BusinessMagazin

Tag: explorare

  • Mişcare neaşteptată: ”Copilul minune” al Petromului, cel care a descoperit zăcămintele din Marea Neagră, a plecat din companie

     Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de explorarea şi producţie, ar urma să părăsească boardul Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe baza acestei informaţii, iar Selischi nu a putut fi contactat.

    Gabriel Selischi, 48 de ani, este românul care din toamna anului 2013 are pe mână cea mai mare comoară din portofoliul Petrom, activitatea de explorare şi producţie, adică rezervele de petrol şi gaze ale companiei. Practic, prin activitatea sa, Selischi era responsabil pentru jumătate din producţia de gaze a României şi aproape toată producţia de petrol. Tot el coordona pariul Petrom cu zona de mare adâncime din Marea Neagră, cea mai provocatoare expediţie în care s-a avântat până acum producătorul de petrol şi gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2015: Povestea celui mai puternic executiv din România

    Mariana Gheorghe va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. CEO-ul care conduce OMV Petrom din 2006 a intrat din acest an ca membru şi în consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. Condiţiile de piaţă, dar şi strategia sa de management vor arăta dacă un cel de-al treilea mandat se va încheia pe plus, în condiţiile în care cel de-al doilea mandat s-a încheiat pe pierdere.

    Mariana Gheorghe a preluat condu­cerea Petrom în vara anului 2006, după 13 ani de experienţă acumulată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD). Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.

    Cel de-al treilea mandat al Marianei Gheorghe începe într-un context dificil marcat de preţurile mici la barilul de petrol, de cererea de carburanţi care continuă să scadă, dar şi de discuţiile cu statul român privind nivelul redevenţelor.

    Reevaluarea unor active din zona de explorare şi producţie, fostul generator de profit al fostului SNP, dar şi provizioanele făcute pentru restructurări au dus pe pierderi unicul producător de petrol şi gaze din România. Deşi partea de rafinare şi marketing lucrează la marje foarte bune, banii din benzinării nu au putut să acopere minusul din partea de extracţie. „În primele nouă luni din 2015, performanţa financiară a grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a preţurilor ţiţeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind preţul viitor al ţiţeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere a unor active din segmentul upstream (explorare şi producţie).

    Efectul negativ din upstream a fost doar parţial compensat de rezultatele bune din downstream (rafinare şi marketing, gaz şi energie), datorate modelului nostru de afaceri integrat şi susţinut de marjele de rafinare îmbunătăţite, precum şi de cererea de produse crescută“, a explicat cifrele Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Astfel, compania a terminat al treilea trimestru al anului cu o pierdere de 46 de milioane de lei în contextul în care în perioada similară a anului trecut compania avea un profit net de peste un miliard de lei.

    Pierderile au făcut şi ca, după zece ani în care bugetul de investiţii al Petrom a fost de peste un miliard de euro anual, în 2015 acesta se va reduce cu 20-35%. În plus, activele de explorare şi producţie vor fi reevaluate.

    În cei aproape zece ani de mandat ai Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin schimbări fundamentale, vizibile atât la nivelul rezultatelor companiei, strategiei pe fiecare divizie sau a numărului de angajaţi. Cele mai importante proiecte ale Petrom care au fost demarate în mandatul

    Marianei Gheorghe sunt centrala electrică de la Brazi, un proiect de 860 MW în valoare de 530 de milioane de euro, care a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2012. Deşi acesta era un proiect care ar fi trebuit să aducă bani în conturile Petrom, până acum pariul pe energie s-a dovedit necâştigător în contextul scăderii cererii şi a preţurilor la electricitate.

    Un alt proiect semnificativ a fost finalizarea programului de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, singura care a mai rămas în portofoliul Petrom, astfel încât unitatea să rafineze numai petrolul extras de companie din România şi să producă mai multă motorină, carburant care reprezintă aproape două treimi din cererea totală de carburanţi.

    Proiectul reprezentativ însă demarat în mandatul Marianei Gheorghe este parteneriatul semnat între Petrom şi gigantul ExxonMobil pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagră. În 2012 cele două companii au anunţat identificarea unei acumulări de gaze natuarale de 42-84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul de gaze al României pentru cinci ani de zile, iar anul acesta sunt aşteptate noi rezultate din adâncurile Mării Negre.

     

     

  • Mikhail Danilin, director executiv Upstream şi director adjunct Nis Petrol România

    Mikhail Danilin a absolvit în 1999 facultatea de operaţiuni şi de dezvoltare a zăcămintelor petroliere la Universitatea din Udmurtia, în sud-estul Rusiei. Şi-a continuat studiile urmând o serie de cursuri de specializare în domeniul petrolier organizate de Shlumberger sau British Petroleum, precum şi cursuri de management de proiect şi management de risc la Universitatea George Washington din Statele Unite.

