Potrivit Ministerului Educaţiei, în Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de Bacalaureat nu a fost declarat admis.
La Liceul Tehnologic din Ceraşu, din cei patru elevi care au dat probele niciunul nu a promovat.
La Liceul Tehnologic din Sângeru un singur elev a susţinut examenul, dar nu a reuşit să-l şi promoveze. Aceasta a fost declarat respins după ce a luat 4.25 la Limba şi Literatura Română, 1.75 la Matematică şi 2.8 la Biologie vegetală şi animală.
În 2013, dintr-o populaţie de circa 200.000 de copii care ar fi trebuit să fie în clasa a VIII-a, numai 123.000 au promovat examenul de evaluare naţională în prima fază, iar restul nu au trecut acest prag din diverse motive (fie nu erau înscrişi la şcoală, fie nu s-au prezentat la examen, fie nu l-au promovat).
Patru ani mai târziu, adică anul acesta, ei sunt absolvenţi ai ciclului liceal, iar dacă se păstrează aceeaşi rată de promovare a examenului de bacalaureat de anul trecut (de 66%), rezultă că numai 84.000 vor fi absolvenţi de bacalaureat.
Prin urmare, peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF.
„Ne-am uitat şi noi pe cifre, inclusiv pe cele de la evaluarea naţională din acest an. Am observat că, în ciuda unui procent care indică o rată de promovare mare (de 76,9% anul acesta, adică 108.000 de copii – n.red.), dacă ne uităm la cohorta copiilor de clasa a VIII-a care ar trebui să dea examenul de evaluare naţională, ne dăm seama că avem mulţi copii care nu se înscriu la evaluare şi nu apar în statistici“, a spus Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Ea a mai spus că în cadrul proiectului naţional „România educată” (iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis) există şapte grupuri de lucru, iar unul dintre acestea se referă la partea de echitate în rândul copiilor, atât în ceea ce priveşte accesibilitatea la educaţie, cât şi în ceea ce priveşte reducerea fenomenului de analfabetism funcţional. „Trebuie verificat ce se întâmplă cu copiii care nu se înscriu sau nu promovează evaluarea naţională, dacă rămân corigenţi/repetenţi, dacă se reînscriu în anii următori etc. Se ajunge în această situaţie pentru că nu se intervine mai devreme.
Este o problemă de sistem, pentru că sunt copii care nu performanează şi care trec prin ciclurile primar şi gimnazial fără să existe vreo formă de învăţământ remedial. De aceea avem aceste pierderi exact în punctele de verificare, la evaluarea naţională şi la bacalaureat“, a mai spus Ligia Deca.
În 2013, dintr-o populaţie de circa 200.000 de copii care ar fi trebuit să fie în clasa a VIII-a, numai 123.000 au promovat examenul de evaluare naţională în prima fază, iar restul nu au trecut acest prag din diverse motive (fie nu erau înscrişi la şcoală, fie nu s-au prezentat la examen, fie nu l-au promovat).
Patru ani mai târziu, adică anul acesta, ei sunt absolvenţi ai ciclului liceal, iar dacă se păstrează aceeaşi rată de promovare a examenului de bacalaureat de anul trecut (de 66%), rezultă că numai 84.000 vor fi absolvenţi de bacalaureat.
Prin urmare, peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF.
„Ne-am uitat şi noi pe cifre, inclusiv pe cele de la evaluarea naţională din acest an. Am observat că, în ciuda unui procent care indică o rată de promovare mare (de 76,9% anul acesta, adică 108.000 de copii – n.red.), dacă ne uităm la cohorta copiilor de clasa a VIII-a care ar trebui să dea examenul de evaluare naţională, ne dăm seama că avem mulţi copii care nu se înscriu la evaluare şi nu apar în statistici“, a spus Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Ea a mai spus că în cadrul proiectului naţional „România educată” (iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis) există şapte grupuri de lucru, iar unul dintre acestea se referă la partea de echitate în rândul copiilor, atât în ceea ce priveşte accesibilitatea la educaţie, cât şi în ceea ce priveşte reducerea fenomenului de analfabetism funcţional. „Trebuie verificat ce se întâmplă cu copiii care nu se înscriu sau nu promovează evaluarea naţională, dacă rămân corigenţi/repetenţi, dacă se reînscriu în anii următori etc. Se ajunge în această situaţie pentru că nu se intervine mai devreme.
Este o problemă de sistem, pentru că sunt copii care nu performanează şi care trec prin ciclurile primar şi gimnazial fără să existe vreo formă de învăţământ remedial. De aceea avem aceste pierderi exact în punctele de verificare, la evaluarea naţională şi la bacalaureat“, a mai spus Ligia Deca.
Potrivit Ministerului Educaţiei, în Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de Bacalaureat nu a fost declarat admis.
La Liceul Tehnologic din Ceraşu, din cei patru elevi care au dat probele niciunul nu a promovat.
La Liceul Tehnologic din Sângeru un singur elev a susţinut examenul, dar nu a reuşit să-l şi promoveze. Aceasta a fost declarat respins după ce a luat 4.25 la Limba şi Literatura Română, 1.75 la Matematică şi 2.8 la Biologie vegetală şi animală.
Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*
Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.
Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).
Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site.
“Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.
Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*
Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.
Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).
Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site.
“Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.
