vor ca Ucraina să interzică impor­tu­rile poloneze şi îşi vând marfa către clienţi din Rusia, ţara care a încercat să cucerească Ucraina, iar acum o bombardează.

    Şi există o probabilitate mare ca merele, pe­re­le şi celelate fructe poloneze exportate să fi fost culese de muncitori sezonieri ucraineni. Po­lo­nia nu exportă fructe direct în Rusia. O face cel mai probabil prin Belarus. După câteva episoa­de de sancţionare selectivă a impor­tu­rilor din Po­lonia de către autorităţile bela­ruse, şi de retra­gere a sancţiunilor, în iulie, Belarus, o ţară cu o populaţie mică, a ajuns cea mai mare destinaţie din afara UE pentru merele polo­neze. De aseme­nea, Polonia reexportă către CSI citrice din Spania.

    Dar în general exporturilor poloneze în ţara vecină le merge bine, în pofida tensiunilor geo­po­litice. Merele sunt un simbol al forţei expor­tatoare a Poloniei, iar autorităţile sunt conştiente că pieţele nesigure o pot afecta. De aceea, guver­nul polonez a menţionat recent că a ajutat la deschiderea a 30 de noi pieţe externe pentru pro­ducătorii de mere din Polonia. Căutarea de noi clienţi continuă. Acasă în Polonia, proprie­tarii de livezi îşi diversifică şi ei soiurile de mere cultivate. „Varietăţi noi cu performanţe bune ne vor face mai puternici ca ţară producătoare, iar piaţa are nevoie de aceste varietăţi“, spune pen­tru Fresh Plaza Mohamed Marawan, patronul exportatorului de mere poloneze Sarafruit.

    El a menţionat că în prezent Polonia exportă inclusiv în India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Egipt. Marawan vede oportunităţi bune şi în Columbia, ţară din America de Sud. Dar concurenţa este mare. Potrivit Appolonia, un alt exportator de mere poloneze, după un start de sezon bun, piaţa s-a domolit în ultimele săptămâni.

    Comenzile din Europa nu sunt extraordinare, iar unii producători oferă preţuri mai mici decât polonezii. Clienţii aleg merele mai ieftine. Appolonia menţionează ca piaţă puternică pentru merele europene India, unde producţia locală are probleme. Polonia a profitat de acest lucru, dar şi alte ţări.

    Piaţa indiană a ajuns astfel saturată. Asociaţia productorilor germani de fructe a anunţat luna aceasta deschiderea accesului pe piaţa indiană pentru merele germane. Producţia indiană de mere este aşteptată să fie cu până la 40% mai mică decât ar fi normal, iar valul de mere de import este scump. În aceste condiţii, analiştii indieni se aşteaptă ca preţurile să ajungă la niveluri ridicate istorice.

    Franţa, în schimb, unde recolta este mai mare decât anul trecut, vrea să atace cu mere ţările arabe din Golf. Pentru a arăta cât de bune sunt merele franceze, Interfel, o organizaţie de lobby a producătorilor, are de gând să organizeze 444 de şedinţe de degustare în Orientul Mijlociu. Italia s-a orientat cu merele şi cu alte fructe spre China, Coreea de Sud, Taiwan şi Thailanda. Şi pe piaţa europeană concurenţa se va intensifica. Kazahstan are de gând să-şi vândă merele în UE.

  • Date din Rusia sugerează că sancţiunile petroliere occidentale nu funcţionează

    Sancţiunile Vestului împotriva exporturilor petroliere ale Rusiei nu reuşesc să priveze Kremlinul de venituri pentru finanţarea războiului din Ucraina, relatează Bloomberg. Fie în dolari sau ruble, net sau brut, datele ministerului rus de finanţe arată că veniturile ce intră în vistieria guvernului rus sunt în creştere de luni întregi.