    După finalizarea studiilor tehnice, Mikhail Danilin şi-a început cariera în cadrul companiei petroliere Udmurt, unde a lucrat ca geolog timp de doi ani, după care a activat ca inginer de zăcământ la compania Belkamneft şi apoi la Centrul tehnic SIDANCO, în Ijevsk. În 2005-2008 a lucrat în cadrul subsidiarei British Petroleum, TMK-BP, acumulând experienţă în dezvoltarea zăcămintelor din vestul Siberiei, precum şi în alte ţări în care BP deţinea perimetre petroliere.

    Începând din 2009 a ocupat poziţia de director adjunct de dezvoltare a activităţilor de explorare în bazinul Panonic şi Serbia centrală şi evaluare a potenţialului petrolier în ţările sud-est europene, în cadrul NIS a.d. Novi Sad, subsidiară a Gazprom Neft. Mikhail Danilin a venit în luna mai 2014 la conducerea diviziei de explorare şi producţie a NIS Petrol România, unde se ocupă de explorările din perimetrele comunale din Periam şi Biled, din judeţul Timiş, suprafaţa pe care se desfăşoară operaţiunile fiind de 580 km pătraţi din aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare

  • Atracţia marţiană. Cine şi când va ajunge pentru prima oară pe planeta roşie

    „Suntem prinşi într-o mare de gheaţă. Ne-am spus toate poveştile care ne-au trecut prin cap, reale şi imaginare. Timpul cântăreşte greu deasupra noastră, în timp ce întunericul avansează încet“, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 în jurnalul său de călătorie. Cook se înscrie astfel în şirul nesfârşit de eroi prin care omenirea şi-a depăşit fragilitatea şi a îmblânzit sălbăticia.

    Frederick Cook a făcut parte din primul echipaj care a explorat pe timp de iarnă Antarcticul. El a fost doctorul echipajului şi s-a aventurat alături de alţi 18 oameni în această expediţie. Echipa era format din nouă belgieni, şase norvegieni, doi polonezi, un român şi un american. Biologul român Emil Racoviţă a fost primul care a studiat viaţa animalelor din Antarctic. Acesta a rămas în istoria ştiinţei ca descoperitor al balenei cu cioc. A fost o expediţie grea, în condiţii de neimaginat, pe durata căreia un tânăr belgian de 21 de ani şi-a pierdut viaţa.

    La mai bine de o sută de ani distanţă, NASA a anunţat că a găsit semne care indică prezenţa apei pe planeta Marte. Aceste semne sunt dovezi spectrale ale prezenţei sărurilor hidratate pe planeta roşie, fâşii de sare hidratată ce apar pe scoarţa planetei şi sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe Planeta Roşie, ceea ce ar duce la posibilitatea susţinerea vieţii omeneşti în viitor.

    Descoperirea a stârnit reacţii în lumea întreagă şi a readus în prim-plan expediţia omului pe Marte. NASA a trimis vehicule automate în 2004 şi în 2012, Opportunity şi Curiosity. Maşinării care chiar acum explorează suprafaţa planetei şi studiază climatul şi evoluţia scoarţei planetei, iar în 2020 se plănuieşte trimiterea unui alt vehicul menit să testeze tehnologia extragerii oxigenului din atmosfera planetei, iar prima misiune de explorare cu echipaj uman pe orbită este programată pentru anul 2033, urmată de aterizarea în 2039.

    Între timp însă SpaceX, programul spaţial al lui Elon Musk, ar putea ajunge primul pe Marte. Musk a declarat că vrea să trimită 1 milion de oameni pe Marte, iar primii ar trebui să ajungă până în 2030. Acesta şi-a anunţat planurile de a trimite oameni pe planeta roşie încă din 2007, iar în 2014 SpaceX a început să lucreze la Mars Colonial Transporter, o navă care ar putea trimite în spaţiu 100 de oameni. Elon Musk a promis să ofere mai multe detalii despre modul cum vrea să realizeze acest lucru la finalul anului. Conform unei case de pariuri din Las Vegas, SpaceX are cele mai mari şanse să ajungă pe Marte, cu o cotă de 5 la 1, pe când NASA are o cotă de 80 la 1.

    Şi alte entităţi şi-au manifestat dorinţa de a trimite oameni pe Marte. Mars One este una dintre ele şi vrea ca, peste 10 ani, un grup de patru oameni să aterizeze pe suprafaţa aridă şi prăfuită a lui Marte. Este proiectul care a făcut vâlvă, mai ales atunci când au anunţat că 200.000 de oameni s-au oferit voluntari pentru o misiune fără întoarcere. Număr care se pare că a cam fost umflat de vreo 10 ori, cel real fiind undeva la 2.000 de oameni, conform lui Joseph Roche, unul dintre candidaţii care şi-au povestit experienţa în cadrul Mars One.

    Roche are un doctorat în fizică şi astrofizică şi a ajuns pe o listă de 100 de candidaţi selectaţi pentru această călătorie. Te-ai gândi că, pentru a călători în spaţiu, este nevoie de oameni bine pregătiţi şi testaţi riguros. Ei bine, aici lucrurile devin tragicomice. Procesul de selecţie al Mars One este unul simplu: candidatul completează un chestionar, încarcă un videoclip pe site-ul companiei şi este supus unei examinări medicale din partea unui doctor, pe care chiar candidatul trebuie să-l găsească. Iar la final este supus unui interviu de 10 minute prin Skype. În comparaţie, şi testarea la Masterchef este mai riguroasă. Pe lângă asta au apărut multe probleme, care fac ca proiectul să pară mai mult o glumă proastă decât ceva realist, printre care faptul că Mars One crede că are nevoie de doar 6 miliarde de dolari pentru a realiza această călătorie şi faptul că le cere tuturor candidaţilor bani pentru sponsorizare, iar proiectul chiar avea în spate un reality show, care s-a retras de curând.

    În plus fizicianul teoretician, Gerard ’t Hooft, care apare pe site-ul Mars One în calitate de consultant, a spus că planul de a începe colonizarea pe Marte din 2025 este unul nerealist. O expediţie umană pe Marte o să aibă loc în următorii 100 de ani, nu peste 10 ani, după cum se laudă Mars One, şi va fi nevoie de mult mai mulţi bani, este de părere Hooft.

    Popularitatea Planetei Roşii a crescut şi mai mult datorită Hollywoodului. Marte a fost surprinsă pe film încă din 1924 prin pelicula Aelita: Queen of Mars, apoi alte zeci de producţii şi-au imaginat lumea Planetei Roşii, fie ca pe un wild west cu alieni şi mutanţi precum în Total Recall, fie ca pe una pustie ca în Red Planet. Cea mai recentă producţie este The Martian (regizat de Ridley Scott, cel care ne-a adus Alien), o peliculă în care astronautul Mark Watney, interpretat de Matt Damon, a rămas singur pe planetă şi trebuie să supravieţuiască şi să găsească un mod de a contacta oamenii de pe Pământ.

    Întrebarea rămâne, odată ajuns acolo, ce este de făcut? Cu toţii ştim că Planeta Roşie nu este prietenoasă, ci chiar un pic mortală. Însă nu tot timpul a fost aşa, în urmă cu miliarde de ani Marte se asemăna foarte mult cu Pământul, avea o atmosferă densă, avea râuri şi emisfera de nord era acoperită de un ocean cu o adâncime de 11 metri. Între timp, apa a îngheţat, iar atmosfera s-a subţiat, în prezent fiind compusă în proporţie de 95% din CO2.

    Dacă oamenii ar ajunge pe Marte, aceştia ar supravieţui doar într-un fel acvariu care i-ar proteja de radiaţii şi de atmosfera toxică, dar omenirea nu se poate dezvolta într-un asemenea mediu şi am fi nevoiţi să modelăm planeta după chipul şi asemănarea Pământului: terraformarea planetei. Iar primul pas ar fi introducerea unor gaze de seră care să încălzească şi eventual să topească gheaţa, apoi după ce clima ar deveni mai caldă ar urma cultivarea plantelor pentru fotosinteză, lucru care ar transforma CO2 în oxigen. Odată cu eliberarea oxigenului, în atmosferă se va forma un strat de ozon în jurul planetei care va proteja omenirea de razele ultraviolete.

    Viitorul umanităţii este în spaţiu, o spune şi Stephen Hawking. Poate peste 100 de ani nu o să vorbim doar de o „ploaie în luna lui Marte“, ci de una chiar pe Marte.
     

  • A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări şi se întreţine lucrând pentru localnici

    Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail

    Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.

    Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”,  a spus Christian Lindgren.

    Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.

    Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.

    “Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.

  • A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări

    Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail

    Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.

    Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”,  a spus Christian Lindgren.

    Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.

    Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.

    “Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Mikhail Danilin vorbeşte despre investiţiile NIS din 2015

    “Este o lume mică“, concluzionează Mikhail Danilin, directorul general adjunct şi directorul diviziei upstream din cadrul NIS Petrol România, când vine vorba despre bazinul de potenţiali parteneri pentru dezvoltarea de proiecte comune în zona de explorare şi producţie. „Suntem în strînsă legătură cu majoritatea companiilor din industria petrolieră onshore şi, dacă va exista interes şi vom fi abordaţi, vom examina cu seriozitate ofertele“, spune managerul care este responsabil din 2009 de operaţiunile NIS Gazprom Neft din Serbia şi România.

    NIS a concesionat în 2011 patru perimetre petrolifere în judeţele Bihor şi Timiş, în parteneriat cu companii de upstream din Canada, UK, Irlanda şi România. Tot în 2011 au fost concesionate perimetre petroliere în vestul ţării de către Mol (EX-1 Voivozi, EX-5 Adea si EX-6 Curtici) sau Clara Petroleum (EX-4 Tulca).

    Mikhail Danilin este rus, născut şi educat în Republica Udmurtia – parte a districtului Volga, în zona de est a Câmpiei Europei Răsăritene. Cum una dintre cele mai dezvoltate industrii udmurte este petrolul, şi Danilin a devenit inginer petrolist, iar cariera sa a urmat un traseu care a început cu o experienţă de cinci ani ca inginer de zăcământ, în oraşul său natal – Ijevsk. „Primul an l-am petrecut pe teren, ca operator de testare a sondelor, acumulând experienţă practică. Apoi am petrecut doi ani în aceeaşi localitate, Ijevsk, în cadrul centrului de cercetare, după care am primit invitaţia de a lucra în Siberia, în oraşul Radujnîi, unde am petrecut doi ani ca manager al departamentului de dezvoltare a zăcămintelor. Eram angajat al companiei TNK-BP, iar partenerii din BP au decis ulterior să mă trimită la Houston, în Statele Unite, unde am petrecut doi ani ca inginer de planificare. Apoi am lucrat timp de un an la Moscova, tot în cadrul TNK-BP, ca manager al unor noi proiecte“, povesteşte Mikhail Danilin, care a intrat din 2009 în echipa NIS şi spune acum că e mulţumit pentru că, până la 37 de ani, a „parcurs toate etapele – de la angajat la inginer de zăcământ şi acum manager“.

    Spune că nu îl pasionează studiul managementului şi preferă să studieze constant aspectele tehnice, în zona de activităţi de explorare şi în ingineria de zăcământ. Doar cu timpul are o problemă şi a participat la două cursuri de management al timpului, cu doi ani în urmă.

    Scopul său în cadrul NIS Petrol se confundă cu strategia companiei, care doreşte o poziţie puternică (şi strategică) în regiunea Europei de Sud-Est. „Principalul obiectiv al companiei noastre este de a căuta petrol şi gaze naturale. De asemenea, vrem să devenim o companie de producţie. Însă deocamdată trebuie să ne ducem la capăt obligaţiile impuse de licenţă, ceea ce, sper, ne va conduce la identificarea de noi rezerve şi apoi la dezvoltarea acestor câmpuri nou descoperite“, spune Danilin, precizând că a reuşit să implementeze o serie de procese de bune practici – de la achiziţia de date geofizice şi interpretarea acestora până la administrarea bazei de date şi a forării de sonde –, dar şi o restructurare a planificării.

    Planul lui Danilin pentru 2015 este de a face ultimele pregătiri pentru a trece anul viitor la faza de producţie în Jimbolia. „Bugetul pentru anul în curs pentru activitatea de upstream este de circa 12 milioane de euro. În total, investiţiile în proiecte de explorare şi producţie din România sunt estimate la aproximativ 60 de milioane de dolari, dar această sumă reprezintă investiţia totală pentru toate blocurile petroliere, respectiv şi perimetrele din Bihor“, detaliază Danilin cum trebuie să îşi administreze bugetul.

    Danilin este sceptic în privinţa planurilor de dezvoltare ale NIS în segmentul de explorare din România: „În acest moment operăm într-un scenariu de criză, astfel încât nu suntem în situaţia de a cumpăra. Prin urmare, trebuie să finalizăm lucrul în aceste perimetre, deoarece este un volum uriaş de muncă. Dar, dacă vor exista unele oportunităţi, avem departamentul de achiziţii din Novi Sad, care evaluează constant opţiunile, iar, dacă acestea se vor potrivi cu portofoliul existent, cel mai probabil vom cumpăra“. Danilin evită să dea detalii despre potenţialul depozitelor – conform datelor relevate de Zeta Petroleum, partenerul NIS de la Jimbolia, în cel mai important perimetru concesionat de NIS rezervele sunt estimate la 1,72 milioane de barili. 

    Mikhail Danilin se vede peste cinci sau zece ani în aceeaşi poziţie de manager responsabil de explorare sau de ingineria zăcământului şi îşi face planul în consecinţă: „Scopul meu este ca în cel mult trei ani să încheiem etapele de explorare ale proiectelor din România şi apoi să realizăm o tranziţie lină la faza de producţie“.