UPS
+ Reţelele de socializare Facebook, YouTube, Twitter, dar şi Microsoft au anunţat formarea unui grup de lucru la nivel mondial pentru eliminarea conţinutului online cu caracter terorist. Presiunea politică asupra reţelelor de socializare a creat perspectiva unor reglementări noi la nivel european. Până acum doar Germania a propus un proiect de lege care prevede amenzi de până la 50 de milioane de euro pentru reţelele care nu elimină rapid mesajele agresive.
+ 23% dintre elevii de clasa VIII-a au picat examenul, faţă de 25% anul trecut. Numărul mediilor de 10 s-a dublat (467). |n Bucureşti doar 10% dintre elevii care au susţinut examenul au picat Evaluarea Naţională.
+ Singura casă tradiţională cu acoperiş de paie încă locuită din Sălaj a fost inclusă pe lista monumentelor istorice. Casa are vechime de un secol şi jumătate şi proprietara ei, în vârstă de 92 de ani, nu are urmaşi şi nici rude.
+ Google renunţă la citirea conţinutului Gmail pentru difuzarea de reclame personalizate. De acum încolo, cine doreşte să primească reclame personalizate va trebui să permită Google acces la conţinutul mailurilor sale. Gmail are peste 1,2 miliarde de utilizatori la nivel mondial.
+ Fuxing, un tren capabil să atingă o viteză de 400 kilometri pe oră, a circulat pentru prima dată pe o linie feroviară între Beijing şi Shanghai. Trenul poate menţine o viteză constantă de croazieră de 350 kilometri pe oră. Superman
ar fi invidios!
+ Inteligenţa artificială va creşte PIB-ul global cu aproape 16.000 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit unui raport al PwC. Aproape jumătate din acest câştig economic va merge în direcţia Chinei, unde se preconizează că inteligenţa artificială va da un impuls economiei de 7.000 de miliarde de dolari în următorii 13 ani. America de Nord se poate aştepta la o creştere de 14,5% a PIB-ului, adică un plus de 3.700 de miliarde de dolari.
+ Lungmetrajul ”Scurtcircuit“, regizat de Cătălin Saizescu, a fost premiat la Festivalul de Film de la Shanghai. Filmul a câştigat premiul pentru realizări artistice remarcabile.
DOWNS
– Nivelul mărilor a crescut în ritm accelerat din anii ’90 până în prezent pe fondul unor valori ale temperaturilor din ce în ce mai mari care au accentuat fenomenul de dezgheţ al calotei glaciare a Groenlandei. Rata anuală de creştere a nivelului mărilor a atins 3,3 milimetri în 2014, de la 2,2 mm în 1993.
– Intercapital Invest, una dintre cele mai mari companii independente de brokeraj din România, se retrage de pe piaţă după 22 de activitate. Compania a recomandat clienţilor să-şi transfere con-turile către Tradeville.
– Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creşte cu până la 8% de la 1 iulie din cauza preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
– Numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.931 în 2016, mai mult decât dublul mediei din Uniunea Europeană, potrivit Băncii Mondiale. Numărul accidentelor este în creştere, ajungând la 95 de morţi la un milion de locuitori. De asemenea, costul accidentelor rutiere sunt estimate la 1,2 miliarde de euro pe an.
– Sorin Alexandrescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul de şantaj Antena Group- RCS&RDS. |n acelaşi dosar, Dan Voiculescu a fost achitat.
– Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani. Aşadar în primele cinci luni investiţiile au scăzut cu 54% faţă de perioada similară din 2016, în timp ce cheltuielile au crescut cu 16% faţă de perioada de anul trecut.
– GoldenEye, un nou ransomware, infectează companii şi instituţii din România şi din regiune. Acesta criptează datele utilizatorilor, apoi solicită recompensă. Ucraina a fost lovită cel mai tare: banca centrală din Ucraina, Ukrenergo, companie de electricitate, aeroportul internaţional din Kiev, compania aeronautică Antonov şi două oficii poştale au fost afectate.
Măsura a fost stabilită de Guvern în urmă cu un an şi are scopul de a asigura şi verifica legalitatea examenului auto.
Modificările vor intra în vigoare de mâine şi vor apărea la prevederile Codului rutier despre susţinerea examenului auto.
Astfel, pentru asigurarea şi verificarea legalităţii examenului de obţinere a permisului de conducere, modul de desfăşurare a probei teoretice se înregistrază video, iar în cazul probei practice atât video, cât şi audio, cu sisteme tehnice de monitorizare, scrie realitatea.net
Măsura a fost stabilită de Guvern în urmă cu un an şi are scopul de a asigura şi verifica legalitatea examenului auto.
Modificările vor intra în vigoare de mâine şi vor apărea la prevederile Codului rutier despre susţinerea examenului auto.
Astfel, pentru asigurarea şi verificarea legalităţii examenului de obţinere a permisului de conducere, modul de desfăşurare a probei teoretice se înregistrază video, iar în cazul probei practice atât video, cât şi audio, cu sisteme tehnice de monitorizare, scrie realitatea.net
Ministerul Educaţiei a publicat, luni, rezultatele la Evaluarea Naţională, înainte de contestaţii, de unde a reieşit că 76,9% dintre candidaţi au promovat acest examen, rezultatul fiind cu aproximativ două procente mai mare decât anul precedent, când rata de promovabilitate a fost de 75%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro